Cod Fiscal art.24:
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
B) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Din ce spui, reiese ca decorul cu pricina are o durata de utilizare < 1 an, deoarece se foloseste exclusiv pe perioada in care se org. spectacolele pt.care a fost construit.
Conditiile de mai sus fiind cumulative, inseamna ca daca nu e indeplinita cel putin una, nu e mijloc fix si deci nu il amortizezi.
lorenzo's Content
There have been 759 items by lorenzo (Search limited from 12-January 08)
By content type
See this member's
#12963 AJUTOR! Durata de amortizare decor scena?
Postat de
on 11 March 2005 - 01:06 PM
in
Arhiva
#12798 MONOGRAFIE CONTABILA
Postat de
on 10 March 2005 - 02:21 PM
in
Arhiva
Text extras din: Lege nr. 31/1990(r2) - privind societãþile comerciale
Art. 183. - (1) Din profitul societatii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
(2) Dacã fondul de rezervã, dupã constituire, s-a micºorat din orice cauzã, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
(3) De asemenea, se include în fondul de rezervã, chiar dacã acesta a atins suma prevãzutã la alin. (1), excedentul obþinut prin vânzarea acþiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominalã, dacã acest excedent nu este întrebuinþat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizãrilor.
(4) Fondatorii vor participa la profit, dacã acest lucru este prevãzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generalã extraordinarã.
(5) În toate cazurile, condiþiile participãrii se vor stabili de adunarea generalã, pentru fiecare exerciþiu financiar.
Nu exista nimic referitor la societatile cu capital strain.
Art. 183. - (1) Din profitul societatii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
(2) Dacã fondul de rezervã, dupã constituire, s-a micºorat din orice cauzã, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
(3) De asemenea, se include în fondul de rezervã, chiar dacã acesta a atins suma prevãzutã la alin. (1), excedentul obþinut prin vânzarea acþiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominalã, dacã acest excedent nu este întrebuinþat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizãrilor.
(4) Fondatorii vor participa la profit, dacã acest lucru este prevãzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generalã extraordinarã.
(5) În toate cazurile, condiþiile participãrii se vor stabili de adunarea generalã, pentru fiecare exerciþiu financiar.
Nu exista nimic referitor la societatile cu capital strain.
#12745 INREGISTRARE EXECUTARE GARANTIE BANCARA DE BUNA EXECUTIE
Postat de
on 10 March 2005 - 02:21 AM
in
Arhiva
Garantiile acordate si cele primite se inreg.extracontabil (ct. 801, 802).
La primirea SG de la banca (garantie primita de societate): 802 debit
La inmanarea SG clientului (garantie acordata de societate): 801 debit
In perioada de garantie a produsului/lucrarii se pot constitui provizioane de risc: 6812 = 1512 intr-o suma determinata ca medie a cheltuielilor cu produsele in garantie din per.precedente.
La expirarea per.de garantie, se inchide provizionul constituit anterior: 1512 = 7812.
Daca clientul a executat SG, inseamna ca a avut temei contractual sa o faca. Cuantumul a fost probabil determinat in baza unor documente care sa ateste ca soc.dv. nu a executat produsul/lucrarea cf.specificatiilor cerute, prezentate de client bancii.
Suma cu care banca v-a debitat contul bancar se inreg.astfel:
a. daca ati constituit provizioane (ca mai sus):
658 = 512 cu val.din extras cont
1512 = 7812 cu val.provizionului constituit deja
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont
b. daca nu ati constituit provizioane:
658 = 512 cu val.din extras cont
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont
La sfarsitul per.de valabilitate a SG, se inreg.:
801 credit cu soldul ramas
802 credit cu soldul ramas
La primirea SG de la banca (garantie primita de societate): 802 debit
La inmanarea SG clientului (garantie acordata de societate): 801 debit
In perioada de garantie a produsului/lucrarii se pot constitui provizioane de risc: 6812 = 1512 intr-o suma determinata ca medie a cheltuielilor cu produsele in garantie din per.precedente.
La expirarea per.de garantie, se inchide provizionul constituit anterior: 1512 = 7812.
Daca clientul a executat SG, inseamna ca a avut temei contractual sa o faca. Cuantumul a fost probabil determinat in baza unor documente care sa ateste ca soc.dv. nu a executat produsul/lucrarea cf.specificatiilor cerute, prezentate de client bancii.
Suma cu care banca v-a debitat contul bancar se inreg.astfel:
a. daca ati constituit provizioane (ca mai sus):
658 = 512 cu val.din extras cont
1512 = 7812 cu val.provizionului constituit deja
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont
b. daca nu ati constituit provizioane:
658 = 512 cu val.din extras cont
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont
La sfarsitul per.de valabilitate a SG, se inreg.:
801 credit cu soldul ramas
802 credit cu soldul ramas
#12744 Contabilitate - microintreprindere creatoare de programe inf
Postat de
on 10 March 2005 - 01:57 AM
in
Arhiva
Pt.inreg.program propriu, de acord cu raipol.
Pt.vanzare licente, cf.CAEN Rev.1, activitatea de "Realizare si furnizare de programe informatice" are codul CAEN 7220, cum zice daniela din bv, ceea ce inseamna ca inregistrezi veniturile in 704.
Din gestiune te scazi eventual cu suportul pe care livrezi copia programului executabil (disketa, CD), in nici un caz licentele, care sunt active necorporale.
Pt.vanzare licente, cf.CAEN Rev.1, activitatea de "Realizare si furnizare de programe informatice" are codul CAEN 7220, cum zice daniela din bv, ceea ce inseamna ca inregistrezi veniturile in 704.
Din gestiune te scazi eventual cu suportul pe care livrezi copia programului executabil (disketa, CD), in nici un caz licentele, care sunt active necorporale.
#12743 OBIECTE DE INVENTAR
Postat de
on 10 March 2005 - 01:43 AM
in
Arhiva
Imi dau si eu cu opinia...
Marfurile sunt acele bunuri achizitionate in scopul de a fi revandute in aceeasi stare. Parca asa suna definitia.
Daca exista bunuri in patrimoniul unei societati (in speta, ob.inventar) care NU au fost achizitionate in scopul revanzarii si nici nu mai sunt in starea initiala (pt.ca am inteles ca ob.cu pricina au fost in folosinta, deci au oarece uzura), fiind uzate, atunci vanzarea lor se conteaza folosind ct.758 (venituri din vanzarea activelor), exact ca la imobilizari.
Un alt argument pt.folosirea ct.758 este acela ca, indeobste, activitatile de vanzare de active (imobilizari, ob.inv., etc) NU fac parte din activitatea pentru care a fost autorizata societatea sa functioneze sau, chiar daca vanzarea acestor tipuri de bunuri se regaseste in obiectul de activitate al societatii, aceasta vanzare nu face parte din activitatile curente ale firmei, adica NU INTRA IN CIFRA DE AFACERI. Vanzarea lor este o operatiune atipica pt. societate, dar nu este extraordinara. Deci nu se folosesc conturi de venituri din grupa 70 (cifra de afaceri), ci grupa 75 (venituri din alte activ.de.exploatare).
In ctb.se inreg.:
a. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.au fost inreg.integral pe chelt. (603 = 303):
8039 credit - val.ob.inventar vandute (la pret de inreg/achiz)
4111 = % (758, 4427) - val din factura de vz.
b. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.NU au fost inreg.integral pe chelt., ci s-a inreg.pe chelt.cf.unui scadentar:
8039 credit - val.ob.inventar vandute 9la pret de inreg/achiz)
603 = 303 - val.ramasa a ob.inventar vandute
4111 = % (758, 4427) - val. din fatura de vz.
Marfurile sunt acele bunuri achizitionate in scopul de a fi revandute in aceeasi stare. Parca asa suna definitia.
Daca exista bunuri in patrimoniul unei societati (in speta, ob.inventar) care NU au fost achizitionate in scopul revanzarii si nici nu mai sunt in starea initiala (pt.ca am inteles ca ob.cu pricina au fost in folosinta, deci au oarece uzura), fiind uzate, atunci vanzarea lor se conteaza folosind ct.758 (venituri din vanzarea activelor), exact ca la imobilizari.
Un alt argument pt.folosirea ct.758 este acela ca, indeobste, activitatile de vanzare de active (imobilizari, ob.inv., etc) NU fac parte din activitatea pentru care a fost autorizata societatea sa functioneze sau, chiar daca vanzarea acestor tipuri de bunuri se regaseste in obiectul de activitate al societatii, aceasta vanzare nu face parte din activitatile curente ale firmei, adica NU INTRA IN CIFRA DE AFACERI. Vanzarea lor este o operatiune atipica pt. societate, dar nu este extraordinara. Deci nu se folosesc conturi de venituri din grupa 70 (cifra de afaceri), ci grupa 75 (venituri din alte activ.de.exploatare).
In ctb.se inreg.:
a. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.au fost inreg.integral pe chelt. (603 = 303):
8039 credit - val.ob.inventar vandute (la pret de inreg/achiz)
4111 = % (758, 4427) - val din factura de vz.
b. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.NU au fost inreg.integral pe chelt., ci s-a inreg.pe chelt.cf.unui scadentar:
8039 credit - val.ob.inventar vandute 9la pret de inreg/achiz)
603 = 303 - val.ramasa a ob.inventar vandute
4111 = % (758, 4427) - val. din fatura de vz.
#12742 ambalarea zaharului in pliculete productie sau comert ?
Postat de
on 10 March 2005 - 01:13 AM
in
Arhiva
Conform CAEN Rev.1 - pct.D Produse ale industriei prelucratoare:
Activitatea de prelucrare reprezinta transformarea mecanica, fizica sau chimica a materialelor, substantelor sau componentelor in produse noi. Materialele, substantele sau componentele transformate sunt materii prime ce constituie produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, industriei extractive, precum si produse ale altor activitati de prelucrare.
Unitatile din sectiunea privind industria prelucratoare sunt adesea descrise ca fiind uzine, fabrici sau intreprinderi si utilizeaza in mod caracteristic masini actionate electric si echipament pentru manipularea materialelor. In aceasta sectiune sunt incluse, de asemenea, unitati de transformare manuala sau la domiciliul lucratorului, a materialelor sau substantelor, in produse noi; vanzarea catre publicul general a produselor, in aceleasi localuri in care sunt produse, cum sunt de exemplu brutariile si atelierele pentru croitorie de comanda.
Unitatile de prelucrare pot prelucra materiale, sau pot incheia contracte cu alte unitati care sa prelucreze materialele in folosul lor. In industria prelucratoare sunt incluse ambele tipuri de unitati.
Produsul nou prelucrat poate fi finisat, in sensul ca este gata pentru utilizare sau consum ori poate fi semi-finit, pentru a deveni materie prima in vederea unei prelucrari ulterioare. De exemplu, produsul rafinariei de alumina reprezinta materia prima utilizata in productia primara a aluminiului; aluminiul primar constituie materia prima pentru o uzina de sarma din aluminiu; iar sarma din aluminiu este materia prima pentru o fabrica de produse fabricate din sarma.
Asamblarea partilor componente ale produselor prelucrate este considerata industrie prelucratoare, cu exceptia cazurilor in care activitatea este clasificata in mod corespunzator, in orice clasa a diviziunii 45 (Constructii).
Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentelor in unitatile extractive, prelucratoare, comerciale si alte unitati, atunci cand este executata ca o activitate specializata, este clasificata in aceeasi clasa a industriei prelucratoare, ca si producerea articolului instalat.
Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentului, care este executata ca un serviciu auxiliar ocazionat de vanzarea marfurilor de catre o unitate angajata in primul rand in prelucrare, comert cu ridicata sau cu amanuntul, este clasificata impreuna cu principala sa activitate.
Intretinerea si repararea masinilor si echipamentelor industriale, comerciale si similare este in general clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea marfurilor.
Totusi, repararea masinilor de birou si de calcul este clasificata in clasa 72.50. Repararea articolelor de menaj si a echipamentului casnic, a mobilierului, vehiculelor cu motor si a altor bunuri de consum este clasificata, de regula, in clasa corespunzatoare a diviziunii 50 (Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor) sau 52 (Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor; repararea bunurilor personale si gospodaresti), in concordanta cu tipul de marfuri/bunuri care sunt reparate.
Modificarea substantiala, renovarea sau reconstruirea bunurilor este in general considerata drept prelucrare. Ca regula generala, prelucrarea pieselor componente si a partilor specializate, a accesoriilor si anexelor la masini si echipamente este clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea masinilor si echipamentelor carora le sunt destinate piesele si accesoriile. Fabricarea de componente si parti nespecializate ale masinilor si echipamentelor, de ex. motoare, pistoane, motoare electrice, ansambluri electrice, supape, roti dintate, rulmenti cu role este clasificata in clasa de prelucrare corespunzatoare, indiferent de masinile si echipamentele in care aceste articole pot fi incluse.
Granitele dintre sectorul de prelucrare si celelalte sectoare ale sistemului de clasificare pot fi, oarecum neclare. Activitatea de prelucrare este angajata in transformarea materialelor in produse noi. Rezultatul este un produs nou. Dar definitia a ceea ce reprezinta un produs nou poate fi, oarecum, subiectiva. Pentru clasificare, in cadrul CAEN sunt considerate drept prelucrare, urmatoarele activitati:
- Pasteurizarea si imbutelierea laptelui;
- Prelucrarea pestelui proaspat (cojirea stridiilor, transarea fileului de peste);
- Tiparirea si activitatile conexe;
- Productia betonului gata de turnare;
- Prelucrarea pielii;
- Conservarea lemnului;
- Electroplacarea, placarea, tratarea si polizarea la cald a metalelor;
- Fabricarea indicatoarelor si a panourilor de afisaj;
- Reconstruirea sau refabricarea unor organe de masini (de ex., motoarele de automobil);
- Repararea si renovarea navelor;
- Resaparea cauciucurilor.
Dimpotriva, exista activitati care sunt considerate uneori drept prelucrare, dar care, pentru CAEN, sunt clasificate in alta sectiune (adica, nu sunt clasificate drept prelucrare). Acestea includ:
- Exploatarea forestiera, clasificata in sectiunea A (Agricultura, vanatoare, silvicultura);
- imbogatirea minereurilor si a altor minerale, clasificate in sectiunea C (Industria extractiva);
- Construirea de structuri si operatiunile de prelucrare efectuate pe santierul de constructii, clasificate in sectiunea F (Constructii);
- Activitatea de fragmentare si redistribuire in loturi mai mici, inclusiv ambalarea, reambalarea sau imbutelierea produselor, cum ar fi bauturile alcoolice sau substantele chimice; asamblarea computerelor conform cerintei clientului; sortarea deseurilor; amestecarea culorilor la comanda clientului; taierea metalelor la comanda clientului, toate produc o versiune modificata a aceluiasi produs (nu un produs nou) si se clasifica in sectiunea G (Comert cu ridicata si cu amanuntul).
Asta spune CAEN.
Firmele sunt autorizate de catre ONRC sa desfasoare activitati cf. CAEN.
Bilanturile contin cod CAEN drept informatie obligatorie.
Ar trebui sa rezulte ca incadrarea activitatilor desfasurate de catre o firma sa se faca dupa CAEN.
In conditiile in care alta clasificare legala a activitatilor nu exista, ambalarea zaharului in pliculete este COMERT.
Si contabilii ar trebui sa stie de ce...
In cazul in speta, daca se inregistreaza totul drept productie (ct.701), iar societatea are ambalarea zaharului in pliculete drept unic obiect de activtate, ce se declara in bilant drept cod CAEN?
Activitatea de prelucrare reprezinta transformarea mecanica, fizica sau chimica a materialelor, substantelor sau componentelor in produse noi. Materialele, substantele sau componentele transformate sunt materii prime ce constituie produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, industriei extractive, precum si produse ale altor activitati de prelucrare.
Unitatile din sectiunea privind industria prelucratoare sunt adesea descrise ca fiind uzine, fabrici sau intreprinderi si utilizeaza in mod caracteristic masini actionate electric si echipament pentru manipularea materialelor. In aceasta sectiune sunt incluse, de asemenea, unitati de transformare manuala sau la domiciliul lucratorului, a materialelor sau substantelor, in produse noi; vanzarea catre publicul general a produselor, in aceleasi localuri in care sunt produse, cum sunt de exemplu brutariile si atelierele pentru croitorie de comanda.
Unitatile de prelucrare pot prelucra materiale, sau pot incheia contracte cu alte unitati care sa prelucreze materialele in folosul lor. In industria prelucratoare sunt incluse ambele tipuri de unitati.
Produsul nou prelucrat poate fi finisat, in sensul ca este gata pentru utilizare sau consum ori poate fi semi-finit, pentru a deveni materie prima in vederea unei prelucrari ulterioare. De exemplu, produsul rafinariei de alumina reprezinta materia prima utilizata in productia primara a aluminiului; aluminiul primar constituie materia prima pentru o uzina de sarma din aluminiu; iar sarma din aluminiu este materia prima pentru o fabrica de produse fabricate din sarma.
Asamblarea partilor componente ale produselor prelucrate este considerata industrie prelucratoare, cu exceptia cazurilor in care activitatea este clasificata in mod corespunzator, in orice clasa a diviziunii 45 (Constructii).
Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentelor in unitatile extractive, prelucratoare, comerciale si alte unitati, atunci cand este executata ca o activitate specializata, este clasificata in aceeasi clasa a industriei prelucratoare, ca si producerea articolului instalat.
Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentului, care este executata ca un serviciu auxiliar ocazionat de vanzarea marfurilor de catre o unitate angajata in primul rand in prelucrare, comert cu ridicata sau cu amanuntul, este clasificata impreuna cu principala sa activitate.
Intretinerea si repararea masinilor si echipamentelor industriale, comerciale si similare este in general clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea marfurilor.
Totusi, repararea masinilor de birou si de calcul este clasificata in clasa 72.50. Repararea articolelor de menaj si a echipamentului casnic, a mobilierului, vehiculelor cu motor si a altor bunuri de consum este clasificata, de regula, in clasa corespunzatoare a diviziunii 50 (Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor) sau 52 (Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor; repararea bunurilor personale si gospodaresti), in concordanta cu tipul de marfuri/bunuri care sunt reparate.
Modificarea substantiala, renovarea sau reconstruirea bunurilor este in general considerata drept prelucrare. Ca regula generala, prelucrarea pieselor componente si a partilor specializate, a accesoriilor si anexelor la masini si echipamente este clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea masinilor si echipamentelor carora le sunt destinate piesele si accesoriile. Fabricarea de componente si parti nespecializate ale masinilor si echipamentelor, de ex. motoare, pistoane, motoare electrice, ansambluri electrice, supape, roti dintate, rulmenti cu role este clasificata in clasa de prelucrare corespunzatoare, indiferent de masinile si echipamentele in care aceste articole pot fi incluse.
Granitele dintre sectorul de prelucrare si celelalte sectoare ale sistemului de clasificare pot fi, oarecum neclare. Activitatea de prelucrare este angajata in transformarea materialelor in produse noi. Rezultatul este un produs nou. Dar definitia a ceea ce reprezinta un produs nou poate fi, oarecum, subiectiva. Pentru clasificare, in cadrul CAEN sunt considerate drept prelucrare, urmatoarele activitati:
- Pasteurizarea si imbutelierea laptelui;
- Prelucrarea pestelui proaspat (cojirea stridiilor, transarea fileului de peste);
- Tiparirea si activitatile conexe;
- Productia betonului gata de turnare;
- Prelucrarea pielii;
- Conservarea lemnului;
- Electroplacarea, placarea, tratarea si polizarea la cald a metalelor;
- Fabricarea indicatoarelor si a panourilor de afisaj;
- Reconstruirea sau refabricarea unor organe de masini (de ex., motoarele de automobil);
- Repararea si renovarea navelor;
- Resaparea cauciucurilor.
Dimpotriva, exista activitati care sunt considerate uneori drept prelucrare, dar care, pentru CAEN, sunt clasificate in alta sectiune (adica, nu sunt clasificate drept prelucrare). Acestea includ:
- Exploatarea forestiera, clasificata in sectiunea A (Agricultura, vanatoare, silvicultura);
- imbogatirea minereurilor si a altor minerale, clasificate in sectiunea C (Industria extractiva);
- Construirea de structuri si operatiunile de prelucrare efectuate pe santierul de constructii, clasificate in sectiunea F (Constructii);
- Activitatea de fragmentare si redistribuire in loturi mai mici, inclusiv ambalarea, reambalarea sau imbutelierea produselor, cum ar fi bauturile alcoolice sau substantele chimice; asamblarea computerelor conform cerintei clientului; sortarea deseurilor; amestecarea culorilor la comanda clientului; taierea metalelor la comanda clientului, toate produc o versiune modificata a aceluiasi produs (nu un produs nou) si se clasifica in sectiunea G (Comert cu ridicata si cu amanuntul).
Asta spune CAEN.
Firmele sunt autorizate de catre ONRC sa desfasoare activitati cf. CAEN.
Bilanturile contin cod CAEN drept informatie obligatorie.
Ar trebui sa rezulte ca incadrarea activitatilor desfasurate de catre o firma sa se faca dupa CAEN.
In conditiile in care alta clasificare legala a activitatilor nu exista, ambalarea zaharului in pliculete este COMERT.
Si contabilii ar trebui sa stie de ce...
In cazul in speta, daca se inregistreaza totul drept productie (ct.701), iar societatea are ambalarea zaharului in pliculete drept unic obiect de activtate, ce se declara in bilant drept cod CAEN?
#12739 MONOGRAFIE CONTABILA
Postat de
on 10 March 2005 - 12:32 AM
in
Arhiva
129 = 1061 cu min(5 % din profitul brut, 20 % din cap.social)
Limita de 20 % este cea a rezervelor legale. Orice firma, daca vor asociatii sai, poate constitui si alte tipuri de rezerve (statutare, pt.diferite destinatii explicite) cu conditia de a le fi definit in actul sau constitutiv. Procentele sunt la latitudinea asociatilor.
Limita de 25 % pt rezervele legale ale soc.cu capital strain este o prostie. N-am auzit de asa o lege si nici nu cred sa existe pt.ca ar insemna discriminare.
Limita de 20 % este cea a rezervelor legale. Orice firma, daca vor asociatii sai, poate constitui si alte tipuri de rezerve (statutare, pt.diferite destinatii explicite) cu conditia de a le fi definit in actul sau constitutiv. Procentele sunt la latitudinea asociatilor.
Limita de 25 % pt rezervele legale ale soc.cu capital strain este o prostie. N-am auzit de asa o lege si nici nu cred sa existe pt.ca ar insemna discriminare.
#12737 Am nevoie de ajutor urgent!! Va rog frumos!! Taxare inversa!
Postat de
on 10 March 2005 - 12:11 AM
in
Arhiva
Eu procedez dupa cum urmeaza (in calitate de cumparator produse taxabile invers):
a. %(471, 4426) = 462 factura de la furnizor - ca sa intre in JC cu tot cu baza
b. 3xx = 401 val.fara TVA din fact. furniz. - ca sa am sold corect in 401
c. 461 = %(472, 4427) cu datele din fact.furnizor - ca sa intre in JV cu baza
d. 472 = 471 si 462 = 461 cu sumele din fact.furnizor (fara, respectiv cu TVA) pt. a inchide conturile folosite pt.crearea inreg.din jurnalele de TVA.
Mi se pare corect asa. Nota 4426=4427 e o magarie demna de MF.
a. %(471, 4426) = 462 factura de la furnizor - ca sa intre in JC cu tot cu baza
b. 3xx = 401 val.fara TVA din fact. furniz. - ca sa am sold corect in 401
c. 461 = %(472, 4427) cu datele din fact.furnizor - ca sa intre in JV cu baza
d. 472 = 471 si 462 = 461 cu sumele din fact.furnizor (fara, respectiv cu TVA) pt. a inchide conturile folosite pt.crearea inreg.din jurnalele de TVA.
Mi se pare corect asa. Nota 4426=4427 e o magarie demna de MF.
#12735 SEMIFABRICATE
Postat de
on 09 March 2005 - 11:46 PM
in
Arhiva
Piesele primite de la client se inreg. extracontabil (803x - val.materiale primite spre prelucrare) in debit, cu valoarea din aviz. Nu se inreg. pe stocuri (mat.prime, mater. sau semifabr.) pt.ca nu sunt proprietatea firmei ce face reconditionarea, ci aceasta le-a primit spre prelucrare.
La emiterea facturii catre client se inreg. 4111=704 cu val.(pretul) prelucrarii (evident se inreg.si TVA) si se descarca 803 (in credit) cu val.de intrare a bunurilor primite spre prelucrare. De asemenea, se inreg.chelt.cu materialele, manopera, serv. etc. in modul uzual (60x=30x, 641=421, 645y=43z, 628=401, etc.)
La emiterea facturii catre client se inreg. 4111=704 cu val.(pretul) prelucrarii (evident se inreg.si TVA) si se descarca 803 (in credit) cu val.de intrare a bunurilor primite spre prelucrare. De asemenea, se inreg.chelt.cu materialele, manopera, serv. etc. in modul uzual (60x=30x, 641=421, 645y=43z, 628=401, etc.)
