Piesele primite de la client se inreg. extracontabil (803x - val.materiale primite spre prelucrare) in debit, cu valoarea din aviz. Nu se inreg. pe stocuri (mat.prime, mater. sau semifabr.) pt.ca nu sunt proprietatea firmei ce face reconditionarea, ci aceasta le-a primit spre prelucrare.
La emiterea facturii catre client se inreg. 4111=704 cu val.(pretul) prelucrarii (evident se inreg.si TVA) si se descarca 803 (in credit) cu val.de intrare a bunurilor primite spre prelucrare. De asemenea, se inreg.chelt.cu materialele, manopera, serv. etc. in modul uzual (60x=30x, 641=421, 645y=43z, 628=401, etc.)

Eu procedez dupa cum urmeaza (in calitate de cumparator produse taxabile invers):

a. %(471, 4426) = 462 factura de la furnizor - ca sa intre in JC cu tot cu baza

b. 3xx = 401 val.fara TVA din fact. furniz. - ca sa am sold corect in 401

c. 461 = %(472, 4427) cu datele din fact.furnizor - ca sa intre in JV cu baza

d. 472 = 471 si 462 = 461 cu sumele din fact.furnizor (fara, respectiv cu TVA) pt. a inchide conturile folosite pt.crearea inreg.din jurnalele de TVA.

Mi se pare corect asa. Nota 4426=4427 e o magarie demna de MF.

129 = 1061 cu min(5 % din profitul brut, 20 % din cap.social)

Limita de 20 % este cea a rezervelor legale. Orice firma, daca vor asociatii sai, poate constitui si alte tipuri de rezerve (statutare, pt.diferite destinatii explicite) cu conditia de a le fi definit in actul sau constitutiv. Procentele sunt la latitudinea asociatilor.
Limita de 25 % pt rezervele legale ale soc.cu capital strain este o prostie. N-am auzit de asa o lege si nici nu cred sa existe pt.ca ar insemna discriminare.

Conform CAEN Rev.1 - pct.D Produse ale industriei prelucratoare:

Activitatea de prelucrare reprezinta transformarea mecanica, fizica sau chimica a materialelor, substantelor sau componentelor in produse noi. Materialele, substantele sau componentele transformate sunt materii prime ce constituie produse ale agriculturii, silviculturii, pescuitului, industriei extractive, precum si produse ale altor activitati de prelucrare.

Unitatile din sectiunea privind industria prelucratoare sunt adesea descrise ca fiind uzine, fabrici sau intreprinderi si utilizeaza in mod caracteristic masini actionate electric si echipament pentru manipularea materialelor. In aceasta sectiune sunt incluse, de asemenea, unitati de transformare manuala sau la domiciliul lucratorului, a materialelor sau substantelor, in produse noi; vanzarea catre publicul general a produselor, in aceleasi localuri in care sunt produse, cum sunt de exemplu brutariile si atelierele pentru croitorie de comanda.

Unitatile de prelucrare pot prelucra materiale, sau pot incheia contracte cu alte unitati care sa prelucreze materialele in folosul lor. In industria prelucratoare sunt incluse ambele tipuri de unitati.

Produsul nou prelucrat poate fi finisat, in sensul ca este gata pentru utilizare sau consum ori poate fi semi-finit, pentru a deveni materie prima in vederea unei prelucrari ulterioare. De exemplu, produsul rafinariei de alumina reprezinta materia prima utilizata in productia primara a aluminiului; aluminiul primar constituie materia prima pentru o uzina de sarma din aluminiu; iar sarma din aluminiu este materia prima pentru o fabrica de produse fabricate din sarma.

Asamblarea partilor componente ale produselor prelucrate este considerata industrie prelucratoare, cu exceptia cazurilor in care activitatea este clasificata in mod corespunzator, in orice clasa a diviziunii 45 (Constructii).

Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentelor in unitatile extractive, prelucratoare, comerciale si alte unitati, atunci cand este executata ca o activitate specializata, este clasificata in aceeasi clasa a industriei prelucratoare, ca si producerea articolului instalat.

Asamblarea si instalarea masinilor si echipamentului, care este executata ca un serviciu auxiliar ocazionat de vanzarea marfurilor de catre o unitate angajata in primul rand in prelucrare, comert cu ridicata sau cu amanuntul, este clasificata impreuna cu principala sa activitate.

Intretinerea si repararea masinilor si echipamentelor industriale, comerciale si similare este in general clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea marfurilor.

Totusi, repararea masinilor de birou si de calcul este clasificata in clasa 72.50. Repararea articolelor de menaj si a echipamentului casnic, a mobilierului, vehiculelor cu motor si a altor bunuri de consum este clasificata, de regula, in clasa corespunzatoare a diviziunii 50 (Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor) sau 52 (Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor; repararea bunurilor personale si gospodaresti), in concordanta cu tipul de marfuri/bunuri care sunt reparate.

Modificarea substantiala, renovarea sau reconstruirea bunurilor este in general considerata drept prelucrare. Ca regula generala, prelucrarea pieselor componente si a partilor specializate, a accesoriilor si anexelor la masini si echipamente este clasificata in aceeasi clasa ca si fabricarea masinilor si echipamentelor carora le sunt destinate piesele si accesoriile. Fabricarea de componente si parti nespecializate ale masinilor si echipamentelor, de ex. motoare, pistoane, motoare electrice, ansambluri electrice, supape, roti dintate, rulmenti cu role este clasificata in clasa de prelucrare corespunzatoare, indiferent de masinile si echipamentele in care aceste articole pot fi incluse.

Granitele dintre sectorul de prelucrare si celelalte sectoare ale sistemului de clasificare pot fi, oarecum neclare. Activitatea de prelucrare este angajata in transformarea materialelor in produse noi. Rezultatul este un produs nou. Dar definitia a ceea ce reprezinta un produs nou poate fi, oarecum, subiectiva. Pentru clasificare, in cadrul CAEN sunt considerate drept prelucrare, urmatoarele activitati:

- Pasteurizarea si imbutelierea laptelui;

- Prelucrarea pestelui proaspat (cojirea stridiilor, transarea fileului de peste);

- Tiparirea si activitatile conexe;

- Productia betonului gata de turnare;

- Prelucrarea pielii;

- Conservarea lemnului;

- Electroplacarea, placarea, tratarea si polizarea la cald a metalelor;

- Fabricarea indicatoarelor si a panourilor de afisaj;

- Reconstruirea sau refabricarea unor organe de masini (de ex., motoarele de automobil);

- Repararea si renovarea navelor;

- Resaparea cauciucurilor.

Dimpotriva, exista activitati care sunt considerate uneori drept prelucrare, dar care, pentru CAEN, sunt clasificate in alta sectiune (adica, nu sunt clasificate drept prelucrare). Acestea includ:

- Exploatarea forestiera, clasificata in sectiunea A (Agricultura, vanatoare, silvicultura);

- imbogatirea minereurilor si a altor minerale, clasificate in sectiunea C (Industria extractiva);

- Construirea de structuri si operatiunile de prelucrare efectuate pe santierul de constructii, clasificate in sectiunea F (Constructii);

- Activitatea de fragmentare si redistribuire in loturi mai mici, inclusiv ambalarea, reambalarea sau imbutelierea produselor, cum ar fi bauturile alcoolice sau substantele chimice; asamblarea computerelor conform cerintei clientului; sortarea deseurilor; amestecarea culorilor la comanda clientului; taierea metalelor la comanda clientului, toate produc o versiune modificata a aceluiasi produs (nu un produs nou) si se clasifica in sectiunea G (Comert cu ridicata si cu amanuntul).


Asta spune CAEN.
Firmele sunt autorizate de catre ONRC sa desfasoare activitati cf. CAEN.
Bilanturile contin cod CAEN drept informatie obligatorie.
Ar trebui sa rezulte ca incadrarea activitatilor desfasurate de catre o firma sa se faca dupa CAEN.
In conditiile in care alta clasificare legala a activitatilor nu exista, ambalarea zaharului in pliculete este COMERT.
Si contabilii ar trebui sa stie de ce...

In cazul in speta, daca se inregistreaza totul drept productie (ct.701), iar societatea are ambalarea zaharului in pliculete drept unic obiect de activtate, ce se declara in bilant drept cod CAEN?

Imi dau si eu cu opinia...
Marfurile sunt acele bunuri achizitionate in scopul de a fi revandute in aceeasi stare. Parca asa suna definitia.
Daca exista bunuri in patrimoniul unei societati (in speta, ob.inventar) care NU au fost achizitionate in scopul revanzarii si nici nu mai sunt in starea initiala (pt.ca am inteles ca ob.cu pricina au fost in folosinta, deci au oarece uzura), fiind uzate, atunci vanzarea lor se conteaza folosind ct.758 (venituri din vanzarea activelor), exact ca la imobilizari.
Un alt argument pt.folosirea ct.758 este acela ca, indeobste, activitatile de vanzare de active (imobilizari, ob.inv., etc) NU fac parte din activitatea pentru care a fost autorizata societatea sa functioneze sau, chiar daca vanzarea acestor tipuri de bunuri se regaseste in obiectul de activitate al societatii, aceasta vanzare nu face parte din activitatile curente ale firmei, adica NU INTRA IN CIFRA DE AFACERI. Vanzarea lor este o operatiune atipica pt. societate, dar nu este extraordinara. Deci nu se folosesc conturi de venituri din grupa 70 (cifra de afaceri), ci grupa 75 (venituri din alte activ.de.exploatare).

In ctb.se inreg.:
a. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.au fost inreg.integral pe chelt. (603 = 303):
8039 credit - val.ob.inventar vandute (la pret de inreg/achiz)
4111 = % (758, 4427) - val din factura de vz.

b. Daca la darea in folosinta/achizitie, ob.inv.NU au fost inreg.integral pe chelt., ci s-a inreg.pe chelt.cf.unui scadentar:
8039 credit - val.ob.inventar vandute 9la pret de inreg/achiz)
603 = 303 - val.ramasa a ob.inventar vandute
4111 = % (758, 4427) - val. din fatura de vz.

Pt.inreg.program propriu, de acord cu raipol.
Pt.vanzare licente, cf.CAEN Rev.1, activitatea de "Realizare si furnizare de programe informatice" are codul CAEN 7220, cum zice daniela din bv, ceea ce inseamna ca inregistrezi veniturile in 704.
Din gestiune te scazi eventual cu suportul pe care livrezi copia programului executabil (disketa, CD), in nici un caz licentele, care sunt active necorporale.

Garantiile acordate si cele primite se inreg.extracontabil (ct. 801, 802).
La primirea SG de la banca (garantie primita de societate): 802 debit
La inmanarea SG clientului (garantie acordata de societate): 801 debit

In perioada de garantie a produsului/lucrarii se pot constitui provizioane de risc: 6812 = 1512 intr-o suma determinata ca medie a cheltuielilor cu produsele in garantie din per.precedente.
La expirarea per.de garantie, se inchide provizionul constituit anterior: 1512 = 7812.
Daca clientul a executat SG, inseamna ca a avut temei contractual sa o faca. Cuantumul a fost probabil determinat in baza unor documente care sa ateste ca soc.dv. nu a executat produsul/lucrarea cf.specificatiilor cerute, prezentate de client bancii.
Suma cu care banca v-a debitat contul bancar se inreg.astfel:
a. daca ati constituit provizioane (ca mai sus):
658 = 512 cu val.din extras cont
1512 = 7812 cu val.provizionului constituit deja
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont
b. daca nu ati constituit provizioane:
658 = 512 cu val.din extras cont
801 credit cu val.din extras cont
802 credit cu val.din extras cont

La sfarsitul per.de valabilitate a SG, se inreg.:
801 credit cu soldul ramas
802 credit cu soldul ramas

Text extras din: Lege nr. 31/1990(r2) - privind societãþile comerciale

Art. 183. - (1) Din profitul societatii se va prelua, în fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pâna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

(2) Dacã fondul de rezervã, dupã constituire, s-a micºorat din orice cauzã, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(3) De asemenea, se include în fondul de rezervã, chiar dacã acesta a atins suma prevãzutã la alin. (1), excedentul obþinut prin vânzarea acþiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominalã, dacã acest excedent nu este întrebuinþat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizãrilor.

(4) Fondatorii vor participa la profit, dacã acest lucru este prevãzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generalã extraordinarã.

(5) În toate cazurile, condiþiile participãrii se vor stabili de adunarea generalã, pentru fiecare exerciþiu financiar.

Nu exista nimic referitor la societatile cu capital strain.

Cod Fiscal art.24:
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
B) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Din ce spui, reiese ca decorul cu pricina are o durata de utilizare < 1 an, deoarece se foloseste exclusiv pe perioada in care se org. spectacolele pt.care a fost construit.
Conditiile de mai sus fiind cumulative, inseamna ca daca nu e indeplinita cel putin una, nu e mijloc fix si deci nu il amortizezi.

Intrebarea postata era daca ambalarea zaharului in pliculete este productie sau comert.
Datorita faptului ca s-au exprimat opinii divergente, am intervenit indicand baza legala a interpretarii acestei activitati drept comert.
Este opinia mea. Sper ca am dreptul la ea si, tocmai in ideea pentru care s-a constituit acest forum, sper ca am si dreptul de a mi-o exprima.
Afirmatia mea “Si contabilii ar trebui sa stie de ce...” se refera la faptul ca cei ce intocmesc situatii financiare (bilanturi), contabilii adica, ar trebui sa stie ca trebuie sa existe o corespondenta intre obiectul de activitate raportat in bilant si conturile de venituri in care se inregistreaza in contabilitate activitatile desfasurate de contribuabili. In acest sens am si pus o intrebare in finalul mesajului meu.
Constat ca nu am fost suficient de explicit, motiv pentru care imi cer scuze.
De aici si pana la a mi se face proces de intentie este insa o cale ceva mai lunga.
Cred ca orice persoana ce participa la acest forum, inainte de a se simti lezata de mesajele celorlalti participanti, ar trebui sa-si manifeste nedumeririle intr-un mod ceva mai elegant. Spre exemplu, Dl. “neofit” ar fi putut sa intrebe ce am vrut sa spun prin afirmatia incriminata sau de ce m-am suparat.
Ce am vrut sa spun am explicat mai sus, iar de suparat eu nu ma supar asa de usor. De altfel, nu m-am suparat pe nimeni si nici nu vad vreun motiv pentru care cineva dintre noi ar putea sa se supere.
Nimeni nu le stie pe toate, prin urmare nu consider ca interpretarile mele ar fi sacrosancte sau obligatorii. Fiecare e liber sa interpreteze cum vrea si sa faca inregistrarile contabile pe care le considera oportune, in baza propriului rationament profesional (nu e vreo aluzie la cineva, ci pur si simplu ceea ce spun normele IAS).
Mi-as fi dorit sa fie exprimate opinii diferite de cea pe care am exprimat-o eu, bazate insa pe alte texte de lege sau pe alte interpretari ale acestora. Tocmai pentru ca in postul initial se cerea indicarea unei baze legale pentru “productie”, am indicat prevederile cod CAEN Rev.1. Poate mai exista si alte texte legale ce se pot avea in vedere in aceasta problema. Eu nu am intalnit. De aceea, fiind unica prevedere legala pe care o cunosc, am folosit-o pentru a-mi argumenta interpretarea. Daca mai exista si alte interpretari pornind de la alte acte normative, le asteptam toti pe acest forum pentru a le discuta.
Incerc sa raspund, atunci cand consider ca experienta mea poate fi de folos si altora, cat mai punctual la subiectul adus in discutie. Nu ma pronunt asupra subiectelor pe care nu le-am intalnit in practica.
In acest sens, nu pot oferi o monografie a inregistrarilor contabile solicitate de “neofit” intrucat nu am intalnit acest caz in practica.
Avand in vedere insa reactia de suparare exprimata, nu pot decat sa sugerez urmatoarele:

1. Ar trebui organizate 2 gestiuni distincte pentru marfa “zahar” (chiar numai scriptic):
gestiunea A = zahar vrac
gestiunea B = zahar ambalat in pliculete
Ambele gestiuni sunt cu ridicata, astfel incat NIR se intocmeste fara adaos comercial
- fac abstractie de TVA, pt.simplificare -
2. Achizitie zahar vrac: 371.A = 401 la pret achizitie - NIR
Achizitie materiale ambalat (pliculete) : 3023 = 401 - NIR
Achizitie alte materiale : 3028 = 401 - NIR
3. Consum materiale: 6023 = 3023 si 6028 = 3028 (bon consum)
4. Predare pliculete: 371.B = 371.A la pretul de achizitie, fara adaos, avand in vedere transformarea UM de la intrare in A in UM de la intrare in B, adica din kg zahar vrac in buc pliculete zahar) – nota transfer intre cele 2 gestiuni in UM intrare A (kg), NIR la intrarea in gest.B in UM intrare B (buc)
5. Vanzare cu ridicata pliculete (cu factura): 4111 = 707 la pret vanzare (cu adaos care sa acopere atat costul achizitiei zaharului, cat si celelalte cheltuieli – directe=mater.,pliculete, salarii, contrib., etc; indirecte=chirii, serv.terti, etc) si
607 = 371.B la cost(pret) de achizitie zahar vrac transformat in cost(achizitie) zahar in pliculete evidentiat in NIR intrare in gest.B

6. Daca vanzarea se face si cu amanuntul (sau numai cu amanuntul, ceea ce cred ca nu e cazul), atunci inseamna ca mai exista o gestiune C = zahar ambalat in pliculete la pret cu amanuntul.
371.C = % (371.A, 378.C, 4428). Asta inseamna ca in loc de nota transfer intre A si B si NIR fara adaos la intrare in gest.B, se intocmeste nota transfer intre A si C si NIR cu adaos la intrare in gest.C, precum si raport de gestiune (pt.mf.cu amanuntul) pentru gest.C
La vanzare din gest.C: 5311 = 707.C (la pret vanzare cu amanuntul, adica inclusiv adaos si TVA) si, la sfarsitul lunii, % (607.C, 378.C, 4428) = 371.C conform K calculat.

Sper sa fi fost suficient de explicit de aceasta data.

Este corecta folosirea ct.519 intrucat liniile de credit se acorda, in general, pe perioade <= 1 an, iar ct.519 = credite bancare pe termen scurt.

1. Tragere din linie credit:
581 = 519x - suma din extras ct.credit
512y = 581 - suma din extras ct.curent
cele 2 sume trebuie sa fie egale. tragere inseamna suma pe care ai cerut-o bancii sa ti-o elibereze din linia de credit. Suma pentru care este acordata linia de credit = plafon, adica soldul C al lui 519 nu o poate depasi.
tragator=firma, tras=banca
x,y = analitice
2. Rambursare linie credit:
invers: 591x = 581
581 = 512y, sumele sunt egale, idem mai sus
3. Plata dobanda linie credit:
666 = 512y (daca banca ia dobanda din ct.crt) sau 666 = 519x (daca banca ia dobanda din ct.credit - in cazul in care in ct.crt.nu sunt bani)
Se mai poate folosi si ct.5186 "dobanzi de platit" daca intre momentul scadentei dobanzii (de ex.sf.lunii) si momentul in care banca isi trage banii de dobanda (de ex.incep.lunii urm.) exista decalaj:
666 = 5186 (la sf.lunii)
5186 = 512y (la incep.lunii urm.)
4. Comisioane:
Daca e cazul, 627 = 512y

Ref.la subiectul postat de gaby0577:

1. Daca pe factura si/sau pe deviz se indica piesele de schimb utilizate la reparatie la un pret diferit decat cel de achizitie, inseamna ca este adaos in pretul de vanzare, drept urmare se contabilizeaza ca la comert (4111 - 707 si 607 = 371) pt.piese, iar pt.manopera: 4111 = 704
2. Daca pe factura si/sau pe deviz se indica piesele de schimb utilizate la reparatie la pretul de achizitie, atunci ele reprezinta materiale consumate pt.prest.serv. si inreg.este 4111 = 704 (val.piese+manop) si 6024 = 3024 (val.piese)

In cazul 1 piesele de schimb sunt detinute intr-o magazie de marfuri la pret cu ridicata, iar in cazul 2 sunt detinute intr-o magazie de materiale.

Ref.la subiectul postat de mihaela seghedin:

Daca se intocmeste factura catre asigurator, atunci ambele documente de incasare (BF sau CH) sunt legale. Intocmirea facturii este deci solutia care rezolva ambele probleme.
Daca piesele sunt vandute din magazin, asiguratorului ar trebui sa-i fie de ajuns BF si factura (avand in vedere ca pe BF nu se poate indica de la cine s-a incasat, se intocmeste factura).
Daca piesele sunt vandute din alta gestiune, atunci se face factura si chitanta.
Nu mi se pare corect sa se elibereze asiguratorului numai BF.

OBIECTE DE INVENTAR:
Daca nu sunt date in folosinta, atunci ele trebuie sa se regaseasca in sold ct.303.
Daca sunt date in folosinta, atunci ele au fost inreg.pe chelt (603=303), evidenta lor tinandu-se extracontabil cu aj.ct.8039.
a. Plus inventar Ob.inv.:
a1. in folosinta: 8039 Debit
a2. in stoc: 603 = 303 in rosu
Asta, daca exista doc.de provenienta.
Daca nu exista doc.de provenienta, atunci se ia o declaratie de la gestionar (administrator, daca nu exista gestionar) cu privire la provenienta lor. Daca se poate dovedi cu certitudine ca sunt proprietatea firmei, atunci se inreg.in ctb. atat intrarea cat si, eventual, folosinta lor. Daca nu se poate dovedi ca sunt proprietatea firmei sau daca rezulta ca au fost achiz.de altcineva, atunci ori se inreg.ca plus de inventar in ct. 8039 Debit in situatia in care nu le revendica nimeni, ori se inreg. in 8033 Debit in situatia in care ele sunt revendicate. (pt. a sti daca sunt revendicate se notifica persoana pe numele careia exista doc.de provenienta)
b. minus de inventar Ob.inv.:
Se ia declaratie de la gestionar/administrator cu privire la cauza minusului in gestiune.
Daca bunurile rezulta ca s-au deteriorat, se face proces verbal de casare si se scade din gestiune: 603 = 303 (daca erau in stoc), fara 8039D sau 8039C (daca erau in folosinta).
Daca bunurile sunt imputabile (gestionarului/administratorului), atunci se face proces verbal de imputatie si se inreg.ca mai sus, in plus se inreg.sumele de recuperat de la gestionar=angajat: 4282 = 7581 sau de la adm.: 4551 = 7581 (in cazul in care 4551 are sold C acoperitor) sau 461 = 7581.

MJ.FIXE:
a. Plus de inventar MjF:
Se ia declaratie de la gestionar/adm.cu privire la plusul constatat, cerandu-se sa indice provenienta.
a1. daca sunt amortizate: 212 = 281(val.amortizata), 7583(val.neamort.)
a2. daca nu sunt amortizate: 212 = 7583
Asta daca exista doc.de provenienta.
Daca nu exista doc.de provenienta, se inreg.ca la a2 la valoarea justa stabilita de comisia de inventariere.

b. Minus de inventar MjF:
Se ia declaratie de la gestionar/adm. cu privire la minusul constatat si cauza sa.
Daca bunurile rezulta ca s-au deteriorat, se face proces verbal de casare si se scade din gestiune: 281(val.amort), 6583(val.neamort) = 212
Daca bunurile sunt imputabile (gestionarului/administratorului), atunci se face proces verbal de imputatie si se inreg.ca mai sus, in plus se inreg.sumele de recuperat de la gestionar=angajat: 4282 = 7581 sau de la adm.: 4551 = 7581 (in cazul in care 4551 are sold C acoperitor) sau 461 = 7581.

floris a spus:

7581: venituri din despagubiri, amenzi, penalitati.
Daca "ametitul" e de vina si ii faci imputatie, suma imputata nu intra in firma cu titlu de despagubire?

7583: venituri din vz.activelor si din alte op.de capital
Daca exista doc.de provenienta si MjF exista fizic dar nu mai exista scriptic, atunci inseamna ca a fost cumparat si inreg.de firma odata, dar a disparut din evid.contabila (ceea ce inseamna ca au fost afectate chelt.ori cu amortizarea (681), ori cu ocazia vanzarii (6583)).
Daca nu a existat niciodata in firma sau nu a fost inreg.in ctb. din varii motive, atunci se inreg.achizitia si amort.pana la mom.constatarii plusului de inventar dupa tipicul stiut. Eventual ramane furnizorul neachitat si se inchide cu 4551 sau mai stiu eu cine a dat banii.
De aia e f.important de luat declaratii de la ametiti.
De ex. poate sa nu fie bunul firmei, ci al unui tert; si atunci se inreg.in extracontabil.

Sunt de acord si cu varianta cu 131, adica se inreg. in 131 in loc de 7583 si se debiteaza 131 cu val.amortizarii, in timp: 131 = 7583. Asta ca sa nu platesti impozit moca la stat.

Daca ametitul de patron a pierdut factura, ceri o copie certificata de la furnizor (reconstituirea doc.justificative pierdute/deteriorate) si inregistrezi achizitia normal + amortizarea pe per.utilizarii.
Daca factura e platita si bunul nu exista scriptic (adica nu a fost inreg.in ctb, ca asta inseamna plus la inventar) inseamna ca furnizorul tau e cu sold debitor, nu? Nu trebuie sa il inchizi cumva? Deci ori il inchizi cu factura reconstituita (inreg.achizitie normal), ori il inchizi pe cheltuieli, ca debitul nu e real. Si atunci faptul ca se foloseste 7583 nu mai are influenta la 121. Doar la micro e nasol. Dar la micro se poate "evita" cu folosirea lui 131.

Imi cer scuze, subiectul e vast si nu stiu daca e cazul sa il dezvoltam foarte, foarte in detaliu. Am incercat sa fac o sinteza, dar se pare ca nu mi-a iesit.

floris, nu ma pot abtine (scuze!): la gestiuni cu amanuntul nu se folosesc fise de magazie ci raport de gestiune (la val.cu amanuntul). Daca vrei sa tii si fise de magazie, e super, dar nu e obligatoriu.
Mai trebuie ca magazinul sa aiba si casa de marcat, iar inchiderile zilnice ale acesteia sa se scada din rap.de gestiune.

Contabilitatea de gestiune este obligatorie pt.toate firmele, indiferent de ob.activ., dar nu e obligatoriu sa se foloseasca clasa 9. De altfel, in planul de conturi din OMF 306 nici nu exista clasa 9.
Asa incat ori se tine extracontabil (excel, alte softuri), ori se folosesc coduri bugetare (Ciel, de ex.).

In legatura cu inregistrarea in clasa 8 cu Ciel, este adevarat ca Ciel nu permite inreg.in partida simpla, dar se poate defini un cont (de ex.999 sau 899) de contrapartida numai pentru inreg.in partida simpla.

De exemplu:
inreg.obiecte de inventar date in folosinta:
603 = 303 (in ctb.financiara) si
8039 = 999 (in extracontabil)

In general, cedarea unui contract de leasing se face printr-un contract de novatie. Asta inseamna ca un tert (nu soc.de leasing) va substitui firma titulara a contractului de leasing in toate drepturile si obligatiile acesteia fata de soc.de leasing. Trebuie, evident, ca soc.de leasing sa fie de acord.

Inregistrari:
% (281-val.amortizata, 167-val.ramasa de rambursat, 6583-val."x") = 212
"x" e dat de diferenta (nu cred sa fie pe venituri...) si nu e ded.
1687 = 471 cu val.ramasa a dobanzii
Tertului i se comunica val.de inventar si val.amortizata a bunului pt.a le prelua in ctb.proprie (bun folosit).

Nu e nevoie de licitatie pt.ca nu e vanzare, ci cedare. Nu se primeste o contrapartida in schimb. Tot din acelasi motiv suma din 6583 e neded., pt.ca nu exista nici-un venit care sa o acopere.

Banca Nationala a României

Norma nr. 4/2004 din 23/06/2004

privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati a României

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 615 din 07/07/2004

Art. 1. - ÃŽn sensul prezentei norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

g) operatiuni de natura balantei de plati - tranzactii economice si financiare între rezidenti si nerezidenti de natura celor mentionate la lit. a), implicând încasari sau plati, compensari în natura sau valorice si alte asemenea operatiuni;

l) operatiuni nemonetare - operatiuni de natura balantei de plati, care se desfasoara fara transferarea de fonduri, în totalitate sau partial, cum ar fi bartere, compensari ("netting"), aranjamente de cliring si altele asemenea.

Art. 5. - Rezidentii care realizeaza operatiuni nemonetare au obligatia sa raporteze letric aceste tranzactii la Banca Nationala a României - Directia statistica, pâna la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, prin completarea si transmiterea anexei nr. 5.

Deci se pot face compensari in valuta, cu obligatia completarii anexei 5 si trimiterii ei la BNR.
Anexa 5 se gaseste la www.bnro.ro -> statistica ->RAPORTÃRI STATISTICE CÃTRE BNR ->NORMA nr. 4 din 2004 privind raportarea statisticã a datelor pentru elaborarea balanþei de plãþi a României detalii...
-> Anexa 5 - pdf - 94K

Deschiderea acreditivelor in favoarea tertilor
581 = 5124
5412 = 581
Utilizarea acreditivelor
401, 404 = 5412
(cf. OMF 306/2002)

diana2005 a spus:

"Aia" de la banca e proasta.
512 = conturi curente la banci, cont de activ
Intreab-o ce functie are contul din ctb.bancii in care inregistreaza ea linia de credit. Datoria ta (pasiv, ct.519) e o creanta pt. banca (activ, ct.2021=credite de trezorerie).
Bancile nu au voie sa aiba sold debitor (adica pe minus) in ct.2511=conturi curente ale clientilor .

AdiSSb a spus:

Mesajul meu spune ca cine face operatii nemonetare are obligatia sa raporteze la BNR. Din textul circularei rezulta ca aceste operatii pot fi facute. Mi se pare normal ca asemenea operatii sa fie reglementate de BNR, singura autoritate in materie de reglementari valutare.
Daca ai stiinta de alte obligatii sau reglementari (de ex.referitoare la autorizatia de clearing) legate de compensarile in valuta, fii bun si impartaseste-ni-le si noua, ca sa evitam suportarea consecintelor ignorantei noastre.
Dupa stiinta mea, HG 1491/2002, care prevedea obligatia obtinerii unei licente pt.operatiuni de compensare, a fost abrogata de HG 1527/2003.

Contab.de gestiune e f.utila, dar trebuie stapanita bine.
Eu recunosc ca am lipsuri mari in domeniu...
Cum cred ca nu sunt singurul, ce-ati zice de un titlu nou de forum?
LEXUS, poate si in Taverna, ce zici?

Si atunci contul 512 (inclus la active circulante in bilant) se transforma intr-o datorie?

Cand trimiti piesa la reparat ar trebui sa faci aviz cu mentiunea "nu se factureaza - marfa trimisa la reparat".
Furnizorul care o repara ar trebui ca, pe langa factura cu costul reparatiei - pe care il bagi pe chelt.-, sa-ti faca si un aviz de retur al piesei la valoarea din avizul tau.
Daca faza cu avizul e tardiva, poti s-o uiti.

Piesa cumparata ori o bagi pe stoc piese de schimb, ori pe obiecte de inventar (subansamblu...).

Nu umbli la val.mj.fix pt.ca daca nu se imbunatatesc performantele utilajului nu se schimba val.de inventar.