In primul rând trebuie să ţinem cont că impozitul se numeşte "Impozit pe venit".

Să presupunem că emitem factura cu data de 15 iunie şi o încasăm în 30 iulie.
Dacă contăm operaţiile vom avea urmatoarele formule contabile:

15.06.2015: 4111 = 704 = x lei (factura)
30.07.2015: 5121 = 4111 = x lei (încasarea totala sau parţială a facturii)

Deoarece venitul apare în 15 iunie, odată cu emiterea facturii, înseamnă că si impozitul pe venit apare la aceeasi dată.
In concluzie factura dumneavoastră va fi luată în calcul pentru trimestrul II.

Deoarece venitul este de 9000 lei impozitul pe venit se va plăti pentru această sumă.

In cazul în care impozitul ar fi fost pe profit (adică diferenta dintre venituri şi cheltuieli) impozitul s-ar fi plătit pentru 9000-5000=4000 lei

In primul rând factura a fost întocmită greşit, e o greşeală (mult prea) frecventă.
Dacă la furnizor se va înregistra această factură el va rămâne stoc (va avea o lipsă în gestiune) cu cele două baxuri pe care le-a scăzut cu minus
Sa presupunem că furnizorul a avut initial 100 baxuri.
După operarea primei pozitii din factură va avea 100-12=88 (aşa cu este de fapt normal)
După operarea celei de-a doua pozitii va avea în stoc 88-(-2)=90 (cine a văzut vreodată o fişă de magazie va înţelege ce spun)

Normal factura ar fi trebuit să arate cam aşa:
Bere skol = 12 bax x 46 lei = 552 lei
Discount aferent promoţie 5+1 = -92 lei
Total factura = 460 lei

Trecând peste acest amănunt, pe factura avem:

12bax x 46 lei = 552 lei
-2bax x 46 lei = - 92 lei
TOTAL FACTURA = 460 lei

Pe receptie se vor inregistra cumulat cele doua pozitii (dar vom inregistra cantitatea receptionată efectiv, deci 12 bax), aşa că vom avea:
12 bax x 38.3333 = 460 lei

La pozitia 2 nu se va mai scrie nimic pe receptie.

Chiar nu ai cum să incasezi cu numerar la un magazin online, eventual dacă primeştri banii în plic, prin poştă :-)

Nu mă împiedică nimeni să recepţionez cola cu 3 lei şi să-i pun o etichetă că o vând cu 5 lei iar mâine să schimb eticheta la 4 lei. Nu trebuie nici o înregistrare contabilă pentru asta.
Operaţiunea economică de cumpărare va fi înregistrată (conform celor scrise mai sus) în momentul recepţionării mărfurilor iar operaţiunea economică de vânzare (4111=707 şi 371=607) va fi înregistrată în momentul vânzării.
Nimeni nu mă obligă să stabilesc preţul de vânzare în momentul cumpărării, poate nu-l ştiu sau poate îl adaptez periodic, în funcţie de cerere sau de preţurile practicate pe piaţă.
Este exact ca şi la contabili, şi ei "ies cu nişte preţuri la populaţie" dar preţurile nu sunt fixe şi nu sunt legate de nişte operaţiuni contabile.

Căt priveşte fisele de magazie, în momentul în care ai un soft pe care faci recepţiile şi pe acelaşi soft faci facturi (sau operezi in timp real vânzările marcate pe casă) ai şi fişele de magazie, pentru fiecare denumire şi preţ în parte .

Omul ăsta face nişte NIR-uri şi, deoarece e magazin online, vinde fiecărui client pe baza unei facturi (şi încasează într-un cont, nu numerar). Deci operaţiuniile nu seamană de loc cu cele ale unui magazin clasic ci sunt identice cu cele ale angrosiştilor.
Mai mult, sunt sigur că va dori să ştie în momentul în care primeşte o comandă dacă are produsele respective pe stoc (eventual va dori să vadă şi clientul său acest lucru şi nu ar fi normal ca pentru acest lucru să întocmească o evidenţă paralelă, adică să practice o evidenţă global valorică pentru contabil şi una cantitativ valorică pentru bunul mers al afacerii). Aşa că...

OMFP 1802/2014 ,
art. 286. ‐ (1) În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite,

OMFP 3512/2008
Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie în folosinta, precum si a altor categorii de bunuri.

Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor.

În reglemenările menţionate scrie "se pot", "se poate", dar asta nu înseamnă că este obligatoriu să se procedeze în acest fel. Şi mai scrie şi că metoda cantitativ-valorică se poate folosi şi pentru contabilitatea analitică a mărfurilor, fără a se menţiona despre ce fel de mărfuri e vorba.

Ar fi o prostie să se folosească evidenţa global valorică, care este o evidenţă "aproximativă", atunci când există posibilitatea să se folosească o metodă mult mai precisă, cum este cea cantitativ-valorică.
Evidenţa global valorică s-a inventat pentru că era mult prea complicat ca vânzătoarea să opereze undeva, de exemplu pe o fişă de magazie, fiecare vânzare, mai se punea problema că tuta aia nu ţinea minte cu cât trebuie să vândă cola sau napolitanele şi nici nu se putea pune problema unui inventar zilnic ca să ştim ce am vândut în cursul zilei. Mai era posibil şi să fure din bani şi nu ştiam cât să-i imputăm. Şi atunci s-a recurs la această metodă, nu ştim ce şi cât am vândut şi ce mai avem în prăvălie dar ştim câţi bani avem seara în casă, aşa că, calculăm aproximativ scăderea din gestiune şi la un moment dat, dacă nu me-am încurcat în calcule, atunci când vom avea prăvălia goală soldurile ar trebui să fie zero.
O evidenţă de genul "mai am în stoc 3 plăci video şi 2 HDD-uri este cu totul exclusă în cazul unei astfel de evidenţe.

Dacă însă putem face altfel, astfel încât evidenţele noastre să fie cât mai precise, să folosească şi celui care e interesat de altceva decât nişte cifre pe o hârtie, e bine să facem aşa.
Cu atât mai mult cu cât vorbim despre un magazin online (care e complet diferit de o butică dar cu nimic diferit de un en gross).
V-aţi pus vreodată problema de unde ştie site-ul celor de la, de exemplu Emag, dacă un produs mai este sau nu în stoc, dacă evidenţa este global-valorică ?

Dar, trebuie menţionat că se mai poate face un artificiu pentru ca toată lumea să fie mulţumită:
In primul rând se vor crea două gestiuni, gestiunea 1 la care evidenţa se ţine cantitativ-valoric la preţ de achiziţie, iar gestiunea 2 la care evidenţa se ţine global valoric.
In momentul recepţiei toate mărfurile se înregistreaza la preţ de achiziţie în gestiunea 1.
La sfârşitul zilei tot ce s-a vândut se transferă din gestiunea 1 în gestiunea 2, în momentul receptiei în gestiunea 2 adăugându-se la preţ şi TVA-ul neexigibil şi adaosul. După aceea se face scăderea din gestiune pe baza Z-ului, astfel încăt după terminarea operaţiuniilor zilnice stocul în gestiunea 2 va fi zero.
După părerea mea e o complicaţie inutilă dar se practică.

Nu este nevoie de nici un NIR cu preț de vânzare și nu veți găsi niciunde o reglementare care să oblige la așa ceva.

Chestia asta cu preț de vânzare e contabilitate de butică, unde evidența se ține la preț de vânzare și descărcarea gestiunii se face în funcție de încasările de peste zi (iar adaosul și TVA-ul neexigibil sunt aproximate periodic prin calculul K), deoarece ar fi foarte complicat în absența unui calculator și a softurilor aferente (deci în lipsa unei evidențe cantitativ-valorice) să se știe în orice moment ce s-a vândut.
La orice magazin (inclusiv online) se poate ține evidența mărfurilor cantitativ-valoric la preț de achiziție.
Deci, faci NIR-ul "normal" (denumire, UM, preț achiziție TVA, fără preț de vânzare și TVA neexigibil") și vinzi cu cât vrei.

Formulele contabile vor arăta cam așa:

La cumpărare:
371=401 - pretul de achiziție (inclusiv celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)
4426 = 401 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)
(Dacă firma nu este plătitoare de TVA dar factura de la furnizor conține TVA pretul de achiziție va fi pretul de achiziție + TVA-ul corespunzător+celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)

Iar descarcarea:
607 = 371 - pretul de achiziție
4111 = 707 - Pretul de vânzare
4111 = 4427 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)

Adaosul va fi diferența dintre conturile 707 și 607.
Nu se va ține raport de gestiune deoarece evidența se face în timp real pe fișe de magazie.

Eventual, intern se poate înregistra un preț informativ de vânzare, astfel încât vânzatoarea/operatorul de la facturare să știe cu cât să vândă un anumit produs. Bineînțeles acest preț informativ de vânzare nu va fi înscris nici pe NIR și nici nu va fi contabilizat.

Facti un "bon de consum" pentru materia primă (pânza de in) şi o "notă de predare" pentru cele 5 bluze.

contabildeocazie, la 21 March 2015 - 08:46 AM, a spus:

Presupunând ca 345.01 (nu "lipiţi" analiticele de contul sintetic, la un moment dat vă veţi încurca, puneţi un punct între analitic şi sintetic sau între analiticele de gradul 1 şi cele de gradul 2, o să va fie mai uşor şi totul va fi mai ordonat) este stocul de produse din gestiunea 1 iar 345.02 corespunde gestiunii 2, la prima vedere operatiunea ar fi 345.02=345.01

Dar,
Primul document întocmit va fi nota de transfer pentru a justifica iesirea de la gestiunea 1.
Al 2-lea document va fi NIR-ul cu care gestionarul de la gestiunea 2 se incarca (asa se face contabilitatea, cu documente de intrare şi iesire, nu numai cu formule contabile).
Pentru exemplificare presupunem ca valoarea produselor transferate este 100 lei
La un moment dat aceste documente vor ajunge la un contabil sau mai mulţi care le va/vor opera.

Formulele contabile vor arata cam aşa:

AE 1 - 345.02 = 345.01 = 100 lei
NIR 1 - 345.02 =345.01 = 100 lei

Dupa ce tragem linie constatam ca gestiunea 1 a fost scazuta cu 200 lei, gestiunea 2 a fost încărcată cu 200 lei, iar gestionarul de la gestiunea 2 este bun de plata.
Ca sa evitam aceasta eroare va trebui sa folosim un cont intermediar, de exemplu 481, eventual cu un analitic (de genul 481.03).

In aceasta varianta vom avea urmatoarele operatiuni:

481 = 345.01 = 100 lei
345.02 = 481 = 100 lei
Deci, gestiunea 1 a fost descarcata cu 100 lei, gestiunea 2 a fost incarcata cu 100 lei iar contul 481 are rulaj pe debit si pe credit cate 100 lei, deci soldul acestuia este 0 (zero).
Lucrand in acest fel vom avea şi un control asupra transferurilor între gestiuni, daca contul 481 va avea sold înseamnă că am uitat să operăm ori ieşirea ori intrarea.

Daca chiar suntem perfecţionişti mai putem face şi o notă de nealterare a rulajelor (nu e obligatoriu dar abia daca faceţi asa sunteţi un artist în domeniu), care ar fi 481 = 481 = -100
In acest fel rulajele debitor şi creditor ale contului 481 vor deveni 0 (zero)

Daca va uitati la operaţiuniile de mai sus (mai puţin cea cu nealterarea de rulaje) veţi vedea că sunt foarte asemănătoare cu cele folosite pentru transferurile între casă şi contul curent (sau invers), aşa că cine nu ştia acum a învăţat şi de ce se foloseşte contul 581.

1. Obligatii specifice SRL-D:
Sa angajeze cu contract de munca pe durata nedeterminata si sa mentina in activitate cel putin 2 salariati de la momentul obtinerii facilitatilor pana la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.

Parerea mea ar fi sa nu va complicati inutl cu SRL-D, deschideti un SRL obisnuit si puteti sa lucrati si fara angajati.

2. Da, va trebui sa angajati un contabil (sau sa faceti un contract cu o firma de contabilitate autorizata CECCAR) in momentul in care aveti firma. Nu, nu trebuie sa aveti un contabil inainte de a infiinta firma, este absurd asa ceva.

3. Nu trebuie sa mentionati ca veti avea o casa de marcat portabila (sau altceva referitor la casa de marcat) in momentul inifiintarii firmei.

4. Tarifele firmelor de contabilitate se incadreaza intr-o plaja extrem de larga.
Sunt unii contabili care o sa va ia putin dar nu o sa va faca nimic, urmand sa suporte amenda in caz de ceva (si una peste alta se compenseaza sau contabilul va avea chiar un profit frumusel fara sa faca nimic).
Altii o sa va ceara tarife nejustificat de mari sau o sa va ceara initial un tarif mic urmand sa va taxeze suplimentar pentru intocmirea bilantului sau cu alte ocazii.
Mai este posibil ca si dumneavoastra sa cereti lucrari suplimentare care nu se fac de regula si este normal ca aceste lucruri sa fie facturate suplimentar.
Daca vorbim strict de contabilitate, adica dumneavoastra duceti lunar actele la firma de conta, aceasta le prelucreaza si la sfarsitul lunii, in fiecare luna, va preda un dosar frumos in care sunt cuprinse situatiile rezultate din prelucrarea documentelor primare (balanta, jurnale etc), va depune declaratiile si va va ajuta oferindu-va si putina consultanta, cel putin atat cat sa intelegeti cum sta firma, ce ati facut bine si ce nu ati facut bine, in conditiile expuse de dumneavoastra, respectiv 0 angajati si 70 de facturi de cumparari/vanzari lunar (ma gandesc ca vor fi si 70 de incasari/plati lunar), un tarif onest ar trebui sa fie undeva la 120 euro+TVA/luna, asta insemnand sa nu mai existe nici un fel de costuri suplimentare iar treaba sa fie facuta bine.