Evaluare economica si financiara a intreprinderii

[quote name='supernany' date='Oct 6 2008, 01:08 PM' post='183651']
Eu am in fata cartea ,,Initiere in evaluarea intreprinderilor,,-Toma Marin.Va rog cine are cartea comparati raspunsurile care sunt aici in fisiere si va rog sa-mi spuneti daca vi se par asemanatoare.Mie mi se par reformulate sa zic asa.

intrebarea 37.Ce este capacitatea beneficiara a unei intrep si ce semnificatie are ea?
intrebarea 42.Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele ei de exprimare ?
in fisierele atasate este acelasi raspuns la ambele
deci
42.cap.beneficiara a unei intrep.poate fi definita ca fiind aptitudinea unei intreprinderi de a degaja un beneficiu in viitorul apropiat,in conditii de gesiune normale,identice cu cele din perioadele trecute,daca nu au loc schimbari semnificative in viata intreprinderii si se poate exprima prin 3 indicatori:
-profitul brut
-profitul net
-dividendul
si fluxul de trezorerie
37.Rezultatele publicate ca atare de intreprindere sunt adesea putin semnificative,ca urmare a celor 3 categorii de factori a caror incidenta tre stabilita,masurata.Influenta acestor factori asupra val.intreprinderii tre.analizata distinct si anume:
-incidenta fiscalitatii
-incidenta metodologiei contabile
-distorsiunile voluntare ale rez.financiar.
Deci,este vorba de a determina,pornind de la bilant si evidentele contabile,care este rez.econimoc rezonabil la care un eventual cumparator ar putea sa astepte.Este ceea ce se numeste Capacitate Beneficiara,,

Aceasta postare a fost editata de Nemesis: 22 October 2008 - 07:07 PM

Buna,
la problema 37 eu am gasit asa ceva :
capacitatea beneficiara
reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a degaja un beneficiu in viitorul apropiat in conditii de gestiune normale identice cu cele din perioadele trecute daca schimbari semnificative nu au loc in viata intreprinderilor.
se poate exprima prin urmatorii indicatori:
1) Profitul brut – folosit in diagnosticul de evaluare nu in formula de evaluare
2) Profitul net – frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor
3) Dividendul – folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode bazate pe randamentul capitalului
4) Cash-flow – folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar.
se determina parcurgand succesiv trei etape:
1) Studiul rezultatelor trecute pe cel putin trei ani
2) Examenul previziunilor pe cel putin 3 ani
3) Mixajul constatarilor din etapele 1 si 2
4) Calculul matematic al capacitatii beneficiare
1. Studiul rezultatelor trecute pe cel putin trei ani
are drept scop determinarea acelui profit din bilantul contabil care indeplineste cumulativ 4 conditii:
a) stabil
b) real
c) cert
d) reproductibil in viitor
practic se porneste de la profitul din bilantul contabil careia i se aduc doua categorii de corectii:
a) corectii pe orizontala - intre exercitii tinand seama de impactul tuturor modificarilor din legislatia contabila si fiscala

b) corectii pe verticala – de la cifra de afaceri si pana la profitul net sunt corectate toate marjele din intreprindere pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare
instrumentul folosit de experti: “tabloul simplificat al soldurilor intermediare de gestiune”
corectiile profiturilor din bilantul contabil sun nelimitate, facandu-se pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare
a) Corectii de amortizare – se inlatura excesul de amortizare si se adauga orice insuficiente de amortizare referinta constituind-o standardele profesionale emise de expertii tehnici
b) Corectii de salarii si asimilate lor – se inlatura orice exces de salarizare sau se adauga orice insuficienta de salarizare referinta constituind-o standardele profesionale emise de experti in munca si protectie sociala
c) Corectii legate de profituri sau pierderi exceptionale
d) Corectii legate de sinergii – efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
2. Examenul previziunilor consta in verificarea a doua tipuri de coerente:

a. Coerenta dintre ipotezele de evaluare si constatarile din diagnosticul pe perioadele trecute
b. Coerenta civica intre profiturile nete anuale corectate si profiturile nete anuale previzionale
3. Mixajul constatarilor din etapele 1 si 2
4. Calculul matematic al capacitatii beneficiare
Capacitatea beneficiara = Media profiturilor nete anuale previzionale ( folosita in evaluarea pentru privatizare)
Capacitatea beneficiara = Media profiturilor nete anuale corectate ( folosita in evaluarea pentru majorari de capital, fuziuni, divizari, asocieri cu partile intreprinderii)
Capacitatea beneficiara = Media profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare (folosita in evaluarea intreprinderilor tranzactionate in sectorul privat)
Capacitatea beneficiara = Media profiturilor nete anuale din anumite perioade trecute si viitoare ( expertiza)

salut din nou
am gasit si pt problema 10 ceva...

valoarea de utilizare
de folosinta sau de inlocuire, este data de totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante cu obiectul supus evaluarii.
este valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de numerar estimate ce se așteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ și din cedarea lui la sfârșitul duratei de viață utilă, într-o tranzacție în care prețul este determinat în mod obiectiv, după deducerea costurilor de cedare estimate

in practică, aceasta poate fi o cifră mult mai greu de calculat și, prin urmare, acolo unde nu există indicii că valoarea de utilizare a unui activ depășește semnificativ costul lui net de vânzare, atunci valoarea recuperabilă a activului poate fi considerată ca fiind costul său net de vânzare

simona_cruceru, la Oct 21 2008, 04:34 PM, a spus:

am gasit si eu ceva legat de asta:
Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Metodele de analiza a riscului prezentate anterior permit masurarea performantelor trecute ale intreprinderii, informand in mica masura asupra viitorului acesteia. Rezultatele financiare se pot degrada foarte rapid in timp. De aceea apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reactie la aceste cerinte practice, diagnosticul riscului de faliment a cunoscut o importanta dezvoltare datorita utilizarii unor metode statistice de analiza a situatiei financiare pornind de la un ansamblu de rate.
Metoda “scoring” are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment al unei intreprinderi. Aceasta metoda se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizei discriminante. Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu de intreprinderi format din doua grupuri distincte: un grup de intreprinderi cu dificultati financiare si un grup de intreprinderi sanatoase. Pentru fiecare din cele doua grupuri se stabileste o serie de rate, dupa care se determina cea mai buna combinatie liniara de rate care sa permita diferentierea celor doua grupuri de intreprinderi.
Ca urmare a aplicarii analizei discriminante, se obtine pentru fiecare intreprindere un scor “Z”, functie liniara de un ansamblu de rate. Distributia
diferitelor scoruri permite distingerea intreprinderilor sanatoase de cele in dificultate.
Scorul “Z” atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei:
Z = a1x1 + a2x2 + a3x3 + ……. + anxn , unde:
- x reprezinta ratele implicate in analiza;
- a reprezinta coeficientul de ponderare al fiecarei rate.
In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman; modelul Canon si Holder; modelul Holder, Loeb si Partier; modelul Bancii Frantei etc.
Functia stabilita de Altman are urmatoarea forma:
Z = 3,3 x1+ 1,0 x2 + 0,6 x3 + 1,4 x4 + 1,2 x5 , unde:
X1 = Rezultatul curent inaintea impozitarii / Activ total
X2 = Cifra de afaceri / Activ total
X3 = Capitalizarea bursiera / Imprumuturi
X4 = Profitul reinvestit / Activ total
X5 = Activ circulant / Activ total
Modelul Canon si Holder are la baza functia:
Z = 16 x1 + 22 x2 – 87 x3 – 10 x4 + 24 x5 ,unde:
X1 reprezinta rata solvabilitatii partiale = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt);
X2 reprezinta rata stabilitatii financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total;
X3 reprezinta rata (nivelul) cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri;
X4 reprezinta rata de remunerare a personalului (cheltuielile cu personalul in valoarea adaugata) = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata;
X5 reprezinta ponderea excedentului brut de exploatare in valoarea adaugata = Excedent brut din exploatare / Valoarea adaugata.
Riscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel, se disting 3 zone:
zona nefavorabila pentru Z 9
Probabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului este:

Scor (Z) Probabilitatea falimentului
Negativ > 80 %
0 – 1,5 75 – 80 %
1,5 – 4,0 70 – 75 %
4,0 – 8,5 50 – 70 %
9,5 35 %
10,0 30 %
13,0 25 %
16,0 15 %
10 %
Functia de scor obtinuta de Centrala Bilanturilor Bancii Frantei cuprinde o serie de 8 rate, ale caror relatii de calcul sunt prezentate mai jos :
Z = -1,25 x1 – 2,003 x2 – 2,824 x3 + 5,221 x4 – 0,689 x5 – 1,164 x6 + 0,706 x7 + 1,408 x8 , unde :
X1 = Rata cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Excedent brut din exploatare
X2 = Rata de acoperire a capitalului investit = Capitalul permanent / Capitalul investit
X3 = Rata capacitatii de rambursare a obligatiilor = Capacitatea de autofinantare / Obligatii
X4 = Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut din exploatare / Cifra de afaceri
X5 = Durata medie a creditului financiar = (Sold mediu x Furnizori x T) / (Cumparari de marfa)
X6 = Rata de crestere a valorii adaugate = (Valoarea adaugata 1 – Valoarea adaugata 2) / Valoarea adaugata p
X7 = Durata medie a creditului clienti = (Sold mediu clienti x T) / Vanzari
X8 = Rata investitiilor fizice = Investitii / Valoarea adaugata
In functie de valoarea lui Z se disting:
o zona nefavorabila Z 0,125
Metoda scorurilor completeaza practic metodele clasice ale analizei riscului, avand o caracteristica preponderent predictiva.

ANALIZA FUNCTIONALA A RISCULUI DE FALIMENT

Analiza patrimoniala a riscului de faliment a fost completata cu analiza functionala bazata pe notiunea de stocuri si fluxuri din utilizari si resurse. Analiza functionala este adesea calificata ca o analiza dinamica, prin opozitie cu analiza patrimoniala fundamental statica. In realitate, analiza functionala are un caracter static atunci cand e bazata pe analiza stocurilor, sau dinamic, cand opereaza cu fluxuri de utilizari si resurse.

Si pana la urma care este varianta corecta pt problema 62? Vad ca s-au vehiculat doua variante:
ANCC = 18000-5000 = 13000

ANCC=ANC+/-corectii active+/-corectii datorii
-capital social 10.000
-rezerve 3.000
-rez.reportat 5.000
Capitaluri proprii 18.000

-chelt.constituire 2.000
-chelt.cercetare 4.000
-chelt.in avans 1.000
Cheltuieli considerate nonvalori 7.000
ANCC= 11.000

Cum este corect?

Cea cu rezultatul 11000 este rezolvata si verificata la cursuri la ceccar timisoara

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 09 January 2009 - 04:55 PM
citare mesaj anterior

Mie nu-mi este clara nici intrebarea 69- evaluare. Voi ce raspuns ati gasit? Mi se pare k raspunsul care circula este pe langa subiect. Multumesc.

iulia constantin, la Oct 21 2008, 03:31 PM, a spus:

73. Prezentați modelul „Z” de evaluare a riscului de faliment al firmei.

Parerea mea este ca se refera la Modelul "Z" al lui Altman care se prezinta astfel:
Z = 1,2 XI + 1,4 X2 + 3,3 X3 + 0,6 X4 + 1,0 X5 ,
în care variabilele XI,...,X5 sunt indicatori economico-financiari, iar
constantele cu care sunt amplificați indicatorii sunt de natură statistică și
exprimă ponderea sau importanța variabilei în evaluarea riscului de faliment.
XI = capital circulant / total activ
X2 = profit reinvestit / total activ
X3 = profit înaintea plații impozitului și a dobânzilor / total activ
X4 = capitalizare bursiera / datorii pe termen lung
X5 = cifra de afaceri / total activ
XI - indica o măsura a flexibilității companiei. Cu cât rezultatul acestui
raport, daca este mai mare, cu atât capitalul circulant este mai bine folosit.
XI – indică cât de eficient este utilizat capitalul circulant.
X2 – măsoară capacitatea de finanțare internă a companiei; este
recomandat ca valoarea raportului sa fie cât mai mare.
X3 – semnifică rata de rentabilitate economica sau de eficiență a
utilizării activelor; raportul este dorit sa fie cat mai mare.
X4 – exprimă gradul de îndatorare a companiei prin împrumuturile pe
termen lung. În practica evaluării companiilor din țara noastră, la
numărătorul raportului se utilizează capitalul social; rezultatul raportului se
recomandă să fie cât mai mare.
X5 – măsoară randamentul activelor, indicator de eficiență
economică a utilizării acestora și exprima rotația activului total în cifra de
afaceri. Cu cât activitatea este mai eficientă, cu atât vânzările vor fi mai
mari, iar activele se vor reînnoi mai repede în cifra de afaceri.

Nu stiu la ce model a lui Gordon te referi. Poate ne dai mai multe detalii.

Parerea mea ca problema 73 se refera la Modelul Anghel, elaborat pe baza analizei unui esantion de firme romanesti.

buna!

are cineva problemele rezolvate in mod corect la evaluare?!

Eu ma pregatesc din materialul de anul trecut< Culegerea din 2007>, iar intreb mea ar fi daca corespund problemele sau sunt complet diferite?

Multu!!!!

Dogrami, la Oct 23 2008, 07:21 PM, a spus:

69 raspuns
corectiile rezultatului contabil sunt nelimitate, facandu-se pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare
a) Corectii de amortizare – se inlatura excesul de amortizare si se adauga orice insuficiente de amortizare referinta constituind-o standardele profesionale emise de expertii tehnici
b) Corectii de salarii si asimilate lor – se inlatura orice exces de salarizare sau se adauga orice insuficienta de salarizare referinta constituind-o standardele profesionale emise de experti in munca si protectie sociala
c) Corectii legate de profituri sau pierderi exceptionale
d) Corectii legate de sinergii – efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale

Parerea mea este ca respunsul la probl. 73 este intr-adevar Metoda Scorurilor (functia Z), cu toate ca modelele abordate pot sa difere de la o tara la alta si interpretate dif.

O metodă cu largă aplicabilitate practică în predicția falimentului este metoda scorurilor care presupune găsirea unei combinații liniare de rate financiare (funcția Z) ce permite diferențierea firmelor falimentare de firmele fără dificultăți financiare. Forma generală a unei astfel de funcții este:

unde: Xi ? ratele financiare utilizate;
ai ? coeficienți de ponderare.
În funcție de scorul Z obținut pentru o firmă, aceasta este încadrată într-o anumită zonă de risc.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 09 January 2009 - 04:56 PM

teofilia, la Oct 23 2008, 06:23 PM, a spus:

Si daca eu va zic alta?!!

chelt.cercetare =10.000 =>TOTAL Anv =
2000+10000+1000=13000
ANC = 18000 - 13000 = 5000
Argument: pg.73 TOMA unde toate necorporalele = nonvalori cu exceptia celor care se refera la produse noi sau la dezvoltare DAR NU si cele care sunt efectuate pt. mentinerea potentialului existent!!!
Deci 4000 sunt destinate crearii unui produs pentru INLOCUIREA altuia=> ca e facuta pt. mentinerea potentialului existent!!!
Ei......ce parere aveti?

Am cumparat si eu o carte editata de cei de la CECCAR Timisoara cu rezolvarile problemelor de la conta si am gasit o gramada de greseli. Eu nu mai am incredere in cei de la Timisoara si, dealtfel, varianta Denisei Grigorita mi se pare mult mai corecta.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 09 January 2009 - 04:56 PM

Iata ce mod de calcul pentru marele Z am gasit:
Func!ia scor utilizata pentru evaluarea riscului de faliment se prezinta:
Z = 0,647R1+ 0,143R2 + 0,010R3 + 0,014R4 - 0,168R5 + 0,158R6 + 0,389

unde:
- R1: Rata rentabilita!ii economice (Rezultat total/Active totale);
- R2: Finan!area imobilizarilor (Capital permanent/Active
imobilizate);
- R3: Rata fondului de rulment (Fondul de rulment/Active totale);
- R4: Rata stabilita!ii fi nanciare (Capital permanent/Capital total);
- R5: Solvabilitatea patrimoniala (Capital propriu/Capital total);
- R6: Rata de rota!ie a activelor totale (Venituri totale/Active totale).
Valorile prag ale func!iei:
-Z < 0,1454 - fi rmele sunt falimentare;
- 0,1454 \ Z < 0,1852 - zona de incertitudine;
- Z ^ 0,1852 - fi rmele sunt nefalimentare.
Pana la urma voi ati identificat la care model Z se refera intrebarea?

Aceasta postare a fost editata de iulia constantin: 24 October 2008 - 02:05 PM

DENISA GRIGORITA, la Oct 24 2008, 11:22 AM, a spus:

La noi la cursul din primavara asa s-a rezolvat, iar in toamna cu alt lector s-a mers cu varianta 6000. Oricum oricare var alegem putem argumenta alegerea ca sa vada "judecata profesionala".

Asa e! Asta e unica solutie, sa argumentam cu ,,judecata profesionala'' pentru ca altfel innebunim. Spor la toata lumea!

mama lui de rationament profesional. Se realizeaza cheltuieli de cercetare dezvoltare pentru mentinerea potentialului exsitent atunci cand se modifica proprietatile unui bun deja existent. cum puteti spune ca cheltuielile destinate crearii unui nou produs nou, chiar si daca este folosit pentru inlocuirea altuia care va iesi de pe piata, sunt cheltuieli pentru mentinerea potentialului existent. e un produs nou cu care intreprinderea incearca piata, care poate imbunatati sau nu potentialul existent. asa ca raspunsul e 9.000. intreba-ti si voi un profrsionist contabil si-o sa vede-ti ca asta e raspunsul.eu asa am facut