5 replies to this topic

[Otilia Alupei]

categorii:

* experienta si cunostinte;
daca postul vacant se refera la o pozitie de conducere, trebuie avute in vedere istoria sau ruta profesionala a candidatului, disponibilatatea si abilitatile manageriale ale acestuia, nivelul minim de experiente si cunostinte profesionale, atestate prin diplome sau certificate;

* aptitudini si calitati;
fiecare situatie de munca presupune anumite cerinte ce trebuie satisfacute: munca in conditii de stres, in ritm accelerat, in program de lucru inegal, cu perioade de varf si/sau cu perioade de stagnare, contacte cu publicul, comunicare cu colegii, supravegherea atenta, restrictii de protectia muncii; in aceste situatii se va tine seama de infatisarea fizica, manierele, tinuta, cultura generala, capacitatea de decizie, dexsteritatea, cunoasterea unei limbi straine;

* motivare;
este bine sa existe o concordanta intre asteptarile candidatului si interesul sau fata de post pe de o parte si conditiile postului pe de alta parte; pentru unele posturi lipsa oportunitatilor de promovare sau monotonia muncii fac din salariu singura modalitate de motivare a angajatilor; alte posturi ofera insa ocazia manifestarii creativitatii si a dezvoltarii profesionale;

* capacitatea de adaptare;
depinde de: abilitatile de comunicare, cunoasterea angajatilor firmei, oportunitatile din interiorul firmei de promovare sau transfer la alte locuri de munca.
.................................

O alta modalitate de recrutare a angajatilor pentru situatii urgente o reprezinta urmatoarele:

* candidaturile directe
cei ce prezinta din proprie initiativa oferindu-si serviciile prin corespodenta sau direct la sediul firmei, prezentand un C.V. insotit de o scrisoare de intentie;
* referinte ale angajatilor, care sunt o sursa rapida de recrutare ieftina si agreata de candidati;
* agentii de plasare a fortei de munca;
* institutii de invatamant;
* candidati anteriori;
* reangajari;
* Oficiul Fortelor Munca.

[Lexiroxi]

De ce mai tine cont angajatorul daca inteligenta nu mai e apreciata?

Potrivit unui studiu realizat recent, competentele celor care aplica pentru un job par sa nu mai conteze atat de mult in ochii angajatorului.
Astfel, atitudinea pe care o au cei intervievati s-ar putea sa cantareasca mai mult pentru managerii de pe piata locala, iar inteligenta, experienta si talentul par sa fie aspecte pe care nu toti angajatorii le mai pun pe primul loc
Astfel, studiul arata ca mai putin de 9% dintre manageri tin cont in procesul de recrutare de experienta si de inteligenta candidatilor, in vreme ce pentru 30% dintre acestia atitudinea este asul din maneca unui candidat.
In schimb, competentele, motivatia si principiile celor care aplica pentru un job primeaza la angajare in fata cunostintelor sau a experientei in munca. Consultantii in acest domeniu precizeaza ca mai exista inca lacune in sistemul de recrutare si selectie a personalului si ca managerii sunt inca influentati de atitudinea unui candidat in loc sa puna accent pe capacitatea de munca si disciplina unui potential angajat.
Astfel de alegeri care nu sunt intotdeauna obiective au un impact destul de mare in ceea ce priveste performantele companiei si pot duce, pe termen lung, la un fenomen care sa afecteze serios dezvoltarea firmei angajatoare.
Sursa:legislatiamuncii.ro

[Otilia Alupei]

ops ... pai "competentele" nu inseamna si "cunostinte si experienta in munca" ?? nu astea sunt 2 dintre principalele calitati care il fac competent pe angajat ??

ierati-ma, dar eu nu inteleg ce vrea sa spuna paragraful asta " In schimb, competentele, motivatia si principiile celor care aplica pentru un job primeaza la angajare in fata cunostintelor sau a experientei in munca. "

[nopris]

Daca facem abstractie de cuvantul "competente", care deruteaza, cred ca a vrut sa spuna ca, tot mai mult, angajatorii prefera candidatii cu calitati umane (chiar daca au calitati profesionale medii) in locul candidatilor (angajatilor) foarte buni profesionisti (dar fara calitati umane deosebite). Deci prefera oamenii cu atitudine si principii morale in locul celor buni profesional dar infumurati, fara principii.
Si eu inclid sa cred ca viata e mai usoara impreuna cu un om bun (chiar mai slab profesional) decat cu un om foarte inteligent si foarte profesionist (dar pe care nu te poti baza, in care nu ai incredere, cu care nu poti comunica placut). Cred ca asta e valabil si in familie.
Dar sa nu generalizam prea mult. In functie de specificul serviciului, de sarcinile de serviciu, de oferta de forta de munca, se poate inclina balanta intr-o parte sau in alta, mai ales ca nimeni nu e perfect. Si daca totusi o fi, credeti ca ajunge colaboratorul sau angajatul nostru?

[Dana42]

Intr-adevar fraza cu competentele nu o inteleg nici eu si imi vine cam greu sa cred (desi ar fi un aspect pozitiv) ca angajatorii prin "atitudine" si "principii" inteleg calitati umane si princii morale. Oricum ma intriga si faptul ca aceasta "atitudine", care cred ca pt. fiecare angajator inseamna altceva, primeaza in fata inteligentei.
Chiar daca exageram putin si luam in seama antonimele inteligentei : prost, tont, natang etc., ma gandesc ca un om cu atitudine care sa primeze in fata inteligentei ar putea fi si angajatul dotat intelectual mai putin de mama natura dar care sa accepte un salar minim sau sa faca tot ceea ce i se cere la locul de munca fara sa gandeasca prea mult si fara sa cracneasca in fata sefului. Se poate interpreta si asa, nu?
Criteriile alese depind extrem de mult de managemetul si politica organizationala a fiecarei firme.
De ce ma indoiesc atat de mult de o buna credinta? Pt. ca traim in Romania, unde domneste "asuprirea omului de catre om" si destul de putini angajatori au reusit sa isi schimbe mentalitatea in sensul acordarii respectului cuvenit angajatului.

Edited by Dana42, 30 July 2011 - 06:49 PM.

[Otilia Alupei]

este un proverb care zice cam asa " Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă." si eu p-aici inclin !

desigur ca dragul de @nopris are dreptate cand spune ca "viata e mai usoara cu un om bun (chiar mai slab profesional) decat cu un om foarte inteligent si foarte profesionist (dar pe care nu te poti baza, in care nu ai incredere, cu care nu poti comunica placut). Cred ca asta e valabil si in familie."

evident ca nu trebuie sa generalizam fiindca, din pacate, lipsa inteligentei lasata sa se manifeste liber poate produce RAVAGII atunci cand persoana respectiva se amesteca/decide in probleme ce au un grad de importanta de la mediu in sus !! si cum adeseori "prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul", combinatia asta poate dinamita orice angrenaj ! credeti-ma ca am asistat (nu doar o data) la asa ceva, iar anomaliile ce se pot produce sunt majore (totul poate deveni "zona crepusculara").

revenind la textul analizat, experienta personala a celor 21 de ani de viata profesionala "capitalista" ma face sa ma simt mai aproape de interpretarea Danei
de asemenea, tin sa va precizez ca sincer ma indoiesc de realitatea rezultatelor acestui sondaj fiindca experienta ultimilor 7-8-chiar 10 ani mi-a aratat ca angajatorii prefera angajatii inteligenti; spun asta fiindca peste mine deja au trecut ceva ani de cand nu mai sunt nici tanara, nici frumoasa, iar cu capul plecat n-am fost nicidata fiindca asa mi-e samanta celesta ! cu toate astea, am tot fost preferata la angajare ... oare de ce ?? acum, ziceti si voi ... o fi doar pt ca vb bine engleza ??

va multumesc frumos pt raspunsuri