0
Impozitul pe venit în străinătate
Ce țară vă poate impozita?
Nu există norme valabile la nivel european referitoare la impozitarea veniturilor obținute de persoanele care lucrează sau petrec o parte din timp în altă țară din UE.
Totuși, țara în care aveți domiciliul fiscal vă poate impozita, în general, totalitatea veniturilor (obținute din muncă sau din alte surse). Este vorba despre salarii, pensii, prestații, venituri generate de proprietăți sau de alte surse, profituri obținute din vânzarea de proprietăți, peste tot în lume.
Fiecare țară are propria definiție a domiciliului fiscal. Cu toate acestea:
- se consideră, în general, că aveți domiciliul fiscal în țara în care petreceți mai mult de 6 luni pe an
- dacă petreceți mai puțin de 6 luni pe an în altă țară din UE, în mod normal vă păstrați domiciliul fiscal în țara de origine.
Dubla reședință
În unele cazuri, două țări vă pot considera rezident fiscal în același timp și ambele v-ar putea impozita veniturile obținute la nivel mondial. Din fericire, multe țări au încheiat acorduri privind dubla impozitare, care permit stabilirea țării în care aveți domiciliul fiscal.
Dacă acordul nu oferă o soluție sau cazul dumneavoastră este deosebit de complicat, contactați autoritățile fiscale dintr-una sau din ambele țări și cereți-le să clarifice situația.
Lucrători detașați/ persoane aflate în căutarea unui loc de muncă
În unele cazuri, dacă sunteți lucrător detașat în străinătate pe o perioadă limitată de timp sau persoană aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, se poate considera că aveți domiciliul fiscal și, prin urmare, obligația de a plăti impozit în țara de origine, chiar dacă petreceți mai mult de 6 luni în străinătate, atâta timp cât aveți o reședință permanentă în țara de origine și legături economice și personale puternice cu țara respectivă. Contactați autoritățile fiscale pentru a verifica ce norme vi se aplică.
Într-un astfel de caz, țara gazdă poate, de asemenea, să vă impoziteze - de exemplu, angajatorul local poate să deducă impozitele din remunerația dumneavoastră, în momentul efectuării plății.
În plus, indiferent dacă rămâneți sau nu rezident al țării de origine, aceasta vă poate impozita veniturile obținute acolo (de exemplu, veniturile generate de proprietățile imobiliare).
În aceste cazuri, există modalități de evitare a dublei impozitări . Asigurați-vă că veniturile nu vă sunt impozitate de două ori, dacă nu este nevoie.
Domiciliul fiscal fictiv
Potrivit unor acorduri privind dubla impozitare, țara în care vă obțineți totalitatea sau cvasitotalitatea veniturilor vă va trata ca și cum ați avea domiciliul fiscal pe teritoriul său, chiar dacă nu locuiți acolo. Unele țări le acordă acest statut de rezident fiscal fictiv lucrătorilor transfrontalieri .
În baza legislației UE, fiecare țară dispune totuși de o anumită libertate în interpretarea noțiunii de „cvasitotalitate" a veniturilor obținute. În orice caz, indiferent dacă țara în care vă obțineți totalitatea sau cvasitotalitatea veniturilor vă consideră sau nu rezident fiscal, aceasta va avea obligația de a vă acorda aceleași prestații și scutiri de taxe ca și rezidenților.
Desigur, dacă beneficiați de toate prestațiile acordate în țara în care lucrați, nu vă puteți aștepta să beneficiați și de prestațiile sau scutirile la care au dreptul rezidenții țării în care locuiți. Nu uitați că autoritățile fiscale comunică între ele pentru a se asigura că nu beneficiați de două ori de aceleași prestații și scutiri.
Egalitate de tratament
În conformitate cu normele europene, indiferent de țara UE în care aveți domiciliul fiscal, ar trebui să vi se aplice aceeași modalitate de impozitare ca și cetățenilor țării respective. De exemplu, în țara în care aveți domiciliul fiscal sau în care vă obțineți totalitatea sau cea mai mare parte a veniturilor, veți avea dreptul la:
- toate prestațiile familiale și deducerile fiscale pentru cheltuielile ocazionate de creșterea copiilor, chiar dacă acestea au fost efectuate în altă țară din UE
- toate deducerile fiscale pentru dobânda ipotecară, chiar și pentru o casă pe care o dețineți în altă țară din UE
- prezentarea unei declarații fiscale comune (împreună cu soțul/ soția), dacă această opțiune există în țara respectivă.
.
