Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.
Insa termenul de prescriptie incepe sa curga in momente diferite, de la caz la caz. Pe de alta parte, acest termen poate fi suspendat (cand in calculul termenului nu se include o perioada de timp) sau poate fi intrerupt, cand se considera ca termenul incepe sa curga din nou, fara sa se ia in considerare perioada deja implinita din respectivul termen.
Reglementarile referitoare la prescriptia fiscala sunt prevazute in Codul de Procedura Fiscala. Acest act normativ reglementeaza doua capitole distincte, respectiv prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea silita si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea.
Momentul in care incepe sa curga termenul de prescriptie
Momentul in care incepe sa curga termenul de precriptie difera in functie de mai multi factori . Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale. Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora.
Termenul de prescriptie īncepe sa curga īn mod diferentiat, īn functie de dreptul afectat de prescriptie . Astfel, īn cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de
Daca organul fiscal constata īmplinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la īncetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere.
Daca obligatia fiscala rezulta din savārsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este īnsa de 10 ani si curge de la data savārsirii faptei, care īnsa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarāre judecatoreasca definitiva.
In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui īn care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere.
Suspendarea si intreruperea prescriptiei
Codul de Procedura Fiscala prevede cazurile de suspendare si de intrerupere a cursului prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita.
Legea enumera cazurile in care acest termen se suspenda. De exemplu, perioada in care debitorul īsi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita nu intra in calculul termenului de prescriptie . La fel si perioada in care s-au acordat inlesniri contribuabilului sau in cazurile si īn conditiile īn care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii.
Legea prevede si cazurile in care prescriptia se intrerupe, ceea ce inseamna ca, de la momentul intreruperii, incepe sa curga un nou termen de prescriptie integral. O asemenea intrerupere are loc, de exemplu, pe data īndeplinirii de catre debitor, īnainte de īnceperea executarii silite sau īn cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei fiscale sau a recunoasterii īn orice alt mod a datoriei. Deci, daca datornicul a platit la un moment dat o mica parte din datorie, termenul de prescriptie incepe sa curga de la inceput, din momentul acelei plati. De asemenea, termenul se intrerupe pe data īndeplinirii, īn cursul executarii silite, a oricarui act de executare silita din partea organului fiscal. Aceasta inseamna orice somatie, notificare de plata etc.
http://www.euroavoca...rticole/232.htm