Poate te poti orienta de aici:
am vrut sa atasez un fisier dar, nu am spatiu suficient asa ca...........o sa insir aici:
În gestiunea trezoreriei agentului economic se tine cont de trei principii:
- utilizarea eficienta a creditelor;
- utilizarea eficienta a excedentelor de trezorerie;
- evitarea pe cât posibil a costurilor creditoare.
Gestiunea trezoreriei
Gestiunea trezoreriei constituie activitatea cea mai importantă în cadrul
gestiunii financiare a întreprinderii întrucât prin trezorerie se pot determina
rezultatele obținute în urma activității desfășurate și modul în care obiectivele
stabilite în cadrul procesului decizional sunt îndeplinite.
Într-o abordare generală, trezoreria reprezintă surplusul financiar degajat de
activitatea economică a firmei iar dimensiunea acesteia poate fi calculată ca
diferență dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment al firmei.
O altă modalitate propusă pentru determinarea trezoreriei este cea bazată pe
evaluarea activelor și pasivelor de trezorerie, respectiv a lichidităților și
elementelor de activ considerate active de trezorerie din care se deduc elemente
de pasiv precum creditele pe termen scurt.
Obiectivul principal al activității decizionale în sfera gestiunii trezoreriei este
asigurarea rentabilității întreprinderii. În acest sens deciziile trebuie să urmărească
un management eficient al disponibilităților bănești, minimizarea costurilor
implicate de finanțarea activității și optimizarea plasării excedentelor de trezorerie
pe termen scurt.
Decidenții trebuie să fie în măsură să aprecieze gradul în care decalajele ce
survin între încasări și plăți pot afecta desfășurarea celorlalte procese iar, prin
minimizarea cheltuielilor financiare și o bună gestiune a fluxurilor de lichidități să
se poată diminua necesarul de finanțare, ce implică plata unor dobânzi și
comisioane.
Datorită complexității și dinamicii fenomenelor financiare în sfera trezoreriei,
utilizarea instrumentelor informatice a survenit ca un fapt normal, acestea
aducându-și aportul în activitatea decizională în special prin facilitarea simulărilor
și rezolvarea problemelor de optimizare.
Trezoreria, ca administratie, este serviciul public însarcinat cu gestiunea fondului public , în sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasarile generatoare de lichiditati si plati exigibile , dintre veniturile publice si cheltuielile publice, finantarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea conurând la asigurarea echilibrului ,monetar si a echilibrului general al economiei.
Gestiunea banului public constituie o misiune esentiala a trezoreriei. In prezent, chiar in perioade de echilibru bugetar, sau de usoara dezechilibrare, Trezoreria Statului este investita cu o misiune importanta: asigurarea ritmiticitatii si corectitudinii procesului de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor exigibile, ea veghand totodata si asupra amenanjarii temporale si spatiale a fondurilor necesare realizarii celui de-al doilea deziderat (realizarea cheltuielilor exigibile). La intersectia tuturor miscarilor de fonduri se releva, intradevar, problema echilibrului Trezoreriei Publice, care constituie responsabilitatea zilnica a Directiei Generale a Trezoreriei Statului, echilibru care are de fapt prioritate asupra tuturor celorlalte, deoarece Statul nu se poate afla in situatia incetarii platilor fara a antrena consecinte economice, sociale si politice al caror impact este perfect previzibil. In acest sens, administrarea Trezoreriei Statului reprezinta o functie de incredere, pe care o indeplinesc functionarii publici de elita.
Activitatile care se manifesta preponderent in exercitarea functiilor traditionale ale trezoreriei (de casier public si de banca a sectorului public) sunt cele referitoare la centralizarea si gestionarea fondurilor publice.
Realizarea politicii economice in Romania, in perioada de tranzitie de la un sistem economic la altul, pe baza de programe complexe cu obiective specifice, a impus schimbari importante si in domeniul finantelor publice.
Pana in anul 1990, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea ca atributii:
- incasarea veniturilor bugetare si evidenta acestora pe capitole, subcapitole, platitori;
- platile de casa, pe capitole de cheltuieli, pe ministere si institutii subordonate acestora;
- exercitarea controlului asupra eliberarii de fonduri de la bugetul de stat (in numerar si din cont) catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de catre Ministerul Finantelor Publice;
- pastrarea conturilor de disponibilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice pentru mijloacele extrabugetare si fondurile cu destinatie speciala;
- transmiterea informatiilor catre Ministerul Finantelor Publice privind executia bugetului de stat.
Reorganizarea bancara din anul 1991 a debutat cu redefinirea functiilor si atributiilor Bancii Nationale a Romaniei, aceasta devenind institutia unica de emisiune monetara a Statului, de stabilire a politicii monetare, de credit si valutare, de gestionare a rezervelor oficiale si de supraveghere a activitatii celorlalte banci. Dintre atributiile pe linia executiei de casa a bugetului de stat au ramas in vigoare doar cele referitoare la deschiderea si mentinerea contului curent al Trezoreriei Statului, in vederea evidentierii disponibilitatilor pe care Statul le detine la un moment dat, precum si efectuarea decontarilor intermediare si finale ale acesteia in raport cu celelalte institutii financiare de pe teritoriul Romaniei.
Pentru o scurta perioada de timp, atributiile privind incasarea si efectuarea platilor sectorului public au fost transmise catre bancile comerciale (in speta catre Banca Comerciala Romana). Avand in vedere, insa, ca desfasurarea executiei bugetare prin bancile comerciale crea dificultati in ceea ce priveste:
-controlul asupra operatiunilor,
-complica fluxurile monetare si
-prelungea termenele de raportare a datelor privind executia bugetara, cu influente negative asupra procesului de urmarire a executiei si a echilibrului bugetar, precum si datorita nerezolvarii problemei existentei unitatilor teritoriale din anumite orase si municipii, aceasta solutie a fost rapid abandonata.
S-a trecut la elaborarea unui nou cadru legislativ, care prevedea noi atributii in sarcina Ministerului Finantelor Publice, atributii legate de crearea unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa se coordoneze in mod eficient, problemele politicii financiare de care raspunde, asa cum se procedeaza in majoritatea tarilor cu economie de piata.
Aceasta postare a fost editata de iozsef39: 29 May 2007 - 01:19 AM