Postat 27 June 2008 - 09:23 AM
Buna ziua,
Eu personal, ma bucur ca existati voi, cu punctele voastre de vedere, in ceea ce priveste auditul intern. Am citit cu atentie si concluzia este ca toti avem dreptate la cele afirmate in cadrul acestui subiect si pot fi foarte usor luate ca atare si insusite de cei mai putin experimentati, incepatori in ale meseriei. De ce spun acest lucru? Dupa parerea mea, din ce in ce mai mult se contureaza in contextul reglementarilor actuale, cel putin 2 tendinte, 2 grupuri de auditori interni, care stau in expectativa si abia asteapta sa mearga in directia pe care o considera buna, si anume :
1. auditori interni din sistemul public, care isi desfasoara activitatea in baza reglementarilor L 672/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Fac precizarea ca in baza aceleasi legi, (modificata de OG 37/2004) si alte entitati publice trebuie sa-si organizeze activitatea in aceleasi conditii, chiar daca nu au patrimoniu si fonduri publice, dar la care statul este actionar majoritar.
Pentru ambele cazuri, legea defineste la art. 3, alin (2), sfera de activitate a auditorului intern, incepand cu "activitatile financiare..." si pana la "constituirea veniturilor publice..." sau "administrarea patrimoniului public...". PUNCT.
Deci, conform legii, un auditor intern din aceasta categorie, ESTE OBLIGAT (atentie, este o Lege) sa auditeze activitatile amintite mai devreme.
Ce discutii sa mai purtam in cadrul celorlalte entitati publice care nu au patrimoniu si fonduri publice, dar care aplica 672, discutii purtate de exemplu cu cu directorul economic, sau cu cel de la calitate sau protocol, patrimoniu, etc, in care auditorul explica ca de la aparitia legii in 2002 pana in prezent, s-au mai schimbat unele lucruri, atat ca mentalitate cat si in ceea ce priveste cuprinderea altor activitati in sfera auditului intern, ce sa le explicam ca Standardele Internationale de Audit Intern emise de IIA, singura autoritate internationala in domeniu, spun cu totul altceva in legatura cu ceea ce ar trabui sa fac un auditor intern (iar initiatorii legii se bat cu pumnul in piept ca s-au inspirat din Standarde).
Deci, cei cu care noi ne spargem pieptul de atatea explicatii, spun doar un singur lucru, doar in cateva secunde - art. 3 din Lege spune ca tu, domnule auditor intern, trebuie sa te inscrii in aceasta sfera SI ATAT. Nu mai ai ce cauta in alta parte. Si, va vine sa credeti sau nu, daca ar fi medierea unui jurist, avocat, casa de avocatura, etc, fiti siguri ca auditorului intern, oficial, pierde de nu se vede, nu i se da dreptate dar si mai mult, i se poate reprosa (daca are si un manager general care asculta tot felul de bazaconii de la altii) ca a depasit sfera cuprinsa de lege, iar Normele interne de exercitare a auditului intern in acea organizatie, trebuie musai sa reflecte aceasta sfera.
Ce concluzie tragem de aici?
Revin la primul para din textul meu - toti avem dreptate in ceea ce afirmam, ne-am scolit, intelegem sfera mult mai larga a auditului intern, avem bun simt sa aplicam cele discutate cu specialistii interni/internationali in domeniu si, de fapt, suntem ca la inceput DEOARECE LEGEA ACTUALA NU PERMITE ALTCEVA.
Ce trebuie facut?
Modificarea/completarea legii aproape in totalitate, in spiritul Standardelor IIA.
De ce nu s-a facut acest lucru pana acum?
Nu prea stiu sa raspund...sau ar fi prea multe de spus...
O sa spuneti ca cele afirmate, nu sunt chiar asa, ca este o interpretare cam dura, ca nu poate exista o astfel de interpretare, etc...
Sa fim seriosi, este o situatie cat se poate de adevarata.
Nu mai vorbim ca o parte dintre auditorii interni, si astazi rapoartele lor suna ca si cum ar fi Procese Verbale de CFG si chiar le convine ca sfera este doar in cadrul financiarului contabilitatii.
Pai, cum sa inteleaga acestia din urma, spiritul Standardelor, noutatile in interpretarea unor reglementari in materie sau pur si simplu plusvaloarea care rezulta dintr-o misiune de audit intern? Dar evaluarea unor activitati care nu neaparat lucreaza direct cu ...banii?
2. O alta categorie este cea a auditorilor interni care isi desfasoara activitatea in firme private, in speta, in organizatii de consultanta si care executa auditul intern pentru alte organizatii. Adica...din exteriorul acesteia, pe contracte foarte grase. Deci, prevaleaza remuneratia.
Teoretic, nu ar fi mari probleme. Din punctul lor de vedere, vin unde au treaba, cer materiale de la diferita compartimente, le citesc, le baga probabil intr-un program specializat, le dau o interpretare si...iata rezultatul, adica ce au putut constata ei...din exterior (e drept, in baza unor materiale din interior) si apoi...plata, ca este tarziu. Poate ca modul lor de abordare este unul foarte realist, ancorat in castigurile vremurilor noastre iar colegii auditori interni din aceasta categorie, sunt oameni scoliti, pregatiti, cu bun simt de a-si face meseria.
Numai ca, eu nu sunt de acord cu acest mod de abordare (o sa spuneti ca nu ma intereseaza banii...), din urmatorul considerent - Ca principiu, auditul intern apartine organizatiei, este aplicat si dezvoltat permanent de oamenii din interior, care iau pulsul si simt incotro se indreapta o anume activitate, ce specificitati exista (care, in alta conjunctura pot apare ca fiind poate disfunctionalitati), iar calitatea activitatii auditorului intern de acolo, cel mai bine se vede/simte in analizele de risc efactuate asupra operațiunilor specifice locului.
Atunci cand analizezi o activitate (prin prisma auditorului intern angajat al organizatiei), iar paragraful din lege ti se pare ca spune nu chiar asa cum este de fapt activitatea desfasurata, incerci sa ajungi, cu ajutorul colegilor care sunt auditati, la acel grad de specificitate si de aplicare care ii este bine organizatiei respective, repet, chiar daca nu este in litera legii.
De unde a provenit ideea de a se merge pe acea linie? De ce exista eficienta in acea structura de specialitate, in conditiile in care reglementarile in vigoare nu sunt chiar asa de ...detaliate? De unde s-au inspirat in a edita o procedura interna care ii scapa de multe griji?
Cum pot fi aceste lucruri simtite, doar din analiza rece a unei hartii de catre cei din exterior? Oare acesta este spiritul auditului intern? Multe aspecte ar mai fi de pus in discutie...Si ma intreb, daca auditorul intern ...din extern, nu cunoaste organizatia, cu istoria sa, cu bune cu rele, cu atitudinea oamenilor, contextul in care se discuta, ce ramane mai departe? Poate doar ultima pagina din contract, in care un articol spune ca ...plata se face..., etc. Iar daca managerul general ar mai vrea ceva cerinte ulterioare sau evaluari suplimentare, alte interpratari, probabil o sa i se apuna...pardon, nu este in contract, dar o putem face si va ma costa XXX. Si de aici credeti ca rezulta o activitate eficienta pentru organizatie?
Repet, nu vreau sa fiu rau, dar poate ca auditul intern trebuie interpretat altfel si este bine de clarificat din timp.
Scuze, scuze, scuze ca m-am luat cu atatea, poate chiar v-am plictisit, dar voi m-ati inspirat, este bine ca discutam asemenea aspecte si daca unele afirmatii vi se par prostii sau exagerari, sa-mi fie cu iertare dar mi le asum..... Ca asa este normal . O zi buna!
1
