Alina, eu nu sunt de acord cu tine. Fara nici o ironie, faptul ca sunt oameni care pot spune cu seninatate si chiar procedeaza astfel: ''daca nu-mi convine la patronul x, plec'', nu inseamna ca putem generaliza. Situatia incertitudinii locului de munca atat la patron cat si la stat este cunoscuta de toata lumea si, cred eu, nu sunt multi care-si permit astfel de abordari, din motive diverse. De asemenea, asa cum a precizat varaD, conteaza foarte mult ceea ce s-a consemnat in acte (contractul de munca, ROI, etc). Pentru ceea ce nu este scris nu exista obligatia legala de a fi respectat, mai bine spus: nu exista. In sensul asta, intelegerile verbale intre patron sau persoanele cu putere de decizie si angajat au, poate, valoare morala doar, altfel nu exista obligatii legale de a le respecta.
Treaba asta cu statul peste program fara ca timpul respectiv sa fie remunerat, deci consemnat undeva, este un lucru generalizat in special la firmele private (nu contest si faptul ca sunt destule unde se respecta acest drept al angajatilor).
Cat despre sesizarea ITM-ului nu mi se pare deloc corecta clasificarea ca si comunista...Eu consider ca nu are rost sa intru in polemica pe tema asta, dar daca te mai gandesti putin cred ca vei intelege de ce.
Dupa parerea mea, atat angajatul cat si angajatorul au drepturi si obligatii. Daca se constata abateri fie de o parte, fie de cealalta mi se pare firesc sa se incerce rezolvare pe cale legala.
Revenind sau continuand cu problema expusa de Conny, se subintelege ca programul de lucru real difera, in defavoarea salariatului, de programul inscris in contractul de munca. In aceasta situatie, daca se doreste, se poate sa poarte o discutie cu persoanele abilitate in firma pentru lamuriri, modificarea contractului de munca - in functie de caz sau se poate face sesizare la ITM. Altfel, angajatului nu-i raman decat celelalte 2 situatii: fie lucreaza in continuare in aceleasi conditii, fie isi da demisia.