80 replies to this topic

[Otilia Alupei]

dragilor,

plecand de la problemele aratate in topicul "cosmetizare cheltuieli..." in care am vazut cu totii ce conflicte profesionale se pot genera din dorinta vesnica a patronului de a face evaziune fiscala mascata vs dorinta noastra de a ne pastra in limita legii, dar nu numai din aceasta cauza m-am gandit sa initiez acest topic in care sa ne sfatuim unii pe altii cum sa facem sa ne intelegem cat mai bine cu patronii/clientii nostri astfel incat relatia noastra profesionala sa fie una cel putin sigura fiscal si civilizata - daca nu sigura fiscal si f buna ...

dragii mei, eu am avut la viata mea de contabil doar 2 patroni super ok profesional si uneori uman, e drept ca aveau certe influiente din afara granitelor (adica unul era strain cu totul, altul era german de origine romana), cu ambii am lucrat excelent cat am lucrat ... insa, la o adica, au facut cum a fost mai bine pt ei - eu zic ca NU as fi facut la fel, dar ... sincer nu stiu... proverbul cu camasa mai aproape decat haina e f adevarat, la fel si zicala "cat dureaza un minut depinde de ...pe ce parte a usii de la baie te afli" ...
e greu de spus si n-as vrea sa fiu mai catolica decat Papa ...

una peste alta, as vrea sa ne sfatuim unii pe altii ce-i de facut cand relatia cu patronul o ia razna, cand dam de dracu' in viata zilnica profesionala, dar n-am vrea sa renuntam la job-ul cu pricina ci sa-l imbunatatim astfel incat sa devina cel putin ok - daca nu f. ok ...

ce ziceti ?? ne putem ajuta aici ??

[rdelia]

Otilia,

In momentul acesta ma aflu la o rascruce importanta in ceea ce priveste cariera profesionala. Dar nu despre asta vreau sa vorbesc. Ci despre actualul meu patron care este ok din toate punctele de vedere. Adica imi cere opinia in momentul in care vrea sa faca o anumita modificare si, ce-i mai important, discutam zilnic. Imi respecta opinia si, daca se lamureste ca asa e legea, chiar daca nu-i convine logica (oare cui ii convine?), face cum zic eu.

Dar pana sa ajung aici, vai mie, prin ce-am trecut. No comment.

Delia

[eugen ursache]

Patronul e un animal diferit de noi, slujbasii. El are alte patternuri de gandire, axate pe "a investit atat, trebuie sa-i iasa atat" si cand vede ca primul "atat" creste in timp ce al doilea "atat" se micsoreaza, tinde sa nu mai ia in seama nici mama, nici tata, nici respect pentru semenii sai, pe care oricum ii vede doar ca pe niste automate pe care le foloseste pentru maximizarea profitului. In consecinta, cu el trebuie sa stii sa lucrezi, pe ce butoane sa apesi pentru a obtine rezultatul scontat. De cele mai multe ori e mai simplu decat ne asteptam, trebuie sa sintetizam la maxim informatia, ca n-are timp sa proceseze informatii diseminate si sa ii prezentam situatiile in sistemul "face asta, castiga atat, nu face, pierde atat"

[conta_ro]

Eu sunt foarte fericit daca contabilul vine si imi spune ce naiba s-a intamplat luna asta cu firma si imi si explica ce inseamna cifrele alea din balanta si bilant.
Pana acum numai eu m-am rugat de contabil sa-mi explice.

[Otilia Alupei]

va multumesc pt mesaje, trecuse o buna bucata din ziua de azi fara nici o reactie din partea voastra la acest nou topic si incepusem sa ma gandesc ca nu intereseaza pe nimeni care ar fi caile prin care relatia patron-contabil sa fie una sigura fiscal si cel putin buna daca nu chiar f buna ...

am si eu si o situatie delicata la o firma, din cauza crizei sunt nevoiti sa concedieze cativa oameni si sa lucreze patronii mai mult, asta a generat deja probleme in aducerea actelor complete si la timp ... marturisesc ca problema nu e noua si nu a tinut de criza in anii trecuti, dar acum macar mi s-a spus sincer (si am apreciat asta) ca din cauza volumului marit de lucrari pe cap de patron, partea de conta nu va putea fi "alimentata" cum trebuie, ca este intr-adevar o carenta a lor, dar ca nu-si permit angajarea unei pers. care sa faca ce nu are timp patronul-muncitor sa mai faca, prin urmare ma asteapta zile grele - de intarzieri regulate in predarea actelor si de probleme vesnice cu ele - toata povestea asta se va sparge tot in capul meu (si asa nu era in regula, daramite de acum inainte ... )
eu sunt constienta ca exista belele mai peste tot si vreau sa pun umarul laolalta cu ei ca sa traversam cat mai bine aceasta per. dificila, insa intocmirea anumitor acte primare si predarea la contabilitate a tuturor actelor in mod corect si la timp nu tine de mine...
am incercat cu atentionari/mesaje de mail ... nu fct bine fiindca le uita si tre' sa le dau fw chir si de 2 ori fara ca problema sa se rezolve, m-am facut scriitoare, pierd o multime de timp aiurea cu scrisul... fact. de mobil a luat-o razna ... nu mai stiu ce sa fac ... in afara de demisie , sit. a devenit apoape de nesuportat ... adeseori am de refacut decl. si / sau evidente contabile din cauza modului defectuos de colaborare...
i-am anuntat ca incepand cu luna martie 2009, orice rectificativa voi mai fi nevoita sa fac din cauza lor ii va costa 100 ron net in plus la salariu ... insa de la vb la fapta/acceptare e drum lung ...

imi vine saaaa ... nu va mai spun ... eu vreau sa fie bine, sa gasesc solutii de rezolvare fiindca altfel, imi iau lumea-n cap si renunt la firma asta - ca nu mai pot de atata stress, mi-au mancat sufletu'

[a.d.n.]

Oricat ne-am chinui noi, daca ei nu inteleg ce inseamana sa tot refaci reg. de casa, balante, declaratii,.... e timp pierdut !

Ori scrie pe fruntea noastra "rabdare", ori "compromis", ori "demisie" .

Jos palaria pentru patronii (managerii de top) care inteleg ce le tot zicem noi, macar ca mai scapa si ei cate-o facturica, de-aia, de la topicul "cosmetizare".

Sfatul meu e sa-i lasati cu Domnu', daca stresul e atat de mare. Numai sa nu dati peste altii si mai si...

[Otilia Alupei]

draga a.dn. , daca nu gasesc cai de rezolvare a situatiei, n-o sa am alta solutie decat demisia fiindca eu nu vreau sa platesc oalele sparte din vina altora ... munca mea e compromisa in aceste conditii si poate deveni periculos pt. mine ... mai ales cand mi se arunca in fata ca la un control se va spune "nu ma intereseaza, eu am contabil" desi problemele in acte NU le fac eu-contabilul ci patronul ... eu doar fac pe dracu'-n 4 sa le rezolv si uneori nu se mai poate drege cu totul o situatie naspa rau facuta gata ...
sunt sigura ca situatia mea nu e o exceptie, cred ca si voi va confruntati cu asa ceva sau v-ati confruntat la un moment dat ... cum ati rezolvat-o, daca ati rezolvat-o ?? si daca n-ati rezolvat-o, cum o suportati, cum va protejati ??

o seara frumoasa

[a.d.n.]

Stiu o persoana care a renuntat la o "conta" si i-a dat dosarele inapoi patronului, doar pentru ca patronul i-a spus ca el a auzit de la "altcineva" ca nu se face "asa" cum ii spusese in cazul "x", ci ca se face "altfel".... "Sa va faca persoana respectiva altfel, eu nu mai colaborez..."

Deh, depinde de ce toane ai, cand ti se pune pata, cate poti sa inghiti, .... de la caz, la caz.

Repet : stresul, consumul nostru nervos conteaza, dar totul depinde de multi alti factori.
Se analizeaza la rece, cu confratii de pe forum , si se da verdictul final.

(Imi place topicul, dar, din pacate, nu prea am sfaturi din practica....Patronul meu e "super ok", in sensul ca "se poate si mai rau" si ca n-am avut curaj sa plec in secunda in care ar fi trebuit.)

[Ligia Georgescu]

Otilia Alupei, la Feb 25 2009, 11:41 PM, a spus:

sunt sigura ca situatia mea nu e o exceptie, cred ca si voi va confruntati cu asa ceva sau v-ati confruntat la un moment dat ... cum ati rezolvat-o, daca ati rezolvat-o ?? si daca n-ati rezolvat-o, cum o suportati, cum va protejati ??

Nu... nu e o exceptie, din pacate...
La o firma de-a mea, nu am mai dat de patron de trei luni si mai bine. Am depus tot pentru sfarsitul de an asa... cu ce acte am avut pana in noiembrie . M-am gandit ca mai bine depun asa, gresit, se poate corecta decat sa nu depun deloc. Insa am bagajul facut. Cum dau de el, ii pun in brate totul sa se descurce. Si trebuie sa ma caute: singura stampila pe care o are e la mine :biggrin:
(sunt sigura ca e vorba de nepasare si ca el e bine, multumesc. Firma a inceput sa scartaie de la o vreme si....)

[cristian0]

Recunosc ca am cazut pe ganduri citind e vi se intampla(faza cu disparitia de 3 luni m-a lasat cu ochii pe geam si cafeaua rece)...
Cred ca totul se rezolva "invatand" patronul sa se comporte normal.
Normal,din punctul nostru de vedere.
Si asta din momentul primei intalniri,inainte de la angajare.

Totul depinde de acel moment initial,cred cu tarie lucrul acesta.Omul e 'prevenit',stie ce il asteapta.
Daca se dezice apoi,de 'codul initial al comportamentului',eu unul plec 'fara remuscari'.

Daca incepe cu 'fa asa ca eu raspund si platesc' iarasi plec daca nu il conving.Pt ca stiti consecintele legale.
Nu va bagati niciodata pielea in saramura pt ca si la 'control'sunt si profesionisti nu numai terchea-berchea.
Si o sa vedeti ca omul uita subit ceea ce a zis.Va arunca pastila'asa oi fii zis dar nu sa se incalce legea pe care el,contabilul,tre's-a o stie...".

Ajutati-l in deciziile lui remitandu-i informatii sintetice"proaspete mereu" gen clienti/datorii scadente,disponibil,etc..
La aparitia unui act normativ cu 'implicatii'in afacere prezentatii-l cu implicatii cu tot,si luati hotararea impreuna.

Discutati clar cuantumul sumelor lunare/anuale pt prestatia dvs.

Cam atat mi-a venit in minte din multe cat ar fii...

[cristina5859]

Foarte interesant topicul si de mare actualitate ! Felicitari, Otilia !
De-a lungul anilor am intalnit tot felul de patronii...unii , care imi ascultau sfaturile si tineau cont de ele ....altii , care le spuneam si de cateva ori pe zi acelasi lucru si , degeaba !
Dar, asa cum sunt patroni intre patronii asa sunt si contabilii intre contabili ...un exemplu, ni l-a dat chiar Alex !
In urma cu niste ani am avut o situatie mai putin placuta si asta , din cauza patronului care asculta ceea ce-i spuneam dar, niciodata nu tinea cont de ceea ce spuneam ......dupa noua luni de zile , mi-am scris demisia ...ajunsesem ca, eram atat de stresata incat ii certam pe ai mei acasa de multe ori pentru nimicuri !.....am spus stop ca nu se mai putea ....degeaba , a intervenit pe langa altii sa renunt, ca se schimba , suportasem mult prea multe ca sa ma intorc !
Si, dupa ce indurasem atatea in acele noua luni m-am angajat la un patron care era chiar super ok !

[anuszka]

Usor de zis.........
Asa am patit si eu in ultimul trim. din 2008. Imi vine in ianuarie 2009 cu factura de venituri din sept. de vreun miliard si ceva, dupa ce luni de zile nu mi-a raspuns la telefon. Ii fac totusi rectificative la TVA si impozit si cand vine cu ele inregistrate e foarte nemultumit ca "d-na de acolo mi-a zis : de ce v-a mai facut dom-le contabila rectificativa ?. Trebuia sa le declare 2009. Uite acum ce de bani trebuie sa platiti .....".
Iar in mintea lor va dati seama: " Doamna de la fisc stie cel mai bine"
Am crezut ca iau foc.
Si pe mine ma deranjeaza cand vine si imi spune ca "nu stiu cine a zis ca trebuie facut nu stiu ce......"
Intr-adevar solutia ar fi sa le pui in brate actele. Insa deja trei din firmele micute sunt la capatul puterilor, vreo trei merg taras.......cu ce mai raman ??? Cam asa ajung sa fac compromisuri : hai ca s-o da pe brazda, sa mai incercam o luna........
Am zis ca de vina o fi criza.......pentru ca un an si jumatate am colaborat bine.
Da, d-na Otilia cunosc problema cu telefoane, mail-uri nesfarsite : " dar extrasul ? dar factura de mobil ? dar chitanta aia....." Am uitat, le aduc maine !!
Si maine se transforma in saptamana viitoare.
Eu am renuntat in decembrie la o firma din asta. M-am dus cu anexa la contract (de intrerupere colaborare) si cu ultimele dosare lucrate si i le-am pus pe birou, dupa ce in 31 dec. nu-mi aduse-se actele pe nov.2008. Mi-am dat seama ca este o cauza pierduta dupa ce din iulie 2008 de cand am inceput colaborarea trageam efectiv de fiecare factura.
Ce e mai greu e ca stai si clarifici o balanta, preiei solduri, te dai peste cap sa intelegi problemele si specificul si vezi ca n-ai cu cine.
Mda, concluzia e ca nu de fiecare data ii ai asa cum ii inveti. Uneori pur si simplu nu merge!

[Otilia Alupei]

asa e, "uneori pur si simplu nu merge"... orice ai incerca...
dar alteori merge si am sa va povestesc filmul meu "adio, dar raman cu tine" :biggrin:

am avut un caz anul trecut, cu o firma care mi-a mancat ficatii vreo cateva luni (o preluasem de la inceput), patronul nu intelegea ca in conta e obligatorie disciplina, imi aducea luna de luna acte din luni trecute (pe "principiul" : am mai gasit asta intre alte acte/intr-un sertar/mapa/etc...), am refacut inchideri lunare si de 3 ori, eram varza de nervi fiindca treaba dura de vreo juma' de an si la 1 aprilie m-am hotarat : mi-a depus demisia !! am stat aprilie si basta ! din fericire, oricat eram de furioasa pe el am reusit sa ne despartim in conditii civilizate, chiar amicale, omul mi-a zis ca asa e el, asa e construit, nu se poate schimba si nici nu doreste sa se schimbe, prin urmare ii trebuie un om care sa il accepte cum e ... am inteles asta perfect, insa nu eram eu acel om.
faza tare e ca a incercat sa-si gaseasca alt contabil timp de vreo 3 luni, insa o combinatie pret-calitate mai buna decat a mea nu a gasit si a ajuns la concluzia ca totusi unde e defectul acolo trebuie sa se repare situatia, adica la el, adica va trebui sa se schimbe .. si s-a schimbat , incredibil, dar adevarat. schimbarea nu a fost de 100%, nicidecum, insa a fost in mare masura astfel incat relatia a devenit sensibil mai buna (m-am reangajat la el dupa alea 3 luni in care l-am ajutat doar cu decl. de salarii ca sa nu plateasca amenzi pt nedepunerea lor lunara), sigur ca si acum se mai intampla sa uite de acte, dar se intampla mult mai rar, il vad ca se straduieste si ma trateaza cu respectul si consideratia profesionala cuvenite, vin si eu in intampinarea lui si ii mai aduc aminte de ce mai trebuie, iar el se misca mult mai repede si mai bine decat inainte... DECI, SE POATE !! :good:

[anuszka]

Hmm...
Am si cazuri din astea. Important este sa vezi ca accepta sa se schimbe. Pe mine cel mai mult ma necajeste nepasarea . Pot accepta ca nu ai habar :"eu nu ma pricep la hartiii.... sau : decat sa ma pui sa am grija de hartii......" dar nu pot accepta lipsa de responsabilitate.

[Otilia Alupei]

ai mare dreptate, anuszka si eu gandesc la fel ca tine

sa va mai povestesc cum se pot schimba unii patroni cand le ajunge cutitul la os ??
haideti sa va mai zic una :
tot anul trecut (ca a fost ceva in atmosfera anul trecut ) am mai avut un caz de dat demisia la alta firma pe care o am in grija contabila, firma mica, cu circa 20 documente pe luna la inregistrat... incepuse patronul (baiat bun altfel, in timp am devenit buni amici) sa vina cu actele aiurea si asta s-a intamplat de vreo cateva ori consecutiv. nu va zic ca tariful era de tot rasul, eu il tineam pe langa mine mai mult pt. faptul ca este instalator, zugrav, faiantar ... si vreau sa am un mester pe langa casa, nu pt banii pe care mi-i plateste, sa fim seriosi ...
ei, dragilor, si mi s-a pus o pata adevarata dupa cateva luni de probleme si dupa ce am vazut ca atentionarile mele ii intrau pe o ureche si ii ieseau pe alta, sa nu va spun ce draci aveam... drept pt care i-am zis ca eu demisionez ! in prima faza s-a dat smecher si f relaxat mi-a zis ca nu-i nici o problema ... dupa circa 3 saptamani m-a sunat disperat si mi-a zis ca-mi face netul 350 ron (cat era 100 euro), adica dublu fata de cat avusesem, numai sa nu-l las ca l-am terminat cu vestea asta ... i-am zis ca nu parea deloc afectat cand mi-am dat demisia si mi-a marturisit ca s-a tinut el tare, dar parca i-am dat cu ceva in cap cand i-am zis ca nu-l mai tin, ca el unde sa umble acum dupa alt contabil, ca isi da seama ca a gresit si ca nu mai face ... inca nu apucasem sa depun actele la itm, abia iesisem din preaviz.
i-am zis ca nu pt. bani l-am lasat ci pt. indisciplina, nu i-am primit marirea aceea de salariu, dar l-am rugat sa nu-mi spuna "nu" cand am nevoie de el sa-mi repare cate ceva prin casa, am batut palma, ne-am pupat si asa ne-am impacat, lucram f bine si azi ...

sigur ca in nici una din demisii nu am mers la cacialma, sincer va spun ca ele au fost pe bune, insa in aceste 2 cazuri problemele s-au rezolvat prin aceasta metoda, pacat ca a fost nevoie sa ajungem pana acolo ...

am avut si destule cazuri cand am demisionat fara sa ma uit inapoi, fara sa ma mai gandesc o clipa la revenire. in doar unul din ele (o colaborare de circa 5 luni) despartirea nu a fost in conditii civilizate si asta nu din cauza mea, patronul a facut criza de nervi cand s-a vazut cu fundul in balta - el a crezut ca glumesc si nu mi-a luat demisia in serios, dupa incheierea contractului de munca a trebuit sa-i inchid telefonul in nas de 2 ori fiindca tot mai vroia sa-i duc bilantul la RC (eram in martie), dupa ce ca i-l facusem pe gratis si i-l predasem la adm. fin. desi puteam sa nu i-l fac deloc - demisia mea a fost cu 16.03, bilantul fusese depus cu vreo 2-3 zile inainte, chiar daca pana la sf. lui aprile mai avea timp slava Domnului... dar, deh, daca sunt eu fata draguta ... si tot nu i-a fost de-ajuns, mai facea gura ca de ce nu i l-am depus si la reg. comertului - tot pe gratis, evident ca sa nu va mai spun ce salariu de rahat aveam - asa, ca pt amici ... pt inchiderea de an nu i-am luat nici un ban in plus desi a fost de lucru mai mult decat intr-o luna normala, macar 2 mil costa numai bilantul ... vb anuszkai "uneori chiar nu se poate"

numai bine.

Aceasta postare a fost editata de Otilia Alupei: 26 February 2009 - 03:14 PM

[anuszka]

Ma distreaza situatiile expuse :parca ar fi copii la indigo cu unele dintre ale mele. Mai putin cea cu despartirea "dureroasa". Inca n-am avut "strigaturi" dar la cat ii duce capul nimic nu e imposibil.
Problema e : cum ii disciplinam ?
Cristian0 sa nu crezi ca nu am expus problema de la prima intalnire. De fapt "instructajul" la mine e nelipsit . Le spun data la care se predau actele, data platii impozitelor, iar in ceea ce priveste c-val. prestatiei ii intreb pe ei cand sunt dispusi sa o faca, insa odata stabilita data, le cer seriozitate.
Nu spun ca nu am si clienti "parol"-isti la care vorba e vorba dar am cativa........mama, mama..............

[Otilia Alupei]

anuszka, la Feb 26 2009, 03:04 PM, a spus:

........sa nu crezi ca nu am expus problema de la prima intalnire. De fapt "instructajul" la mine e nelipsit . Le spun data la care se predau actele, data platii impozitelor, iar in ceea ce priveste c-val. prestatiei ii intreb pe ei cand sunt dispusi sa o faca, insa odata stabilita data, le cer seriozitate.

si eu la fel

anuszka, la Feb 26 2009, 03:04 PM, a spus:

Nu spun ca nu am si clienti "parol"-isti la care vorba e vorba

uite, eu n-am parolisti la care vb-i vb, dar se apropie suficient de mult de acest statut astfel incat situatia sa fie tolerabila de ambele parti.
sunt perfect constienta ca mai mult de atat nici nu se poate fiindca ei nu sunt in stare sa fie singuri atat de disciplinati si rigurosi ... mai trebuie impinsi de la spate ... totul e ca acest compromis sa fie acceptabil si nicidecum umilitor/riscant pt. nici una dintre parti.

[Ligia Georgescu]

Sunt si parolisti. Sunt si unii care platesc fix cat reiese ca ar fi de plata, fara sa spuna: stati asa, ca mai aduc bonuri de bezina sau cine stie ce factura...
Instructaj... eu uit sa vorbesc de plata mea cat vorbesc despre ce si cum trebuie facut... Tine, ca orice minune, cateva luni. Apoi incep telefoanele, mailurile....

Situatia ce v-am expus-o mai sus, cu patronul de care nu dau de cateva luni... a fost patron model cat afacerea i-a mers. De la un timp nu-i mai merge asa bine si interesul s-a diminuat. Iar la ultima intalnire tocmai mi se vaita ca i s-a furat telefonul cu toate nr. de telefon. Iar eu nu mai am pe ce sa-l sun... Iar la mailuri nu-mi raspunde... I-o fi furat si mailul? :biggrin:

[Lexiroxi]

a.d.n., la Feb 25 2009, 10:02 PM, a spus:

Repet : stresul, consumul nostru nervos conteaza, dar totul depinde de multi alti factori.

Cred ca singura solutie pentru evitarea stresului este detasarea profesionala, neimplicarea afectiva in problemele firmelor (vezi exemplul doctorilor, avocatilor), „educarea” patronilor prin discutii constructive si castigarea respectului pentru profesie prin explicarea faptului ca „oglinda activitatii” este construita bine numai daca exista o foarte stransa colaborare intre parti si fiecare parte isi indeplineste sarcinile la timp si cu responsabilitate.

[nosferatu]

Ai foarte mare dreptate.
Zici ca patronul, dar faci ca tine, astfel ii acorzi multa incredere..
Dar acum depinde la fiecare de personalitatea fiecarui patron, de caracter.etc

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 27 February 2009 - 10:20 AM
citare mesaj anterior