167 replies to this topic

[daniems]

MariaDragulin, la Jul 9 2010, 05:38 PM, a spus:

Buna tuturor?A reusit cineva sa rezolve problemele la aceste materii? Daca cineva a reusit sa le rezolve am rugamintea sa le trimiteti la adrea de mail:mateimariana2006@yahoo.com.
Multumesc anticipat.
1.Se achizitioneaza dintr-un imprumut bancar un utilaj in valoare de 20.000 lei, durata normala de functionare 10 ani și amortizare liniara. Suma cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumutului primit este 5.000 lei. Sa se inregistreze achizitia mijlocului de transport si amortizarea acestuia in primul an, stiind ca politica firmei este de a considera cheltuielile cu dobanzile drept ale perioadei.
3. Pentru luna august anul N o societate comercială cu trei salariați, care lucrează în condiții normale prezintă, conform pontajului, următoarea situație:

- Salariatul A încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.600 lei, a fost prezent luna întreagă, însumând un număr de 21 zile lucrate, din care 2 lucrate în zile de sâmbătă, compensate cu timp liber corespunzător. Conform contractului individual de muncă, pentru munca prestată în zilele de sâmbătă și duminică, compensată cu timp liber corespunzător, unitatea plătește un spor de 30%.

- Salariatul B încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a fost prezent 6 zile, restul de 15 zile lucrătoare fiind în concediu de odihnă. Salariatul are un copil în întreținere.

- Salariatul C, încadrat cu un salariu tarifar brut lunar de 1.000 lei, a beneficiat de un concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru boală obișnuită în perioada 1 – 21 august 2009, după care a fost prezent, însumând un număr de 6 zile lucrate. Situația stagiului de cotizare, pentru calculul indemnizației salariatului C, se prezintă astfel:
Perioada Nr. zile
lucrătoare în lună Zile luate în calcul Venit brut realizat
Iulie anul N 23 23 1.000
Iunie anul N 21 20 952
Mai anul N 21 21 1.000
Aprilie anul N 22 18 818
Martie anul N 22 5 zile Bo 170
17 zile lucrate 773
Februarie anul N 20 5 zile Bo 170
15 zile lucrate 750
TOTAL: 129 124 5.633
Salariații au primit, în numerar în cursul lunii august un avans din salariu de 400 lei salariatul A, respectiv 300 lei salariatul B.
4. O societate comercială înregistrează drepturi de personal neridicate în sumă de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii și 250 lei indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă.
După 2 ani un salariat se prezintă și își ridică drepturile ce i se cuvin în sumă de 900 lei. Restul drepturilor de personal în sumă de 1.100 lei nu sunt ridicate în termenul legal de prescriere și se înregistrează la venituri.
5. O entitate economică acordă salariaților săi avantaje în natură reprezentând produse finite, conform contractului colectiv de muncă, la prețul de înregistrare în contabilitate de 3.000 lei.
Valoarea avantajelor acordate în natură majorează venitul brut realizat de către salariați, înregistrându-se în fondul de salarii, intrând astfel atât în baza de calcul a contribuțiilor angajatorului și a salariaților, precum și în baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.
6. Unui salariat i se închiriază de către entitatea la care lucrează o locuință pentru care plătește o chirie lunară de 200 lei plus TVA 19%.
7. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziționată în luna mai 2004 cu suma de 300.000 lei.
La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situațiile financiare ale anului 2005.
În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii, recepționate și înregistrate la valoarea de 10.000 lei.
În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de 30.000 lei aprobate în ședința Consiliului de Administrație, recepționate în 20 apilie 2009.
8. SC DELTA SA are în proprietate o clădire, achiziționată în luna mai 2004 cu suma de 300.000 lei.
La data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost reevaluată, iar valoarea reevaluată de 350.000 a fost înregistrată în situațiile financiare ale anului 2005.
În luna septembrie 2006 se efectuează lucrări de modernizare a clădirii, recepționate și înregistrate la valoarea de 10.000 lei.
În luna martie 2009 sunt efectuate alt lucrări de modernizare, în valoare de 30.000 lei aprobate în ședința Consiliului de Administrație, recepționate în 20 apilie 2009.
9. Să se înregistreze în contabilitate operațiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscându-se:
 stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 u.m.n / kg;
 intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 u.m.n/kg;
 intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 u.m.n/kg;
 ieșiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.

Evaluarea ieșirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în cazurile:
 inventarului permanent;
 inventarului intermitent.

Utilizați IAS 2 „Stocuri”.
10. O societate comercială dispune de un stoc de materii prime de 20.000 kg la prețul de 10 u.m.n / kg. Se achiziționează în cursul lunii materii prime în mod succesiv astfel:
 26.000 kg la 11 u.m.n/kg;
 4.000 kg la 12,5 u.m.n/kg.

Ulterior se dau în procesul de producție 49.000 kg de materii prime. Evaluarea stocurilor ieșite se face prin metoda FIFO iar pentru contabilizare se folosesc:
- metoda inventarului permanent
- metoda inventarului intermitent

Determinați valorile conform IAS 2 „Stocuri”. Contabilizați operațiunile.

11. Se înregistrează la o SC un sold inițial la preț prestabilit de materii prime în valoare de 250.000 u.m.n și la materiale consumabile de 40.000 u.m.n. Diferențele de preț aferente costului de achiziție mai mare decât prețul prestabilit sunt de 27.000 u.m.n. În cursul lunii se înregistrează intrări la prețul standard la materii prime de 90.000 u.m.n și la materiale consumabile de 5.000 u.m.n. Diferențele de preț corespunzătoare sunt de 9.000 u.m.n. Să se calculeze diferențele de preț aferente ieșirilor la materii prime în valoare de 290.000 și la materiale consumabile de 20.000 u.m.n.
Studii de fezabilitate

Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor investiționale este termenul de recuperare a investiției neactualizate. Care este modul de calcul și conținutul indicatorului?

Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:
An Cost investiție Costuri de exploatare Total cost Total încasări Cash‐flow anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei

1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei
6.295 i


Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Consultanta fiscala acordata contribuabililor
1. O entitate dispune de următoarele informații pe parcursul unui exercițiu financiar:
- venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;
- cheltuieli totale 230.000 lei (altele decât cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de protocol 20.000 lei.
Se cere determinarea rezultatului net.
2. O entitate dispune de următoarele informații:
- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor în schimbul titlurilor de participare la o persoană juridică 110.000 lei;
- cheltuieli totale (fără cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:
 cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative 12.000 lei;
 cheltuieli cu sponsorizările 4.300 lei;
 cheltuieli cu taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură 4.930 lei, fără ca valoarea bunurilor să fi fost impozitată prin reținere la sursă;
 penalități prevăzute în cadrul contractelor economice 2.300 lei;
 amenzi datorate autorităților române 8.000 lei;
- cifra de afaceri 1.800.000 lei.
Se cere stabilirea impozitului pe profit de plătit de către entitate.
3. Un angajat al unei entități obține într-o lună următoarele venituri:
 venituri salariale 850 lei;
 ajutor de înmormântare 1.270 lei, ca urmare a justificării cu documente.
 150 lei reprezentând cadou cu ocazia Paștelui.
Salariatul nu are nici o persoană în întreținere. Să se stabilească salariul net.
4. Să se calculeze și înregistreze în contabilitate impozitul pe profit pe baza următoarelor date:
Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;
- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vânzarea investițiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investițiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
5. Se cunosc următoarele date despre o entitate:
 venituri din exploatare 80.000 lei;
 venituri financiare 50.000 lei;
 venituri extraordinare 10.000 lei;
 cheltuieli de exploatare 60.000 lei;
 cheltuieli financiare 30.000 lei;
 cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Să se determine rezultatul entității pe tipuri de activități, precum și impozitul pe profit de plătit, dacă cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.

magda2000, la Mar 8 2011, 03:16 PM, a spus:

Buna,

Eu sunt anul II, la EC Bucuresti.
Daca am predat lucrarea in decembrie 2010, se considera sem I din anul II incheiat?
Ca noul regulament zice ca anul incepe in ianuarie...
O sa fie o mare aiureala...Ne lipseau examenele semestriale, ca n-aveam de lucru pe la serv...

[daniems]

Am si eu aceleasi intrebari. Daca poate cineva sa ne ajute......
Si mai am o rugaminte, daca mai aveti si alte probleme la conta, fiscalitate, analiza diagnosticului intreprinderii(de la pr 70-100) si organizarea intreprinderii tot de la pr 70 in sus, m-as bucura daca mi le-ati trimite.
Daca aveti aceasta posibilitate va rog sa imi trimiteti pe adresa de mail: daniems_daniems@yahoo.com.
va multumesc anticipat

[magda2000]

M-am lamurit intre timp.La cursurile din 14-18.03 ne-au spus ca prin predarea lucrarii din decembrie s-a incheiat semestrul 1.
Pentru semestrul 2 vom preda 40 studii de caz la sf lui aprilie si vom sustine un test de evaluare in mai sau iunie.

[dragos_anton73]

veniturile din anularea datoriilor în schimbul titlurilor de participare la o persoană juridică mai sunt neimpozabile sau nu in 2011 ?

[adyc]

Are cineva, va rog rezolvari la urmatoarele probleme?

Fisiere atasate

•  Studii_caz_stagiari_an2.doc   35K   264 downloads
•  Studii_caz_stagiari_an2.doc   35K   105 downloads

[diarnyina_s]

Si pe mine ma intereseaza aceste rezolvari. Daca are cineva va rog sa le puneti aici.

[diarnyina_s]

RASPUNSURI la cateva intrebari din fisierele atasate mai sus.
va rog cine are raspunsurile la restul intrebarilor (studiile de caz) va rog din suflet sa le postati sa ne ajutam reciproc.

AUDIT

1. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situațiilor financiare condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare în ansamblul lor.

2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situațiilor financiare condensate?

1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse în situatiile financiare condensate sunt în concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut;
5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, în care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite împreuna cu situatiile financiare în ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnatura auditorului.

3. Raportul asupra unor rubrici din situațiile financiare.

Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), în cadrul misiunii de audit de baza sau într-o misiune distincta.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata.
Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor în legatura cu care i s-a cerut opinia.
Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare.
Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare.

4. Misiunea de examinare a informațiilor financiare previzionale: caracteristici.

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca:
- ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile.
- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate;
- informatiile financiare previzionale sunt pregatite într-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice.

5. Explicați termenii de previziuni și proiecții în audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).
Proiectiile – sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

6. Obiectivul și principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa).
Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale.
Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):
1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

1. - cunoasterea activitatiilor întreprinderii si ale sectorului din care face parte;
2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de întreprinderi;
3. - analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si întocmirea documentelor de sinteza;
4 .- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite.
În cazul în care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative.
Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

9. Raportarea unei misiuni de compilare.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;
- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate fara audit, nici examen limitat”.

EXPERTIZA

1. Incompatibilități în exercitarea profesiei.

Atat O.G. 65/1994 actualizata cat si regulamentul de organizare si functionare si Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania se refera la situatiile de incompatibilitate.
Profesionistul contabil de bazeaza in conduita sa pe mai multe principii:
1- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale.
2- Obiectivitatea
Profesionistul contabil trebuie sä fie impartial si nu trebuie sä admita prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de cätre altii in privinta incälcärii obiectivitatii.
3- Competenta profesionala si bunavointa
Profesionistul contabil trebuie sä indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentne cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii.
4- Confidentialitatea
Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobândite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie sä utilizeze sau sä divulge aceste informatii fără autorizare clara si expresa sau numai dacä exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru.
5- Profesionalism - Comportamentul profesional
Profesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna reputatie a profesiei si sä se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.
6- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta (dupa curn se va vedea in Sectiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevantă
Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei

2. Relațiile profesioniștilor contabili cu clienții.

Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurându-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau întretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independentei si competentei.
In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului :
-evaluarea riscurilor,
-verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si
-aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale.
Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract.
De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli.
Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

3. Care sunt răspunderile experților contabili?

Răspunderile experților contabili:
(1) Experții contabili și contabilii autorizați răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil și penal, după caz, potrivit legii.
(2) Limitele răspunderii civile a experților contabili și contabililor autorizați se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condițiile legii, în funcție de uzanțele interne și internaționale ale profesiei contabile.
(1) Sancțiunile disciplinare ce se aplică experților contabili și contabililor autorizați, în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
(2) Abaterile în funcție de care se aplică sancțiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare.
Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare prin contract.

EVALUARE

1. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinãrii Activului net contabil corectat.

Acțiunile deținute de întreprindere in capitalul altor societatea se evaluează astfel:
- atunci când pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- când pachetul este majoritar se poate aplica aceeași metoda sau se procedează la evaluarea globala a societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
Stocurile se evaluează după separarea celor fără mișcare sau cu mișcare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de producție in curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de înaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evaluează la nivelul preturilor de vânzare, mai puțin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanțele se evaluează după înlăturarea din calcul a creanțelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizează la raportul de schimb al monedei naționale din ziua respectiva.
Disponibilitățile din bilanț se evaluează la valoare scriptica, cele in valuta se actualizează la raportul de schimb al monedei naționale din ziua respectiva

2. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în capacitate beneficiarã (metode de randament).

A. prima categorie de corecții se refera la corectarea profitului obținut din diferențe de curs valutar;
B. a doua categorie de corecții sunt legate de amortismente - se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referința constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experții tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referința constituind-o standardele si studiile efectuate de experți in munca si protecția sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârșit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepționale - se rețin numai acele profituri care provin din operațiuni obișnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecții legate de sinergii
G. alte corecții care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea întreprinderii.
4 corecții ce pot fi aduse rezultatelor din bilanț pentru determinarea capacității beneficiare:
- amortismente - se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referința constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experții tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referința constituind-o standardele si studiile efectuate de experți in munca si protecția sociala;
- stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârșit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepționale - se rețin numai acele profituri care provin din operațiuni obișnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor

3. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului.

Superprofitul este diferența dintre capacitatea beneficiara a întreprinderii (profitul întreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piața financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB - ANC x i,
i - rata neutra de capitalizare Influențează valoarea întreprinderii in sensul creșterii.
Evaluarea goodwill-ului pornește de la cuantificarea superprofitului pe care îl poate genera o afacere. Acesta reprezintă capacitatea întreprinderii de a genera un profit superior sectorului de activitate căruia îi aparține.
Se presupune că nu există superprofit - și deci goodwill – decât dacă rentabilitatea capitalurilor investite în întreprindere este mai mare decât cea care s-ar obține plasând pe piață aceleași capitaluri. Problema care trebuie rezolvată mai departe este definirea conținutului sau modului de calcul a celor doi termeni ai formulei.
Rentabilitatea capitalurilor investite în întreprindere, RCI, îmbracă forma beneficiilor așteptate din afacerea evaluată. Se pot utiliza:
- rezultatul curent
- rezultatul net contabil influențat cu amortizarea economic
- profitul (rezultatul) operațional (de exploatare) după impozitare. Acesta este inclus într-o formulă de determinare a superprofitului și de aici a valorii afacerii. Modelul de evaluare, denumit VEA (valoare economică adăugată), este prezentat în lucrarea economistului american G.B. Stewart .
În ceea ce privește costul capitalurilor investite, CCI, este dat, pe de o parte, de mărimea capitalurilor investite, iar pe de altă parte, de rentabilitatea pieții unde acestea s-ar fi putut fructifica dacă nu ar fi fost investite în acea afacere.
Accepțiuni privind capitalurile investite, CI:
- activele identificabile evaluate la valoarea de piață
- activul net contabil corectat
- activele imobilizate și din nevoia de fond de rulment, evaluate la valori nete (după deducerea amortizărilor și provizioanelor pentru depreciere) sau la valori brute. Același conținut îl au capitalurile investite din formula VEA (valorea economică adăugată).
Odată aleasă forma pe care să o îmbrace capitalurile investite, va trebui să se opteze pentru o anumită formă a ratei rentabilității, i, care să se aplice capitalurilor investite, sugerând astfel costul lor de oportunitate. Rata de rentabilitate poate fi reprezentată de: rata medie a dobânzii bancare, rata dobânzii la creditele pe termen mediu, rata dobânzii la plasamentele fără risc. În formula VEA se utilizează costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) (al capitalurilor proprii, respectiv al creditelor) determinat ca o medie ponderată.

4. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noțiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

5. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de dificultate.

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii esentiale :
1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei proceduri judiciare
2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente . Aceasta dificultate poate fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala , cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.
O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici :
1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;
2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si investitiilor;
3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;
4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;
5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile pentru supravietuirea intreprinderii;
6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti;
7. Persiatenta unei proaste gestionari;
8. Transferul sau demisia conducatorilor.

DOCTRINA

1. Despre respectarea standardelor și normelor profesionale.

Ce intelegeti prin respectul fata de normele tehnice si profesionale?
Codul etic – editia 2006
Profesionistul contabil trebuie sa-și îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice și profesionale relevante. Profesioniștii contabili au datoria de a executa cu grija și abilitate instrucțiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerințele de integritate, obiectivitate și, în cazul liber-profesioniștilor contabili, cu independenta În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale și tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR și legislația relevanta.

2. Explicați conceptul și tipurile de independență.

Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate în expertiza, evitând orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrângere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta în cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele în drept si relativa în cazul expertilor contabili recomandati de parti sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenta absoluta deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generala. La primirea fiecarei lucrari de expertiza contabila expertul contabil parcurge un examen de independenta si completeaza declaratia de independenta care însoteste lucrarea depusa la Corp în vederea efectuarii auditului de calitate.
Independenta reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstrează publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independența implică:
-Independența de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influențe care compromit judecata profesională și care permite individului să acționeze cu integritate, să-și exercite obiectivitatea și scepticismul profesional.
-Independența în aparență (de fapt). Evitarea faptelor și a situațiilor care sunt atât de importante încât o terță parte informată și rezonabilă, care cunoaște toate informațiile relevante, inclusiv măsurile de protecție aplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

3. Amenințări la adresa independenței.

În activitatea practica se pot manifesta un ansamblu de circumstante sau asocieri de circumstante generatoare de amenintari la adresa conformitatii cu principiul independentei. Natura acestora si masurile de protectie cele mai adecvate sunt specifice fiecarei misiuni si combinatiilor pe care le genereaza asemanator unor modele matematice.
În functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari:
a1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar[2] sau de alt gen;
a2) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci când un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament;
a3) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pâna la un punct în care obiectivitatea sa poata fi compromisa;
a4) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relatii strânse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti;
a5) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse.
Pentru evitarea constrângerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului contabil si imaginii profesiei contabile , se adopta masuri de protectie.

4. Măsuri de protecție împotriva amenințărilor la adresa independenței.

Categorii de masuri:
1-Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari
Demersuri:
a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea în profesie;
b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua
c)-reglementari de guvernare corporativa;
d)-standarde profesionale;
e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;
f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte împuternicita prin lege;
g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica;
h)-o obligatie explicita de a raporta încalcari ale prevederilor etice;
i)-etc.
2-Masuri de protectie în mediul de munca
Demersuri:
a)-existenta unor proceduri interne;
b)-informari catre organele ierarhic superioare;
c)-consiliere din partea organismului profesional;
d)-consultarea unui specialist în probleme juridice;
e)-demisie ;
f)-etc.

[vde]

mariana07, la 27 May 2009 - 01:19 PM, a spus:

Ma puteti ajuta cu cateva idei pt. intrebarile de control intern de mai jos?

1. Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:
a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

3. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:
a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Buna,

In atasament se gasesc raspunsurilor celor subiecte.

Fisiere atasate

•  audit an 2 - 1.doc   78K   196 downloads

[ROX26]

[ 1. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?



Rezolvare



I. Organele care aplică procedura sunt:
- instanțele judecătorești;
- judecătorul-sindic;
- administratorul judiciar;
- lichidatorul.
Instanțele judecătorești
Toate procedurile cu excepția recursului prevăzut la art.8, sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerțului, respectiv în registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor, și sunt exercitate de un judecător-sindic.
Conform art. 8 curtea de apel va fi instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art.11.
2. Judecătorul-sindic
Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare în faliment atât prin procedura generală, cât și prin procedura simplificată;
b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea sau, după caz, înlocuirea sa de către adunarea
creditorilor;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.143-147;
h) judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea și confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
k) soluționarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară și de intrare în faliment;
l) soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
n) pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.
3. Administratorul judiciar
Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute la art.20 în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare (art. 3 pct. 23).
Principalele atribuții ale administratorului judiciar, sunt:
a) examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art.28 și 35 și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării 21 de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art.138, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectivă a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevăzute la art.28 alin.(1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) și în condițiile și termenele prevăzute la art.94;
e) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;
h) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgență a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor;
l) încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;
m) cu condiția confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale;
n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta.

Aceasta postare a fost editata de ROX26: 23 May 2011 - 03:51 PM

[ROX26]

1. Definiti lichidarea societatilor comerciale.



Rezolvare:



Lichidarea societatilor comerciale consta in incetarea existentei acesteia ce impune derularea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii si totodata sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica.

INTRODUCERE
Lichidarea unei societăți comerciale consta în îndeplinirea unor operațiuni care să pună capăt activității societății, și totodată să ducă în final la încetarea statutului de persoana juridică al societății. Operațiunile de lichidare a societăților comerciale sunt reglementate de art.252-270 din Legea nr.31/1990, republicată în M.O. nr.1066/17.11.2004 și de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în același M.O nr.359/21.04.2006.
Chiar dacă din definiția mai sus enunțată s-ar părea ca operațiunea de lichidare a unei societăți comerciale ar fi o acțiunea relativ simplă, lucrurile nu stau de loc în felul acesta, lichidarea îmbrăcând diverse forme, necesitând implicarea atumitor persoane și reflectându-se în contabilitate printr-un lung șir de înregistrări contabile. Toate acestea vor fi dezbătute și exemplificate în paginile următoare.

Lichidarea unei societăți comerciale reprezintă un număr de operațiuni care după dizolvarea societății urmărește trasformarea activului în bani și plata creditorilor și apoi partajul activului net (rămas) între asociați Din cele relatate, se poate constata că lichidarea este precedată de dizolvarea societății comerciale. O societate comercială nu mai este considerată o entitate economică, socială și juridică după dizolvarea și lichidarea ei.
Dizolvarea și lichidarea pot fi privite împreună, finalul fiind, după cum s-a menționat, dispariția societății comerciale, ca entitate economică. Trebuie însă remarcat faptul că dizolvarea presupune păstrarea calității de persoana juridică pe o anumită perioadă, în vederea lichidării. Lichidarea însă remarcă dispariția definitivă a persoanei juridice, a societății comerciale.
Motivele dizolvării și respectiv lichidării unei societăți pot fi: expirarea termenului stabilit pentru durata societății; realizarea obiectivului de activitate al societății pentru care a fost creată; imposibilitatea realizării obiectivului de activitate; hotărârea adunării generale; falimentul societății (dacă pierderea este foarte mare); dacă micșorarea capitalului s-a făcut sub nivelul legal Hotărârea de dizolvare aparține asociaților sau este luată de tribunal. Dizolvarea societății determină declanșarea acțiunii de lichidare.

Este însă necesar de menționat că nu întotdeauna dizolvarea unei societăți comerciale presupune și lichidarea ei. În acest sens, menționăm: schimbarea obiectului de activitate; fuziunea cu o altă societate; divizarea societății.
În aceste situații, societatea comercială capătă o altă configurație fața de cea inițială.
După hotărârea de lichidare, adunarea asociaților stabilește lichidatorii și atribuțiile acestora. Lichidatorii sunt persoane fizice sau juridice ce au misiunea de executare a operațiunilor de lichidare a societății comerciale. Activitatea de lichidare este controlată de cenzori.
Lichidatorii trebuie să îndeplinească mai multe acțiuni, printre care: să vândă la licitație publică averea societății; să lichideze si să încaseze creanțele; să plătească datoriile; să îndeplinească orice alte acte de comerț necesare lichidării.









1. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?



Rezolvare



I. Organele care aplică procedura sunt:
- instanțele judecătorești;
- judecătorul-sindic;
- administratorul judiciar;
- lichidatorul.
Instanțele judecătorești
Toate procedurile cu excepția recursului prevăzut la art.8, sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerțului, respectiv în registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor, și sunt exercitate de un judecător-sindic.
Conform art. 8 curtea de apel va fi instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art.11.
2. Judecătorul-sindic
Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare în faliment atât prin procedura generală, cât și prin procedura simplificată;
b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea sau, după caz, înlocuirea sa de către adunarea
creditorilor;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvență, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.143-147;
h) judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestațiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea și confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;
k) soluționarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară și de intrare în faliment;
l) soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
n) pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.
3. Administratorul judiciar
Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute la art.20 în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare (art. 3 pct. 23).
Principalele atribuții ale administratorului judiciar, sunt:
a) examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art.28 și 35 și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării 21 de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art.138, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectivă a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevăzute la art.28 alin.(1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) și în condițiile și termenele prevăzute la art.94;
e) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică;
h) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgență a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor;
l) încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați;
m) cu condiția confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale;
n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta.



1. Prezentati cauzele dizolvarii societafilor comerciale.



Rezolvare



Dizolvarea societatilor comerciale reprezinta o etapa in procesul de încetare a personalitatii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operatiuni care au ca urmare lichidarea patrimoniului societatii in cauza.
Dizolvarea se poate traduce:
- in baza unei hotarâri a asociatilor;
- prin hotarârea instantei judecatoresti;
- in virtutea legii (de drept) .
Legea societatilor comerciale prevede cauze comune, generale, de dizolvare a societatilor comerciale si cauze specifice fiecarei forme.
I. Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale
Potrivit art. 227 alin.l din Legea nr.31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale urmatoarele:
1. trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
2. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
3. declararea nulitatii societatii;
4. hotarârea adunarii generale;
5. hotarârea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neîntelegerile grave dintre asociati, care împiedica functionarea societatii;
6. falimentul societatii;
7. alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
a) Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea societatii prin vointa asociatilor este posibila in masura in care hotarârea de prelungire are loc înainte de expirarea duratei stabilite in actul constitutiv, altminteri insa dizolvarea opereaza de drept.
In acest caz, asociatii trebuie sa fie consultati cu cel putin trei luni înainte de expirarea duratei societatii, daca se hotaraste cu privire la eventuala prelungire a duratei de functionare a acesteia.
In cazul in care asociatii nu sunt consultati cu cel putin trei luni înainte de expirarea duratei societatii cu privire la eventuala prelungire a acesteia, la cererea oricarui dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultarii. Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie împotriva hotarârii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotarârii.
Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotarârii sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al României si se depune la oficiul registrului comertului.
In cazul admiterii opozitiei, asociatii trebuie sa opteze, in termen de o luna de la data la care hotarârea a devenit irevocabila, fie pentru a renunta la prelungire, fie pentru a exclude din societate pe asociatul debitor al creditorului care a facut opozitie, caz in care drepturile cuvenite asociatului debitor se vor calcula pe baza ultimului bilant contabil aprobat.



4.Care este ordinea in care vor fi distribuite fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentive de orice fel?



Rezolvare



Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii:

Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea

creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fidistribuite în urmatoarea ordine:

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesarepentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;

1±. creanțele creditorilor garantați născute în timpul procedurii de insolvență după confirmarea planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan. Aceste creanțe cuprind capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel.

2. creanțele creditorilor garantați, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările și penalitățile de orice fel, precum și cheltuielile, pentru creanțele născute înainte de deschiderea procedurii.

(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni în

concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.

(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care

creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.



5. Prezentati modalitatea de efectuare a lichidarii.



Rezolvare



Efectuarea lichidarii

Art. 116. - (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de

expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.

(2) Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii și depunerea raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vândute în bloc - ca ansamblu în stare de funcționare - sau individual.

Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitație publică, negociere directă sau o combinație a celor două, va fi aprobată de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezintă adunării

generale a creditorilor și regulamentul de vânzare corespunzător modalității de vânzare pentru care optează. (3) În vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie sa angajeze în numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, sa utilizeze un evaluator propriu.

Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din România, iar evaluarea trebuie efectuata în conformitate cu standardele internationale de evaluare.













6 Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vanzare in bloc?



Rezolvare:



Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât în bloc, cât si individual. Evaluarea în bloc are în vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functionale.

Prin subansamblu functional se întelege acele bunuri ale debitorului care, împreuna, asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permit desfasurarea unei afaceri independente. Un subansamblu este considerat functional numai daca are asigurat accesul la drumul public si la folosirea utilitatilor.



Art. 117. - (1) Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor si metoda de valorificare a acestora si în care se va preciza daca vânzarea se va face în bloc sau

individual ori o combinatie a acestora, prin licitatie publica sau negociere directa sau prin ambele metode.

(2) În cazul în care se propune vânzarea în bloc prin negociere directa, lichidatorul va putea propune, în baza ofertelor primite, începerea negocierii cu unul sau mai multi cumparatori identificati, cu precizarea

conditiilor de plata si a pretului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi inferior pretului de evaluare.

(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.



8. Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic.



Rezolvare:



Judecatorul-sindic

Art. 9. - Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor

desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

Art. 11. - (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea

procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa

compatibili care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de catre creditorul care a solicitat

deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea îi apartine. În situatia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul-sindic din rândul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. În caz de conexare se va tine seama de cererile creditorilor în ordinea marimii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o cerere din partea unui creditor;

d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, precum și a onorariului negociat. Dacă nu există contestații împotriva hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor, confirmarea se va face în camera de consiliu, fără citarea

părților, în termen de 3 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a procesului-verbal al adunării creditorilor sau, după caz, a deciziei creditorului majoritar;

e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la

ajungerea debitorului în insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare în faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii în anularea hotarârii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotarârii de închidere a procedurii.

(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei.

Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.





9. Rolul deschiderii procedurii si efectele deschiderii procedurii de insolventa?



Rezolvare



Art. 1
(1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Art. 2
Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
Art. 3
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei - care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art.32 alin.(1);
b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art.33 alin.(4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte dintr-una din categoriile prevazute la art.1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa;
6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se intelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile art.73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se intocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins in planul de reorganizare si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art.1 alin.(2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura de faliment, sau separat, numai in reorganizare judiciara sau doar in procedura de faliment;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(2) intra direct in procedura de faliment, fie o data cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art.1 alin.(2) lit.c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz.
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art.20 in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul procedurii de faliment, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata;
29. buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. In cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se intelege orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se intelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele:
a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala ( netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit.a);
c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se intelege:
a) orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din, sau avand legatura cu, unul ori mai multe contracte financiare calificate
b) orice acord master de netting intre doua parti prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting ("acord master-master de netting");
c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin intelegere de garantare se intelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Art. 4
(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau lichidator vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului - de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.
(4) In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuandu-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului elaborat potrivit art.21 alin.(1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de inregistrare in registrul societatilor agricole si, in cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, in registrul asociatiilor si fundatiilor.
c) preluarea a 1.5% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1).
(7) Sumele prevazute la alin. (6) lit. a) vor fi virate de oficiile Registrului Comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, denumita in continuare U.N.P.I.R., sumele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara in contul mentionat, iar sumele prevazute la alin. (6) lit. c) vor fi virate in contul U.N.P.I.R. de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare in conformitate cu art. 121 si 123 pct. (1) si vor fi inscrise in planul de distribuire prevazut de art. 122 alin. (1).



l0' Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventa?



Rezolvare:



Primele măsuri

Art. 61 - (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condițiile art. 32 alin. (2), debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societăților agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mențiunii.
(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanți în țară, notificarea va fi trimisă acestora din urmă.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă și se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulație și în Buletinul procedurilor de insolvență.
Art. 62 - (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opozițiilor la sentința de deschidere a procedurii, pronunțată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condițiile art. 32 alin. (1), precum și termenul de soluționare a opozițiilor, care nu va depăși 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora;
b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum și cerințele pentru ca o creanță înregistrată să fie considerată valabilă;
c) termenul de verificare a creanțelor, de întocmire, afișare și comunicare a tabelului preliminar de creanțe, care nu va depăși 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creanțelor, care nu va depăși 30 de zile în cazul procedurii generale și, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c);
e) locul, data și ora primei ședințe a adunării generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).
(2) În funcție de circumstanțele cauzei și pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea hotărî o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63 - Dacă debitorul are bunuri supuse transcripției, inscripției sau înregistrării în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanțelor, autorităților ori instituțiilor care țin aceste registre o copie de pe sentința de deschidere a procedurii, spre a se face mențiune.
Art. 64 - (1) Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.
(3) Cererea de admitere a creanțelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creanțele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală și vor fi îndreptățite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub condiție și acele creanțe care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.
Art. 65 - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale și păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mențiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiție de sume între creditori, precum și la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.
Art. 66 - (1) Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.
(3) Toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.







11. Care sunt conditiile cand va fi confirmat de judecatorul syndic un plan de reorganizare?



Rezolvare



Art. 101. - (1) Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvență să își exprime o opinie

privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat, dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;

B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;

C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.

D. vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul, creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului sau în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;

E. planul respectă prevederile art. 95.

(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.

(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.

(5) Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condițiilor de vot și de confirmare, prevăzute de prezenta lege. Dacă modificarea planului este propusă de debitor ea va trebui să fie aprobată de adunarea generală a acționarilor/asociaților.



12.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.



Rezolvare:



Potrivit art.134 alin (2) din Legea 31/1990, “cand sunt mai multi administrator, ei constituie un consiliu de administratie”. Dispozitia legii are un character imperative; pluritatea de administratori se constituie ope legis intr-un consiliu de administratie.

Consiliul de administratie este un organ collegial de gestiune. In consecinta, vointele administratorilor nu se manifesta individual; ele exprima o vointa noua, vointa majoritara a organului collegial.

Intrucat gestiunea societatii este realizata de un organ co0legial, numai consiliul poate hotari asupra actelor de gestiune date de competent sa.

Consiliul de administratie poate face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile prevazute de lege sau actele constitutive (art.70 din Legea nr.31/1990). Totodata, consiliul de administratie are si unele atributii specific.

Astfel, consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directive. O data cu constituirea comitetului de directive se fixeaza remunretia cuvenita membrilor acestui comitet (art.140 din Legea31.1990). Consiliul poate oricand revoca persoanele numite de directive ( art.141 alin (2) din Legea nr.31/1990).

Tot astfel consiliul de administratie numeste pe functionarii societatii, intre care se numara si directorii executive ( art.141 si art.147 din Legea nr.31/1990)

In mod exceptional, pentru unele operatii, consiliul de administratie are nevoie de aprobarea adunarii generale a actionarilor. Este vorba de incheierea de anumite acte juridice privind bunurile din patrimonial societatii a caror valoare depaseste plafonul stability de lege (art.143 din Legea nr.31/1990).





13.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.



Rezolvare:



In societatea pe actiuni, controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori.

Potrivit legii, societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile insa numarul cenzorilor trebuie sa fie impar ( art.154 din Legea nr.31/1990).



Art. 163. - (1) Cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă situațiile financiare sunt legal întocmite și în concordanță cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ținute regulat și dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

(2) Despre toate acestea, precum și asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situațiile financiare și repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunțit. Modalitatea și procedura

de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.

(3) Adunarea generală poate aproba situațiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoțite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.

(5) Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoștință membrilor consiliului de administrație neregulile în

administrație și încălcările dispozițiilor legale și ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai

importante le vor aduce la cunoștință adunării generale.











14' Care sunt obligatiile principalele ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata?



Rezolvare:

Adunarea asociatilor are potrivit art. 189 din Legea nr.31/1990 ca principale atributii:

- Aproba bilantul contabil si stabileste repartizarea profitului net.

- Desemneaza pe administratorii si cenzorii societatii; ii revoca pe acestia si le da descarcarea pentru activitatea lor;

- Decide urmarirea administratorilo si cenzorilor pentru prejudiciile cauzate societatii. Intr-un atare caz, desemneaza si persoana insarcinata sa exercite actiunea in raspundere;

- Modifica in conditiile legii actul constitutive

In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, atributiile mentionate apartin asociatului in cauza.





15' Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societatile comerciale?



Rezolvare:



Art. 227. - (1) Societatea se dizolvă prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societății;

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății sau realizarea acestuia;

c) declararea nulității societății;

d) hotărârea adunării generale;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre

asociați, care împiedică funcționarea societății;

f) falimentul societății;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societății.



In ce constau operațiunile efectuate în situația dizolvării societăților comerciale?

- inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv

- intocmirea situatiilor financiare

- stabilirea de catre aga a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator

- valorificarea elemetelor de activ

- achitarea datoriilor

- stabilirea rezultatului lichidarii

- calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a imp pe dividende

- intocmirea bilantului de partaj

- efectuarea partajului capitalului propriu

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea firmei are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei





16. În cadrul unei operatiuni de reorganizare sub forma de fuziune între doua sau mai multe

persoane juridice române, operatiune care nu are ca obiectiv principal evaziunea fiscala sau

evitarea platii impozitelor, din punctul de vedere al impozitului pe profit:

a)transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca transfer impozabil;

b)transferul activelor si pasivelor se trateaza ca transfer impozabil;

c)totdeauna, valoarea fiscala a activelor si pasivelor la persoana care le primeste este diferita de valoarea fiscala pe care au avut-o la persoana care le-a transferat.



Raspuns:

)transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca transfer impozabil;



17. Atunci când, în cadrul unei operatiuni de reorganizare, care nu are ca obiectiv principal

evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor, o persoana juridica româna participa cu active la capitalul unei alte persoane juridice române în schimbul unor titluri de participare, din punctul de vedere al impozitului pe profit:

a) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu zero;

b) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele nu este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva;

c)valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.



Raspuns:

c)valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.





18. Socieatea X (absorbant) fuzioneaza cu societatea Y(absorbit). În contextul fuziunii, societatea Y transfera societtii X un teren înregistrat în contabilitate la costul sau de 100.000 lei. De asemenea, valoarea fiscala a terenului la societatea Y este de 100.000 lei, iar valoarea justa a terenului determinata în vederea stabilirii aportului net al societa_ii Y este de 110.000 lei. În contextul operatiilor de fuziune, plusul de valoare aferent trenului de 10.000 lei (diferenta dintre valoarea justa si cost):

a)se impoziteaza la societatea X;

b)nu se impoziteaza;

c)se impoziteaza la societatea Y cu 16%.



Raspuns:

b)nu se impoziteaza



19. În cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica, din punctul de vedere al impozitului pe profit:

a)contributiile sunt transferuri impozabile;

b)contributiile nu sunt considerate transferuri impozabile;

c)contributiile sunt transferuri impozabile partial.



Raspuns:

b)contributiile nu sunt considerate transferuri impozabile;







20. Socieatea X (absorbant) fuzioneaza cu societatea Y(absorbit). În capitalurile proprii ale

societatii Y se regasesc rezerve în valoare de 10.000 lei constituite din profitul net. În contextual fuziunii, aceste rezerve:

a)se impoziteaza cu o cota de 16%;

b)se impoziteaza cu o cota de 10%;

c)nu se impoziteaza.



Raspuns:

c)nu se impoziteaza.







5. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Salarii pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor, inclusiv.

Auditul intern al ciclului de salarii la SC. xxxxxxx SRL

Gestionarea resurselor umane într-o institutie reprezinta o functie suport importanta, fiind un domeniu de preferinta al activitatii auditorului intern, justificata în mare masura de multitudinea de procese care sunt derulate si în mod implicit de riscurile care le însotesc.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.

Misiunea de audit intern „Auditul intern al ciclului de salarii la SC. SUKI GROUP SRL” este realizata în baza Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, a Normelor metodologice generale aprobate prin O.M F.P nr.38/2003 privind exercitarea activitatii de audit public intern si a Planului de audit public intern pentru anul 2009, la Serviciul Resurse Umane în perioada 20.01.2010-30.04.2010

1. Ordinul de serviciu





SC. xxxxxxxxxxUP SRl

Compartiment Audit Intern

Nr.023/20.01.2010

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, a O.M.F.P. nr. 38/2003 de aprobare a normelor metodologice generale privind exercitarea activitatii de audit intern, a Ordinului managerului general nr. 12/2003 prin care s-au aprobat Normele proprii de exercitare a auditului intern în cadrul entitatii publice si a Planului de audit intern pentru anul 2007, se va efectua misiunea de audit intern la Serviciul Resurselor Umane în perioada 20.01.2010– 30.04.2010.

Scopul misiunii de audit este de a da asigurari asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din entitate si a conformitatii cu cadrul legislativ si normativ aplicabil.

Obiectivul misiunii de audit intern este: Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului .Mentionam ca se va efectua un audit de conformitate al modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din entitatea publica. Misiunea de audit public intern va fi realizata de Ciuperca Roxana. Supervizorul misiunii este seful structurii de audit public intern.

2. Declarația de independență

SC.xxxxxxxxxx SRL

Compartimentul Audit Intern

Misiune de audit intern: Auditul intern al ciclului de salarii

Incompatibilitati în legatura cu entitatea/structura auditata



Da

Nu

Ati avut/aveti vreo relatie oficiala, financiara sau personala cu cineva care ar putea sa va limiteze masura în care puteti sa va interesati, sa descoperiti sau sa constatati slabiciuni de audit în orice fel?

-

X

Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii sau obiective care ar putea sa va influenteze în misiunea de audit?

-

X

Ati avut/aveti functii sau ati fost/sunteti implicat(a) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entitatii/structurii ce va fi auditata?

-

X

Aveti responsabilitati în derularea programelor si proiectelor privind gestiunea resurselor umane?

-

X

Ati fost implicat în elaborarea si implementarea sistemelor de control ale entitatii/structurii ce urmeaza a fi auditata?

-

X

Sunteti sot/sotie, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul entitatii/structurii ce va fi auditata sau cu membrii organului de conducere colectiva?

-

X

Aveti vreo legatura politica, sociala care ar rezulta dintr-o fosta angajare sau primirea de redevente de la vreun grup anume, sau organizatie sau nivel guvernamental?

-

X

Ati aprobat înainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de plata pentru entitatea/structura ce va fi auditata?

-

X

Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditata?

-

X

Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditata?

-

X

Daca în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personala, externa sau organizationala care ar putea sa va afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face rapoartele de audit impartiale, notificati seful Compartimentului Audit Public Intern de urgenta?

-

X

Auditor, sef Compartiment Audit Intern,

3. Notificare privind declansarea misiunii de audit

SC.xxxxxxxxx SRL

Compartiment Audit Intern

Nr.023/20.01.2010

Notificare privind declansarea misiunii de audit

Catre: Serviciul Resurse Umane

De la: seful Compartimentului Audit Intern

Referitor la misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclulude salarii.

Stimata doamna Candea Adina,

În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2009, urmeaza ca în perioada 20.01.2009-30.04.2009 sa efectuam o misiune de audit intern cu tema Auditul intern al ciclului de salarii..

Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere în vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzând:

• prezentarea auditorilor
• scopul misiunii de audit intern;
• prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;
• programul interventiei la fata locului;
• alte aspecte.

Pentru o mai buna întelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie urmatoarea documentatie necesara privind activitatea de gestiune a resurselor umane: legile si reglementarile ce se aplica activitatilor dumneavoastra, organigrama serviciului dumneavoastra, Regulamentul de organizare si functionare, fisele posturilor, procedurile scrise care descriu sarcinile ce trebuie realizate pe linia organizarii activitatii, un exemplar al rapoartelor de activitate, notelor, misiunilor de audit anterioare care se refera la aceasta tema.

Daca aveti unele întrebari privind desfasurarea misiunii, va rugam sa-l contactati pe domnul Sopa Sabin - auditor sau pe seful structurii de audit intern.



Cu stima, Data:20.01.2011

sef Compartiment Audit Intern

4. Colectarea informatiilor

COLECTAREA INFORMAȚIILOR

Perioada auditata:01.01.2009-3x

xxxxxxx

Avizat: sef Compartiment Audit Intern

COLECTAREA INFORMATIILOR

SERVICIUL RESURSE UMANE

DA

NU

Observatii

Identificarea legilor si regulamentelor aplicabile structurii auditate

X

-

Obtinerea organigramei

X

-

Obtinerea Regulamentului de organizare si functionare

X

-

Obtinerea fiselor posturilor

X

-

Obtinerea procedurilor scrise

-

X

Identificarea personalului responsabil

X

-

Obtinerea exemplarului de Raport de audit intern anterior

-

X

Anterior nu au fost realizate misiuni de audit intern

5 Analiza riscurilor

S.C xxxxxxxxxxxxx .SRL

Compartimentul Audit Intern

LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului de salarii.[size=3][/size]

[size=3]Perioada auditata: 01.01.2009-31.12.2009[/size]

[size=3]Întocmit: xxxxxxxxxxx[/size]

[size=3]Avizat:[/size] [size=3]sef Compartiment Audit Intern [/size] [size=3] [/size]

[size=3]Nr[/size][size=3][/size]

[size=3]crt[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiective[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiecte auditabile[/size][size=3][/size]

[size=3]Obs.[/size][size=3][/size]

[size=3]I.[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului[/size][size=3][/size]

[size=3]1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]2. Salariul de baza[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]3. Indemnizatii de conducere[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]4. Sporul pentru conditii deosebite de munca[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]5. Sporul de vechime în munca[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]6. Sporul pentru munca suplimentara[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]7. Sistemul de premiere[/size]

[size=3] [/size]





[size=3]xxxxxxxxxxx[/size]

[size=3]Compartimentul Audit Intern[/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]IDENTIDICAREA RISCURILOR[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Misiunea de audit intern:[/size] [size=3]Auditul intern al ciclului de salarii[/size]

[size=3]Perioada auditata: 01.01.2009-31.12.2009 [/size]

[size=3]Întocmit: xxxxxxxxxxxxxxx [/size]

[size=3]Avizat: sef Compartiment Audit Intern [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Nr.[/size][size=3][/size]

[size=3]crt.[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiective[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiecte auditabile[/size][size=3][/size]

[size=3]Riscuri semnificative[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size] [size=3]Obs.[/size][size=3][/size]

[size=3]I.[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului[/size][size=3][/size]

[size=3]1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale[/size][size=3][/size]

[size=3]Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]2. Salariul de baza[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a salariului de baza[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]3. Indemnizatii de conducere[/size]

Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite

[size=3] [/size]

[size=3]4. Sporul pentru conditii deosebite de munca[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]5. Sporul de vechime în munca[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]6. Sporul pentru munca suplimentara[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporuluipentru orele lucrate pe timp de noapte[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]7. Sistemul de premiere[/size]

[size=3]Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare[/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]S.C TERMICA S.A[/size][size=3][/size]

[size=3]Compartimentul Audit Intern[/size]

[size=3]APRECIEREA[/size] NIVELURILOR RISCURILOR

[size=3] [/size]

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului de salarii

Perioada auditata: 01.01.2009 – 31.12.2009

[size=3]Întocmit: xxxxxxxxxxxxxx [/size]

[size=3]Avizat:[/size] [size=3]sef Compartiment Audit Intern [/size] [size=3] [/size]

Factori de risc

(F_i)

Ponderea factorilor de risc

(P_i)

Nivelul de apreciere al riscului (N_i)

N ₁

N ₂

N ₃

Aprecierea controlului intern F1

P1 – 50%

Exista proceduri si se aplica

Exista proceduri, sunt cunoscute, dar nu se aplica

Nu exista proceduri

Aprecierea cantitativa

F2

P2 – 30%

Impact financiar scazut

Impact financiar mediu

Impact financiar ridicat

Aprecierea calitativa

F3

P3 – 20%

Vulnerabilitate mica

Vulnerabilitate medie

Vulnerabilitate mare

[size=3] [/size]

[size=3]S.C xxxxxxxxxx SRL[/size]

[size=3]Compartimentul Audit Intern [/size]

Misiunea de audit intern: Auditul intern al ciclului de salarii.

Perioada auditata: 01.01.2009 – 31.12.2009

[size=3]Întocmit: xxxxxxxxxxxxxx [/size]

[size=3]Avizat:[/size] [size=3]sef Compartiment Audit Intern [/size] [size=3] [/size]



<b>[size=3]<br style="page-break-before:always; mso-break-type:section-break" clear="all"> [/size]</b>

[size=3]Nr.[/size][size=3][/size]

[size=3]crt.[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiectivele[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiectele auditabile[/size][size=3][/size]

[size=3]Riscuri identificate[/size][size=3][/size]

[size=3]N1[/size][size=3][/size]

[size=3]N2[/size][size=3][/size]

[size=3]N3[/size][size=3][/size]

[size=3]Punctaj total[/size][size=3][/size]

[size=3]I.[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului[/size][size=3][/size]

[size=3]1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale[/size][size=3][/size]

[size=3]Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale[/size]

[size=3]3[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2,5[/size]

[size=3]2. Salariul de baza[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a salariului de baza[/size][size=3][/size]

[size=3]3[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2,5[/size]

[size=3]3. Indemnizatii de conducere[/size]

Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite

[size=3]3[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2,5[/size]

[size=3]4. Sporul pentru conditii deosebite de munca[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca[/size][size=3][/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]1[/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]5. Sporul de vechime în munca[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]1[/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]6. Sporul pentru munca suplimentara[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporului[/size] [size=3]pentru orele lucrate pe timp de noapte[/size][size=3][/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]1[/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]7. Sistemul de premiere[/size]

[size=3]Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2[/size]

[size=3]2,0[/size]

NOTA:

[size=3]Stabilirea nivelului riscului si a punctajului total al riscului este documentul din procedura de Analiza riscurilor în care auditorul evalueaza riscurile pe baza documentelor în posesia carora a intrat pâna în acest moment, dar si a expertizei personale în domeniu.Auditorul intern a stabilit punctajul total pentru fiecare risc identificat pe baza analizei riscurilor, dar si în functie de resursele alocate misiunii (numar de persoane, timpul aferent s.a.) si pentru continuarea analizei, au împartit riscurile, în urmatoarele trei categorii.[/size][size=3][/size]

[size=3]Riscuri mici -[/size] [size=3]1,0 - 1,7 [/size] [size=3] Riscuri medii -[/size] [size=3]1,8 - 2,2 Riscuri mari -[/size] [size=3] [/size] [size=3]2,3 - 3,[/size]

[size=3]<br style="page-break-before: always;mso-break-type:section-break" clear="all"> [/size] [size=3]S.C xxxxxxxxxx.Srl[/size]

[size=3]Compartimentul Audit Intern[/size]

[size=3]Misiunea de audit intern:[/size] [size=3]Auditul intern al ciclului se salarii.[/size]

[size=3]CLASIFICAREA RISCURILOR PE BAYA PUNCTAJELOR TOTALE[/size]

Perioada auditata: 01.01.2009 – 31.12.2009

[size=3]Întocmit: xxxxxxxxxxxx[/size]

[size=3]Avizat: sef Compartiment Audit Intern [/size]

[size=3]Nr.[/size][size=3][/size]

[size=3]crt.[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiectivele[/size][size=3][/size]

[size=3]Obiectele auditabile[/size][size=3][/size]

[size=3]Riscuri identificate[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Punctaj total[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Clasare [/size]

[size=3]I.[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului[/size][size=3][/size]

[size=3]1. Procedurile scrise privind acordarea drepturilor salariale[/size][size=3][/size]

[size=3]Inexistenta procedurilor privind acordarea drepturilor salariale[/size]

[size=3]2,5[/size]

[size=3]Mare [/size]

[size=3]2. Salariul de baza[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a salariului de baza[/size][size=3][/size]

[size=3]2,5[/size]

[size=3]Mare [/size]

[size=3]3. Indemnizatii de conducere[/size]

Acordarea unor indemnizatii de conducere necuvenite

[size=3]2,5[/size]

[size=3]Mare [/size]

[size=3]4. Sporul pentru conditii deosebite de munca[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a unui spor pentru conditii deosebite de munca[/size][size=3][/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]Mediu [/size]

[size=3]5. Sporul de vechime în munca[/size][size=3][/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporului de vechime în munca[/size][size=3][/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]Mediu [/size]

[size=3]6.[/size] [size=3]Sporul pentru munca suplimentara[/size]

[size=3]Stabilirea eronata a sporului[/size] [size=3]pentru orele lucrate pe timp de noapte[/size][size=3][/size]

[size=3]1,8[/size]

[size=3]Mediu [/size]

[size=3]7. Sistemul de premiere[/size]

[size=3]Salariile nu au fost diminuate pentru abateri disciplinare[/size]

[size=3]2,0[/size]

[size=3]Mediu [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]6. Chestionarul de audit intern[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]S.C xxxxxxxxxx SRL[/size][size=3][/size]

[size=3]Compartimentul Audit Intern[/size][size=3][/size]

CHESTIONARUL DE AUDIT INTERN[size=3][/size]

[size=3]Misiunea de audit:[/size] [size=3]Auditul intern al ciclului de salarii[/size][size=3][/size]

Perioada auditata: 01.01.2009 – 31.12.2009[size=3][/size]

Întocmit: xxxxxxxxxxxxxxxx[size=3][/size]

[size=3] [/size] [size=3]Avizat: sef Compartiment Audit Intern [/size]

[size=3] [/size]

Obiectivul: STABILIREA DREPTURILOR SALARIALE CUVENITE PERSONALULUI

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Activitatea de audit[/size][size=3][/size]

[size=3]Da[/size][size=3][/size]

[size=3]Nu[/size][size=3][/size]

[size=3]Obs.[/size][size=3][/size]

[size=3]- [/size] [size=3]exista un sistem de proceduri pentru stabilirea elementelor de natura salariala?[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3]- [/size] [size=3]daca “da”, va rugam sa ne [/size] [size=3]furnizati un exemplar.[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3]- [/size] [size=3]exista stabilita persoana responsabila pentru elaborarea si actualizarea procedurilor?[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3]- [/size] [size=3]exista lista activitatilor pentru realizarea obiectivului/ subobiectivului?[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3]- [/size] [size=3]daca “da”, va rog sa ne furnizati un exemplar.[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3]- [/size] [size=3]va rugam sa ne furnizati cerintele privind experienta si pregatirea profesionala necesare postului?[/size][size=3][/size]

X

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]3. Concluzii[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]



[size=3]Auditorul pe baza testarilor si analizelor efectuate evalueaza activitatea Serviciului Resurse Umane privind stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului conform grilei:[/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]

[size=3]NR. CRT.[/size]

[size=3]OBIECTIVUL[/size]

[size=3]APRECIERE[/size]

[size=3]FUNCȚIONAL[/size]

[size=3]DE ÎMBUNĂTĂȚIT[/size]

[size=3]CRITIC[/size]

[size=3]1.[/size]

[size=3]Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului[/size][size=3][/size]

[size=3] [/size]

[size=3]X[/size]

[size=3] [/size]

[size=3] [/size]



[size=3]Precizam, faptul ca toate constatarile prezentate au la baza probe de audit obtinute pe baza testului efectuat consemnate în documentele de lucru întocmite de catre auditor si însusite de catre factorii de management ai entitatii.[/size]

[size=3] [/size]

[size=3]Auditor[/size]

[size=3]xxxxxxxxxx[/size]

[size=2]<br style="page-break-before:always;mso-break-type: section-break" clear="all"> [/size]

[eliza aftenie]

va rog din toata inima cine ma poate ajuta cu rezolvarea la urmatoarea problema...adresa mea de email este aftenieeliza@yahoo.com multumesc mult de tot!

Grupul Y deține, prin intermediul societății mame, un control majoritar asupra a trei societăți: A, B si C. Bilanțul societății mame încheiat la sfârșitul exercițiului N se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Imobilizări necorporale
(din care cheltuieli de constituire) 4
(1) Capitaluri proprii 63
Imobilizări corporale 10 Datorii financiare 80
Imobilizări financiare
(din care participatii) 122
(110)
Disponibilități 7
TOTAL 143 TOTAL 143
Se mai cunosc următoarele:
- imobilizările corporale corespund clădirii ce reprezintă sediul social al grupului (regrupează ansamblul serviciilor administrative și comerciale ale grupului și ale celor 3 filiale); o expertiză recentă îi atribuie o valoare de piață de 16.000.000 u.m.
- imobilizările financiare cuprind pe de o parte valoarea neta contabilă a participațiilor în societățile A, B, C și pe de altă parte un împrumut de 12.000.000 u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultăți financiare. După ultimele informații, acest partener ar putea ajunge in situația încetării plăților.
În privința filialelor, se mai știe:
- A reprezintă în bilanțul grupului o valoare netă contabilă de 50.000.000 u.m. Este o societate necotata care are datorii financiare de 18.000.000 și care a obținut în ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9.000.000. Societățile cotate ale aceluiași sector de activitate prezintă actualmente următorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exercițiu: 10 pentru rezultatul exploatării și 15 pentru rezultatul net.
- B este o societate cotată pe piața secundară de 2 ani. Valoarea netă contabilă în cadrul grupului, care deține din capitalurile sale o cotă de 55%, este de 35.000.000. În urma unor performanțe deosebite, B prezintă la ora actuală, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursieră de 130.000.000.
- C este o societate tânără, în puternică creștere, a cărei finanțare a fost realizată deocamdată doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar ținând seama de potențialul său, se estimeaza o valoare globală apropiată de cifra de afaceri anuală, de 32.000.000 pentru ultimul exercițiu. Grupul deține 100% din capitalul său. Alte informații: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%.
Să se calculeze activul net contabil corectat al grupuli Y.

[ioan2008]

va rog sa ma ajutati la TESTUL 16


1. Despre un utilaj se cunosc urmatoarele informatii:
- costul de achizitie 120.000.000;
- durata de amortizare este de 10 ani;
- metoda de amortizare liniara;
- valoarea reziduala estimata 20.000.000.
La sfarsitul celui de-al patrulea an, se trece pe metoda de amortizare degresiva. Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeaza durata de utilizare la 8 ani, iar valoarea reziduala la 15.000.000 lei. La sfarsitul celui de-al 5-lea an, valoarea reziduala este reestimata la zero. Sa se intocmeasca tabloul de amortizare al utilajului.

2. O entitate detine un mijloc fix dobandit la inceputul exercitiului N la costul de 50.000.000. Durata de viata utila este estimata la 10 ani, iar metoda de amortizare utilizata este cea liniara. La sfarsitul exercitiului N+2 se apreciaza ca durata de viata utila care corespunde cel mai bine conditiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata ramasa este de cinci ani). Se decide trecerea la amortizare degresiva si se stabileste un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare v-a fi evaluat mijlocul fix in bilantul exercitiului N+3?
RASPUNS
Cost achizitie 50.000.000
Durata estimata 10 ani
Amortizarea liniara 50.000.000/10 = 5.000.000
Amortizarea cumulata a exercitiilor N si N+1 = 10.000.000
Val.ramasa de amortizat la sf.exercitiului N+1 50.000.000 - 40.000.000 = 10.000.000
Durata reestimata 7 ani
Durata ramasa 5 ani
Cota de amort.liniara 100%/5 ani = 20%
Cota de amortizare degresiva 20% x 1.5 = 30%
Amortizare aferenta exercitiului N+2 40.000.000 x 30% = 12.000.000
Valoare ramasa la sf.exercitiului N+2 = 40.000.000-12.000.000 =28.000.000
Amortizarea aferenta exercitiului N+3 28.000.000 x 30% = 8.400.000
Valoarea ramasa la sf.exercitiului N+3= 28.000.000- 8.400.000 = 19.600.000
In bilantul contabil al exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa, de 19.600.000


3. Se importa un echipament tehnologic. Factura externa cuprinde: pret negociat 10.000 EURO, cheltuieli de transport 1.000 EURO si asigurarea de 200 EURO. Taxa vamala este de 10 %, iar comisionul vamal de 1 %. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 EURO. Cheltuielile cu transportul pe parcurs extern sunt facturate de un caraus la 20.000.000. Se efectueaza cheltuieli cu manipularea, montaj si probele tehnologice in valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare v-a fi contabilizata intrarea echipamentului tehnologic?

a. 530.000.000
b. 591.763.200
c. 480.720.000
d. 630.700.000
e. 497.280.000

4. Societatea Alfa achizitioneaza pe data de 25 august anul N, un utilaj care se amortizeaza liniar in zece ani, costul de achizitie 210.000 u.m. La 31.12.n+2, societatea decide reevaluarea valorii ramase a utilajului, valoarea justa de 160.000 u.m. Totodata, datorita schimbarilor conditiilor de utilizare, durata de viata utila ramasa este reestimata la 5 ani. In conditiile aplicarii IAS 16”Imobilizari corporale”, amortizarea aferenta exercitiului n+3 v-a fi de:

a. 21.000 u.m.
b. 60.375 u.m.
c. 53.666 u.m.
d. 53.333 u.m.
e. 60.000 u.m.

5. Care din urmatoarele situatii constituie un indiciu al existentei deprecierii unui activ?
a. Fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decat cele previzionate.
b. Pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate.
c. Profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate.
d. Utilizarea mai slaba a activului in realizarea altui tip de produs care genereaza fluxuri de trezorerie superioare celor obtinute potrivit vechii utilizari.
e. Cresterea ratelor dobanzii pe termen scurt in conditiile in care activul are o durata de viata utila ramasa semnificativ mai mare.



6.Nu intra in aria de aplicabilitate a IAS 36:
a. Investitiile in filiale;
b.Investitiile in intreprinderile asociate;
c. Intreprinderile in asocierile in participatie;
d. Imobolizarile corporale;
e.Investitiile imobiliare evaluate la valoarea justa,potrivit IAS 40
RASPUNS:e


7.Mentionati cateva exemple de politici contabile care pot fi aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
RASPUNS:
1. alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor

Entitatile amortizeaza imobilizarile corporale utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:
a) amortizarea liniara realizata prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei de utilizare economica a acestora;
b) amortizarea degresiva, care consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu un anumit coeficient, caz in care poate fi avuta in vedere legislatia in vigoare;
c) amortizarea accelerata, care consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a imobilizarii. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. Deoarece amortizarea calculata trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare a activului si, intrucat in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma in primul an in procent de pana la 50%, rezulta ca metoda de amortizare accelerata este mai putin utilizata in scopuri contabile;
d) amortizare calculata pe unitate de produs sau serviciu, atunci cand natura imobilizarii justifica utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

2. reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora

Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ.

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

3. capitalizarea dobanzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuiala

Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ. De exemplu, in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie, precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate.

4. alegerea metodei de evaluare a stocurilor

La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul iesit – FIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica);
b) metoda costului mediu ponderat – CMP (presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare );
c) metoda ultimul intrat - primul iesit – LIFO (bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica).

5. contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea:
a) inventarului permanent (in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric) sau
b) inventarului intermitent (consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei).

6. corectarea erorilor nesemnificative

Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.

7. capitalizarea surplusului din reevaluare

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Este cunoscut faptul ca politicile contabile adoptate in cadrul procesului decizional de catre conducerea entitatii influenteaza dimensiunea rezultatului contabil, a elementelor bilantiere si, ca o consecinta, valoarea indicatorilor economico-fianciari.



8.Fie un utilaj amortizabil pe o durata de 8 ani, incapand cu 1 ianuarieN, prin metoda degresiva.Valoarea amortizabila este de 80.000 u.m.iar coeficientul de degresie este de 2.La sfarsitul exercituilui N+2, amortizarea cumulata si valoarea ramasa neamortizata sunt de :
a.62.450;33.750;
b.46.250;37.530;
c.25.642;75.330;
d.62.450;37.530;
e.46.250;33.750;


9.Intreprinderea ALFA a cumparat o cladire in exercitiul N.Durata de viata a cladirii fusese estimata, la data achizitiei ,50 ani.In exercitiul N+30 (30 ani mai tarziu),ALFA incheie un contract de locatie cu societatea BETA pentru inca 15 ani.Care este,in aceasta situatie, durata economica de viata a cladirii ce trebuie comparata cu durata contractului de locatie (15 ani) in vederea calsificarii acestuia?



10.Intreprinderea ALFA SA primeste in cursul exercitiului N o subventie de exploatare de 100.000 u.m. pentru acoperirea consumului de energie electrica si o subventie 2.500.000u.m pentru cifra de afaceri.Se mai cunosc:
-consumul de energie aferent exercitiuluiN este de 500.000 u.m
-veniturile din vanzarea marfurilor sunt de 1.200.000u.m
-veniturile din productia vanduta sunt de 3.000.000 u.m
Se cere sa se prezinte inregistrarile contabile si incidenta in contul de profit si pierdere daca intreprinderea utilizeaza metoda recunoasterii subventiei din exploatare ca venit.

[Meliana]

Le are cineva?

1. La 10.09.N se încaseazã o subventie pentru investitii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finantarea achizitiei unei instalatii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârsitul exercitiului N+4 instalatia este vândutã la pretul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenta asupra contului de profit si pierdere si înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoasterii subventiei drept venit în avans.


2. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informații:
- creanțe-clienți la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã);
- cifrã de afaceri 500.000 u.m.;
- creanțe-clienți la sfârșitul anului 270.000 u.m. (valoare netã);
deprecierea creanțelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârșitul anului, de 30.000 u.m.
Determinati incasarile de la clienti.
Încasãrile de la clienți sunt de:
(a) 425.000 u.m.;
(b) 415.000 u.m.;
© 775.000 u.m.;
(d) 765.000 u.m.;
(e) 500.000 u.m.


3. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 25% din actiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (160.000)
Total capitaluri proprii (60.000)
Societatea M nu are intentia de a se dezangaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii.
Care este pierderea suportata de societatea M?

[georgetamanea]

Meliana, la 26 September 2011 - 10:36 PM, a spus:

Le are cineva?

1. La 10.09.N se încaseazã o subventie pentru investitii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finantarea achizitiei unei instalatii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârsitul exercitiului N+4 instalatia este vândutã la pretul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenta asupra contului de profit si pierdere si înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoasterii subventiei drept venit în avans.


2. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informații:
- creanțe-clienți la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã);
- cifrã de afaceri 500.000 u.m.;
- creanțe-clienți la sfârșitul anului 270.000 u.m. (valoare netã);
deprecierea creanțelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârșitul anului, de 30.000 u.m.
Determinati incasarile de la clienti.
Încasãrile de la clienți sunt de:
(a) 425.000 u.m.;
(b) 415.000 u.m.;
© 775.000 u.m.;
(d) 765.000 u.m.;
(e) 500.000 u.m.


3. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 25% din actiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (160.000)
Total capitaluri proprii (60.000)
Societatea M nu are intentia de a se dezangaja financiar pentru partea negativã a capitalurilor proprii.
Care este pierderea suportata de societatea M?

aveam un fisier ,dar nu pot sa-l atasez.

Aceasta postare a fost editata de georgetamanea: 01 October 2011 - 07:39 PM

[miragh]

Buna, ma poate ajuta cineva cu raspunsul la urmatoarea problema?


Societatea ALFA s-a angajat prin contract sã construiascã o clãdire. Lucrãrile trebuie
terminate pânã la data de 11.11.N+2. Principalele etape ale realizãrii contractului sunt
urmãtoarele:

– la 11.11.N se semneazã contractul; cu aceastã ocazie s-a stabilit un preț de vânzare
revizuibil de 2.200.000 mii lei și s-a estimate un cost total de producție de 2.000.000 mii lei;

– la 31.12.N costul lucrãrilor în curs de execuție este de 375.000 mii lei;

– la 31.12.N+1 costul lucrãrilor în curs de execuție este de 1.625.000 mii lei; veniturile
contractului au fost estimate la 2.800.000 mii lei, iar costurile au fost reestimate la
3.200.000 lei;

– 11.11.N+2 se realizeazã facturarea; prețul de vânzare este de 3.000.000 mii lei, iar
costul efectiv este de 3.300.000 mii lei. Sã se determine dacã acest contract este oneros
(deficitar) și sã se stabileascã incidența contabilã a prevederilor IAS 37.

[lalea]

BUNA,

Referitor la problema expusa, rezolvarea se gaseste in careta "Sinteze, Studii de caz si teste grila, Volumul II, revizia a IV a-Madalina Garbina; Stefan Bunea.

Rezolvare:
In exercitiul N:
-angajarea cheltuielilor dupa natura:
Clasa6=Clasa 3 375000
Clasa 4
Clasa 5
-estimarea rezultatului contractului:
Rezultat=2200000-2000000=200000
-gradul de avansare=375000/2000000=18,75%
-rezultatul aferent exercitiului N=200000x18,75%=37500
-inregistrarea productiei in curs aferente exercitiului N:
332=711 375000+37500=412500
Situatia in contul de profit si pierdere:
711............412500
Clasa 6........(375000)
Rezultat.........37500
In exercitiul N+1:
-angajarea cheltuielilor dupa natura:
Clasa 6=Clasa 3 1625000-375000=1250000
Clasa 4
Clasa 5
-estimarea rezultatutului contractului:
Rezultat=2800000-3200000=-400000
-inregistrarea productiei in curs aferente exercitiului N+1:
332=711 1250000-37500=1212500
-constituirea provizionului pentru pierderea din contractul devenit deficitar:
6812=1518 400000
Situatia in contul de profit si pierdere:

711...........1212500
Clasa 6.........(1250000)
6812.............(400000)
___________________________
Rezultat..............-437500

In exercitiul N+2
-angajarea cheltuielilor dupa natura:
Clasa 6=Clasa3 3300000-1625000=1675000
Clasa 4
Clasa 5
-inregistrarea productiei in curs aferente exercitiului N+2:
Rezultatul contractului=3000000-3300000=-300000
Prin urmare, vom include in costul lucrarilor suma cu care a crescut rezultatul contractului, respectiv 100000 mii lei:
332=711 1675000+100000=1775000
-facturarea lucrarilor:
4111=% 3570000
704 3000000
4427 570000
-descarcarea de gestiune:
711=332 3400000
-anularea provizionului pentru contractul deficitar:
1518 = 7812 400000
Situatia in contul de profit si pierdere:
704..........3000000
711.................-1625000
7812................400000
Clasa 6............(1675000)
Rezultat............100000

Spor la invatat!

[miragh]

Multumesc frumos!

[PMika]

Salut, poti sa-mi trimiti si mie rezolvarea la problema 3? Multumesc

[frisca]

eliza aftenie, la 24 May 2011 - 06:01 PM, a spus:

va rog din toata inima cine ma poate ajuta cu rezolvarea la urmatoarea problema...adresa mea de email este aftenieeliza@yahoo.com multumesc mult de tot!

Grupul Y deține, prin intermediul societății mame, un control majoritar asupra a trei societăți: A, B si C. Bilanțul societății mame încheiat la sfârșitul exercițiului N se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Imobilizări necorporale
(din care cheltuieli de constituire) 4
(1) Capitaluri proprii 63
Imobilizări corporale 10 Datorii financiare 80
Imobilizări financiare
(din care participatii) 122
(110)
Disponibilități 7
TOTAL 143 TOTAL 143
Se mai cunosc următoarele:
- imobilizările corporale corespund clădirii ce reprezintă sediul social al grupului (regrupează ansamblul serviciilor administrative și comerciale ale grupului și ale celor 3 filiale); o expertiză recentă îi atribuie o valoare de piață de 16.000.000 u.m.
- imobilizările financiare cuprind pe de o parte valoarea neta contabilă a participațiilor în societățile A, B, C și pe de altă parte un împrumut de 12.000.000 u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultăți financiare. După ultimele informații, acest partener ar putea ajunge in situația încetării plăților.
În privința filialelor, se mai știe:
- A reprezintă în bilanțul grupului o valoare netă contabilă de 50.000.000 u.m. Este o societate necotata care are datorii financiare de 18.000.000 și care a obținut în ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9.000.000. Societățile cotate ale aceluiași sector de activitate prezintă actualmente următorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exercițiu: 10 pentru rezultatul exploatării și 15 pentru rezultatul net.
- B este o societate cotată pe piața secundară de 2 ani. Valoarea netă contabilă în cadrul grupului, care deține din capitalurile sale o cotă de 55%, este de 35.000.000. În urma unor performanțe deosebite, B prezintă la ora actuală, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursieră de 130.000.000.
- C este o societate tânără, în puternică creștere, a cărei finanțare a fost realizată deocamdată doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar ținând seama de potențialul său, se estimeaza o valoare globală apropiată de cifra de afaceri anuală, de 32.000.000 pentru ultimul exercițiu. Grupul deține 100% din capitalul său. Alte informații: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%.
Să se calculeze activul net contabil corectat al grupuli Y.

Imi trimiti te rog si mie rezolvarea la problema, ca habar n-am cu s-o fac pe adresa simobi2004@yahoo.com. Multumesc mult.

[PMika]

1. Sunteți interesat sã deveniți acționar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din
surse mai mult sau mai puțin oficiale aflați urmãtoarele informații:

– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei și a crescut de 5 ori de la
data înființãrii întreprinderii;

– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;

– dividendul pe acțiune este de 50.000 lei și este superior dividendelor aferente
majoritãții celorlalte titluri cotate pe piața de capital;

– întreprinderea a emis în trecut obligațiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti
în acțiuni;

– managerii întreprinderii sunt remunerați în funcție de profitul obținut.

Sunt suficiente informațiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?


Raspuns
La prima vedere, informatiile par destul de optimiste si ar putea conduce spe decizia de investitie.
Recomandat ar fii sa intram in posesia unor informatii suplimentare cum ar fii:
care a fost modalitatea de crestere a capitalului social ( aport in numerar, in natura, operatii interne, conversia unor datorii)
care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare
existenta obligatiunilor convertite va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea dividendului aferent unei actiuni
cum a evoluat renumeratia managerilor deoarece acestea pot fii tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului