142 replies to this topic

[Cristina Tarus]

v-am atasat aici toata tema mea rezolvata

referatul vi-l pot da pe mail daca aveti nevoie

Fisiere atasate

•  27928688_Stagiu_III_Ceccar.doc   299K   2248 downloads

[camena]

Multumim Cristina!

Mai am si eu o rugaminte la tine, daca ma poti ajuta cu o lucrare la expertiza contabila cu studiu de caz, am tot intrebat pe aici, dar nimeni nu raspunde. Daca ma poti ajuta o sa-ti scriu adresa de mail.

Multumesc frumos!

[Cristina Tarus]

camena, la May 4 2010, 09:20 AM, a spus:

Multumim Cristina!

Mai am si eu o rugaminte la tine, daca ma poti ajuta cu o lucrare la expertiza contabila cu studiu de caz, am tot intrebat pe aici, dar nimeni nu raspunde. Daca ma poti ajuta o sa-ti scriu adresa de mail.

Multumesc frumos!

nu am asa ceva
imi pare rau

[camena]

Cristina Tarus, la May 4 2010, 07:55 PM, a spus:

camena, la May 4 2010, 09:20 AM, a spus:

Multumim Cristina!

Mai am si eu o rugaminte la tine, daca ma poti ajuta cu o lucrare la expertiza contabila cu studiu de caz, am tot intrebat pe aici, dar nimeni nu raspunde. Daca ma poti ajuta o sa-ti scriu adresa de mail.

Multumesc frumos!

nu am asa ceva
imi pare rau

Ok! asta e!
la noi din cele 6 lucrari, cele mai importante si obligatorii sunt: audit, evaluare si expertiza.
vad eu ce o sa fac.
o zi buna!

[oana32]

sunt anu 3 stagiu .cine ma poate ajuta cu rezolvarea probl.de fiscalitate.
daca aveti cumva rezolvarile va rog postati-le !

probl.sunt urm.:

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.
Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli de protocol 2400 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor:
- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale;
- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei.
Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.


4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.


6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:
a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

[madacsy]

pt. oana32

Fisiere atasate

•  RASPUNS.doc   12K   1089 downloads

[oana32]

mersi pt.problema

[oana32]

ciao
sunt anu 3 de stagiu -Timis, va rog cine ma poate ajuta cu rezolvarea urm.probl.de fiscalitate.


1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.
Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?


2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli de protocol 2400 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.


3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor:
- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale;
- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei.
Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.


4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.


5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.


6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:
a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

sc78, la Feb 23 2010, 07:27 PM, a spus:

Buna!
4. Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns: a), c), d), e), f).

Riscuri posibile:
 a avea comenzi de bunuri care nu sunt pentru nevoile intreprinderii;
 a avea comenzi la preturi mult mai ridicate decat nevoile intreprinderii;
 a avea comenzi care nu reflecta nevoile intreprinderii.
Proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor enumerate anterior:
 efectuarea de cereri de achizitie in format standard, care sa poarte un numar si sa fie autorizate de un responsabil;
 departamentul de achizitii sa identifice furnizorii sis a monitorizeze preturile practicate de acestia;

[oana32]

pt sc78
rezolvari
Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Raspuns:

OBIECTIVE RISCURI PROCEDURI
Asigurarea ca se primesc numai materialele comandate A. Informatiile legate de ordinele de cumparare sunt disponibile departamentului de receptie 1.Transmiterea ordinelor de achizitie,departamentului de receptie,pentru a se putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate.
2.Reconcilierea facturilor primite cu ordinele de achizitii.
Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii A.Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie nu sunt clare.






B.Riscul netestarii materialelor primite cu specificatiile ce se gasesc in ordinele de achizitii 1.Inspectarea materialelor primite pentru a se constata ca indeplinesc cerintele de calitate.
2.Monitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este sub standard.
1.Existenta unor proceduri de testare a materialelor primite.
Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt corect inregistrate. A. Risc de neintocmire a acestor documente.


B.Risc de pierdere a acestor documente

C. Risc de a exista diferente intre evidentele receptionerului si cele ale gestionarului.

D.Risc de supraincarcare cu responsabilitati a unui singur angajat.
Risc de subevaluare, supraevaluare a stocului Proceduri de implementare a acestor documente la cele 2 nivele.

Proceduri de prenumerotare a cestor documente.

Proceduri de reconciliere periodica a celor 2 documente cu ordinele de achizitie si facturile primite.


Existenta unor persoane autorizate pentru aceste nivele: receptioner, gestionar, etc.
Protejarea materialelor primite A.Protejarea fizica inadecvata a bunurilor primite. 1.Asigurarea protectiei materialelor primite.
2.Luarea la cunostinta a conditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale.
Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare,stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente. A.Risc de inregistrare distorsionata a informatiilor. 1.Reconcilierea periodica a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul.
Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare A.Verificarea inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite 1.Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a materialelor primite.
Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de la depozit. A.Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta sau incompleta.



B.Risc de pierdere a documentatiei de transfer. 1.Existenta documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa fie insotite de o asemenea documentatie; 2.Verificarea la primirea in depozit a documentatiei cu materialele primite.
1.Prenumerotarea acestor documente.
2.Investigarea numerelor lipsa.
3.Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat.
Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp A.Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer in productie a materialelor.

B.Risc de pierderi a acestor cerei de transfer.

C.Existenta de materiale transferate fara o astfel de cerere. 1.Transferul materialelor in productie doar pe baza unor cereri de transfer aprobate.



1.Prenumerotarea acestor documente.


1.Verificarea in cadrul departamentului de productie ca toate materialele receptionate sa fie in conformitate cu cereile de transfer.
Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. A.Nerespectarea unor astfel de conditii. 1.Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitate cu legislatia in vigoare.
2.Existenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase.


Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert.

Raspuns:
Contabilitatea de gestiune are drept scop cunoasterea costurilor, analiza si estimarea evolutiilor, oferindu-ne informatii utile pentru diagnostic. Ea serveste administratorilor din interiorul intreprinderii, care au misiunea de a decide transformarea resurselor care le-au fost incredintate din exterior pentru administrare si de a realiza surplusul care asigura cresterea, fara alte resurse din exterior. Pentru atingerea scopului, ei trebuie sa actioneze direct asupra proceselor de transformare a resurselor in rezultat. Pentru a urmari etapele pe care resursele le parcurg, contabilitatea de gestiune este cea care surprinde procesul de conversie a resurselor consumate in rezultate, fiind detaliat acest proces pe centre de responsabilitate si pe produse.
Contabilitatea de gestiune sau interna, denumita si manageriala sau analitica cuprinde ansamblul elementelor de identificare, masurare, stocare, analiza, prelucrare, interpretare si comunicare a informatiilor utilizate de management pentru a previziona, planifica, evalua si controla, in interiorul unui organism si pentru a garanta utilizarea corespunzatoare si responsabila a resurselor sale.
Contabilitatea de gestiune ofera acele informatii care privesc gestiunea interna a intreprinderii, criteriile dupa care aceasta isi calculeaza costurile si asigura masurarea performantelor interne, la nivel de sector de activitate, functie sau produs.
Obiectivele contabilitatii de gestiune rezulta din insasi obiectul de cercetare si importanta pe care o are in sistemul modern de conducere al unei intreprinderi.
Contabilitatea de gestiune are trei mari obiective :
 calcularea costurilor;
 stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor executate;
 intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora, in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.
Realizarea acestor obiective presupune prelucrarea informatiilor privind cheltuielile si veniturile luate din contabilitatea financiara, urmarite dupa natura lor economica, in contabilitatea de gestiune, dupa criteriul destinatiei lor, respectiv pe functii ale intreprinderii, pe sectoare de activitate si pe obiecte de calculatie, adica pe produse obtinute, lucrari executate si servicii prestate.
In orice entitate economica eficienta manageriala depinde de modalitatea de transmitere a informatiilor interne cu privire la tranzactiile economice efectuate sau care urmeaza a se efectua. Indiferent de activitatea desfasurata de entitatea economica (productie, comert, prestari servicii) contabilitatea de gestiune este principala baza de informatii utilizata in cunoasterea la orice nivel a eforturilor in corelatie cu efectele obtinute din derularea proceselor economice.
Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata, persoanele juridice prevazute la art.1 alin.(1) din lege au obligatia sa conduca si sa organizeze contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.
In conformitate cu prevederile pct.1 din Precizarile privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/ 2003, contabilitatea de gestiune, in functie de specificul activitatii „va asigura in principal, inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz, precum si calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate, obtinute, lucrarilor executate, serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs etc., din unitatile de productie, comerciale, prestatoare de servicii, financiare si alte domenii de activitate.”
Toti managerii au nevoie de informatii exacte si oportune in activitatile lor de stabilire a preturilor, planificare, exploatare si pentru luarea altor tipuri de decizii.
Nevoia de informare depinde si de marimea persoanei juridice la nivelul careia se obtin informatiile. Companiile mari (nationale sau multinationale) au nevoie de o cantitate mai mare de informatii precum si de sisteme contabile si de raportare mai complexe decat cele mici si mijlocii care pot utiliza numai anumite informatii financiare privind activitatea de exploatare.
La latitudinea fiecarei entitati economice este numai alegerea modului de organizare si conducere al contabilitatii de gestiune, adaptat la specificul activitatii desfasurate si la necesitatile proprii de informare nu si existenta acesteia, care este obligatorie.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune adaptata la specificul activitatii revine administratorului sau altei persoanei juridice, care are obligatia gestionarii unitatii respective.
Cele mai utilizate si intalnite modele de organizare ale contabilitatii de gestiune sunt corespunzatoare activitatiilor productive, dar de fapt orice manager din orice domeniu de activitate, de la companie multinationala pana la o microintreprindere, se bazeaza zilnic pe informatii furnizate de contabilitatea de gestiune.
Informatiile furnizate sunt in functie de natura obiectului de activitate desfasurat. Intr-un sens destul de larg activitatile desfasurate de catre persoanele juridice pot fi incadrate in trei categorii: productie, prestari servicii, comert.

Principalele caracteristici ale acestor activitati sunt:
1. Activitatea de productie
O unitate productiva obtine produse in urma desfasurarii proceselor de fabricatie. Specificul activitatii de productie este ca, produsele finite destinate vanzarii sunt obtinute in urma prelucrarii materiilor prime. Producatorul are nevoie in principal de informatii legate de costul produselor pentru luarea deciziilor legate de activitatea de exploatare. Aceste informatii permit managerilor sa identifice domeniile de productie cu probleme, sa exercite un control asupra costurilor, sa fundamenteze deciziile de fixare a preturilor si sa stabileasca valoarea stocurilor. Totusi managerii societatilor producatoare au nevoie si de informatii in vederea realizarii eficiente a planificarii si programarii productiei, a managementului si dezvoltarii liniilor de productie, a gestionarii disponibilitatilor banesti, a activitatii de investitii, a controlului calitatii produselor, a satisfacerii clientilor, a distribuirii produselor, etc. Contabilitatea de gestiune poate oferi informatii pertinente si necesare in scopul raportarii externe dar si pentru stabilirea impozitelor aferente activitatii desfasurate.


2. Activitatea de prestari servicii
In cazul activitatii de prestari de servicii, prestatorul poate judeca serviciul oferit clientelei ca un produs. Serviciul oferit de prestator trebuie sa fie de calitate, de altfel ca orice produs, pentru a satisface cerintele clientilor. Serviciile oferite sunt foarte diferite si pot imbraca diferite forme materiale sau nemateriale. Informatiile interne oferite au legatura cu natura serviciului oferit de prestator cum ar fi, un hotel, o banca, o firma de consultanta si servicii contabile, birouri profesionale etc., si au totodata rolul de a determina costurile serviciilor oferite si preturile cerute clientilor. Este nevoie de o baza de informatii interne si in aceasta activitate intrucat se doreste sa se cunoasca daca serviciile sunt utile si eficiente din punct de vedere al costurilor lor.

3. Activitatea de comert
O unitate comerciala, cum ar fi un importator de produse (en gros), sau o unitate specializata care vinde en detail, utilizeaza informatiile contabilitatii de gestiune pentru a determina corespunzator costul bunurilor vandute, dar si pentru a dimensiona veniturile astfel incat sa obtina o rata a profitului maxima.
Pentru un comerciat , marfa este produsul aferent activitatii sale.
Activitatii de comercializare ii sunt caracteristice anumite procese, cum sunt: aprovizionarea, depozitarea, expunerea marfurilor, distribuirea/ vanzarea lor catre clienti. Pentru a avea o activitate comerciala reantabila managerii unitatilor comerciale au nevoie de un sistem informational actualizat care sa permita furnizarea de informatii legate de gestiuni de marfuri, comenzi, vanzari si alte informatii care sa permita efectuarea de analize, controale, studii de piata, calitatea produselor, planificarea afacerii, etc.
In primul rand managerii au nevoie de informatii interne pe baza carora sa efectueze un control permanent asupra gestionarii marfurilor. Informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile si pentru realizarea activitatii altor domenii, cum ar fi: bugetarea, gestiunea disponibilitatilor banesti, analiza vanzarilor pe produse, analiza investitiilor, analiza cheltuielilor cu comercializarea produselor, luarea deciziilor privind activitatea de exploatare, referitoare la structura vanzarilor, plasarea personalului, etc.

1. Inregistrarea cheltuielilor activitatii de baza, respectiv a cheltuielilor directe, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate fi dezvoltat in analitice corespunzatoare obiectelor de calculatie .

921 = 901 2.551.876,20
"Cheltuielile activitatii de baza" "Decontari interne privind cheltuielile"

reflectandu-se in contabilitattea financiara prin inregistrarea (601-301)

2. Inregistrarea cheltuielilor activitatii auxiliare, cand este cazul :( nu e cazul)

922 = 901
"Cheltuielile activitatii auxiliare" "Decontari interne privind cheltuielile"



3. Inregistrarea cheltuielilor indirecte de productie, cat si a cheltuielilor de desfacere, daca este cazul :

% = 901 474.921,75
"Decontari interne privind cheltuielile"
923
"Cheltuieli indirecte de productie" 295.180,53
924
"Cheltuieli generale de administratie" 141.331,92
925
"Cheltuieli de desfacere" 38.409,30

reflectandu-se in contabilitatea financiara prin inregistrarea celorlalte cheltuieli aferente
periodei.

4. Obtinerea produselor finite pe parcursul perioadei de gestiune, evaluate la costul prestabilit (standard) :

931 = 902 2.548.899,60
"Costul productiei obtinute" "Decontari interne privind productia obtinuta

reflectandu-se in contabilitattea financiara prin inregistrarea (345-711)


5. Repartizarea si decontarea cheltuielilor indirecte si a cheltuielilor de desfacere :

921 = % 374.883,90
"Cheltuielile activitatii de baza"
923 216.627,30
"Cheltuieli indirecte de productie"
924 119.847,30
"Cheltuieli generale de administratie"
925 38.409,30
"Cheltuieli de desfacere"

6. Decontarea consumurilor interne de semifabricate,daca au fost inregistrate anterior si a productiei sau lucrarilor auxiliare (nu este cazul)

921 = 922
"Cheltuielile activitatii de baza" "Cheltuielile activitatii auxiliare"

7. Calcularea si decontarea costurilor efective aferente productiei in curs de executie existenta la finele perioadei de gestiune (nu este cazul)

933 = 921
"Costurile productiei in "Cheltuielile activitatii de baza"
in curs de executie"

8. Calcularea si decontarea costurilor efective aferente productiei finite obtinute :

902 = 921 2.923.760,10
"Decontari interne privind "Cheltuielile activitatii de baza"
productia obtinuta"

902 = 923 81.553,23
"Decontari interne privind "Cheltuielile indirecte de productie"
productia obtinuta"(utilitati spatii inchiriate)

902 = 924 21.484,65
"Decontari interne privind "Cheltuielile generale de administratie"
productia obtinuta"(amortizari constructii inchiriate)

9. Stabilirea si inregistrarea diferentelor dintre costul prestabilit si costul efectiv :
a) pentru diferente favorabile :

902 = 903
"Decontari interne privind "Decontari interne privind
productia obtinuta" diferentele de pret"

b) pentru diferente nefavorabile :

903 = 902 216.603,96
"Decontari interne privind "Decontari interne privind
diferentele de pret" productia obtinuta"

10. La sfarsitul lunii inchiderea conturilor se face astfel :

a) contul 931 "Costul productiei obtinute" :

901 = 931 2.548.899,60
"Decontari interne privind cheltuielile" "Costul productiei obtinute"

b) contul 933 "Costul productiei in curs de executie" :( nu e cazul)

902 = 933
"Decontari interne privind "Costul productiei in curs de
productia obtinuta executie"

c) contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" :
- diferente favorabile :

903 = 901
"Decontari interne privind "Decontari interne privind cheltuielile"
diferentele de pret"

- diferente nefavorabile :

901 = 903 216.603,96
"Decontari interne privind "Decontari interne privind
cheltuielile" diferentele de pret"

d) conturile 901 si 902 :

901 = 902 261.294,45
"Decontari interne privind "Decontari interne privind
cheltuielile" productia obtinuta"

[oana32]

pt sc78
ti le atasez
ca poate ti e mai usor sa nu le mai scri
au fost subiectele mele de anu trecut
si am luat 10 ,deci cred ca sunt ok rezolvate

[m72]

oana32, la May 26 2010, 11:08 AM, a spus:

pt sc78
ti le atasez
ca poate ti e mai usor sa nu le mai scri
au fost subiectele mele de anu trecut
si am luat 10 ,deci cred ca sunt ok rezolvate

buna oana32
de unde ai luat raspunsurile la subiectele de audit si control intern?

[Mitzurina]

Buna, ai cumva si rezolvarea la problema "Organizarea contabilitatii pe centre de profit. Studiu de caz" ?Multumesc frumos.

[oana32]

m72, la May 28 2010, 12:01 PM, a spus:

buna oana32
de unde ai luat raspunsurile la subiectele de audit si control intern?

eu le am facut, din carti si din practica.
lucrez ca auditor intern de 8 ani.

[marcellinoventura]

Buna.
Puteti va rog sa ma ajutati si pe mine cu raspunsurile la urmatoarele probleme?

1. O organizație nonprofit realizează următoarele venituri:
- venituri din cotizațiile membrilor 10.000 lei;
- venituri din donații 30.000 lei;
- venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei;
- venituri din activități economice 150.000 lei.
Cheltuielile aferente obținerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activități neeconomice 40.000 lei și cheltuieli aferente activităților economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe profit.


2. În luna ianuarie 2005 o societate comercială a livrat un utilaj cu plata în rate în valoare de 150.000 lei, costul său fiind de 100.000 lei. S-a convenit ca plata să se facă prin rate lunare de 2.000 lei. Societatea comercială a optat pentru trecerea pe venituri, respectiv cheltuieli, din punct de vedere fiscal, la scadența fiecărei rate. Care este influența acestui contract din punctul de vedere al impozitului pe profit în anul 2009.

3. O persoană fizică obține venituri din activități comerciale, venituri ce sunt impuse în sistem real. În anul 200X obține următoarele venituri:
- venituri din vânzări de mărfuri: 75.000 lei;
- venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei.
Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mărfurile vândute: 22.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terți: 17.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- amendă cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiară 500 lei;
- cheltuieli cu penalități din contracte comerciale: 500 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăți anticipate 1.300 lei.
Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulșarizării.

4. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din statul membru 2. Bunurile se expediază din statul membru 1. La sosirea bunurilor în statul membru 2, B le refuză (înainte de recepție). Bunurile sunt ridicate de A sau în numele acestuia pentru a fi livrate lui C în statul membru 2. Analizați speța din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operațiunilor, locul lor, precum și obligațiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

5. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preț extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

6. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul ei, persoană fizică, dacă o vinde pe data de 22 septembrie, cunoscând următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafața totală desfășurată este 105 mp, din care 30 mp sunt aferenți unui garaj situat la subsol, norma de impozitare unitară este 669 lei/mp, anul construirii clădirii este 1965.

Mersi.

[mariabalan]

8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preț extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

Rezolvare:

Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic
va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din
valoarea în vamă, taxa vamală și comisionul vamal.
VV = (prețul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport și
de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.000 CHF / buc x
x 25.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei / CHF) = 250.000.000 lei + 2.500.000
lei = 252.500.000 lei.
TV = 20% x VV = 20% x 252.500.000 = 50.500.000 lei.
CV = 0,5% x VV = 0,5% x 252.500.000 = 1.262.500 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.500.000 +
+ 50.500.000 + 1.262.500) = 304.262.500 lei.
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 304.262.500 x 15% = 45.639.375 lei.

[mariabalan]

cEALALTA REZOLVARE ERA CU ALTA VALUTA.SCUZE

5. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preț extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic
va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din
valoarea în vamă, taxa vamală și comisionul vamal.
VV = (prețul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport și
de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 50 EUR / buc x
x 4 lei /EUR) + (100EUR x4 lei /EUR) = 2.400 LEI.
TV = 20% x VV = 20% x 2.400 LEI =480 lei.
CV = 0,5% x VV = 0,5% x 2.400 LEI = 12 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = 2.400+480+12=2.892 LEI
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 2.892 x 15% =433.8 lei.

[mariabalan]

e cam tarziu,dar rezolvarea asta e coresta,scuze

5. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preț extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

Rezolvare:

Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic
va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din
valoarea în vamă, taxa vamală și comisionul vamal.
VV = (prețul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 50 EUR / buc x 4 lei /EUR) + (100EUR x4 lei /EUR) = 2.400 LEI.
TV = 10% x VV =10% x 2.400 LEI =240 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV) = 2.400+240=2.640 LEI
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 2.640 x 20% =528 lei.

[marcellinoventura]

Multumesc frumos pentru rezolvare.

[editgaspar]

 fiscalitate.doc   10.5K   955 downloads

Va rog rezolvarile la fiscalitate

 fiscalitate.doc   10.5K   955 downloads

Va rog rezolvarile la fiscalitate

Fisiere atasate

•  fiscalitate.doc   45.5K   417 downloads

[sandita_florina]

editgaspar, la Jun 10 2010, 08:22 AM, a spus:

fiscalitate.doc

Va rog rezolvarile la fiscalitate

fiscalitate.doc

Va rog rezolvarile la fiscalitate

Trebuie sa incerci sa rezolvi singur(a) problemele de stagiu pt ca numai asa vei invata ceva. Asa ca daca vrei consultanta e altceva dar nu mi se pare normal sa ceri sa ti se rezolve problemele de stagiu