Postat 22 September 2010 - 10:51 PM
Va pun aici ce am rezolvat eu ...poate ajuta pe cineva...
OK 1. Societatea A (absorbantă) deține 20% din capitalul societății B (absorbită), iar B deține 2.000 de acțiuni A.
Conducerile celor două societăți au decis fuzinea prin absorbția societății B de către A.
Bilanțul societăților A (absorbantă) și B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:
Elemente A B
Cheltuieli de constituire 10.000 -
Imobilizări corporale 1.248.000 788.000
Imobilizări financiare 160.000 22.000
Stocuri 160.000 330.000
Clienți 138.000 280.000
Investiții financiare pe termen scurt 56.000 -
Conturi la bănci 28.000 8.000
Total activ 1.800.000 1.428.000
Credite pe termen lung 162.000
Împrumut obligatar - 288.000
Furnizori 46.000 256.000
Datorii fiscale 70.000 44.000
Total Datorii 278.000 588.000
Capital social 1.000.000
(100.000 acțiuni) 800.000
(80.000 acțiuni)
Rezerve 402.000 238.000
Rezultat 120.000 (198.000)
Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Informații suplimentare:
Pentru societatea A:
-existența unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existența unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 acțiuni B au fost achiziționate la valoarea lor nominală;
Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanțelor clienți sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 acțiuni A au fost achiziționate la valoarea totală de 22.000 lei.
Să se contabilizeze fuziunea prin absorbție în situația existenței participațiilor reciproce.
REZOLVARE
Evaluarea aporturilor
Societatea A societatea B
Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Se elimina activele fictive
Chelt de constituire -10.000 0
Activul net contabil = 1.512.000 840.000
Corectii de valoare
Fond comercial +80.000 +88.000
Imobilizari corporale +56.000 +26.000
Creante 0 -13500
Stocuri 0 -6.500
Titluri de participare
B detinute la A
16.000 ac B=X(VMIb) 16.000(X-10)
Titluri de participare
A detinute la B
2000 ac A=Y(VMIa) 2000(Y-11)
Activ net cont corijat 2.208.000+16.000X 912.000+2000Y
/numarul de actiuni 100.000 80.000
=valoare/actiune=VMI =X/actiune =Y/actiune
VMI= valoarea matematica a unei actiuni
determinarea VMI
100.000 Y = 2.208.000 +16.000 X
80.000 X = 912.000 +2000 Y
100.000 Y = 2.208.000 + 16.000 X rezulta
Y = 22.80 + 0.016X
80.000 X = 912.000 + 2000(22.08+0.16X) adica 912.000+2000(22.08+0.16x)-80.000x=0
Rezulta 912.000+44160+320x-80.000x=0 = 956.160+79680x rezulta
X=956160/79680 = 12
X=12 rezulta Y=22.08+0.16*12=24
Y=24
VMI b=x=12
VMI a=y=24
Raportul de paritate = VMIB/VMIA=12/24=1/2
Nr de actiuni A de emis pt fuziune cu B = ANC corijatB*80%/VMIA=912.000+(2000*24)*80%/24=960.000*80%/24 = 32.000 actiuni A
A isi va majora CS cu nr de actiuni A emise * valoarea nominala/actiune= 32.000 actiuni *10lei/actiune=320.000 lei
Prima de fuziune pe fiecare componenta:
a) prima de fuziune =32.000 actiuni A * (VMIA-val. Nominala actiune A)=32.000 actiuni A * (24-10) = 448.000 lei
b) b) prima de fuziune = nr de actiuni B detinute de A * (VMIB-val.nominala actiune B)= 16.000*(12-10)=32.000
Total prima de fuziune = prima a +prima b=448.000+32.000= 480.000
Societatea A
• majorare capital social
456 = % 800.000
1011 320.000
1042 480.000
• Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune , iar daca aceasta nu este suficienta se anuleaza prin 117 , pe seama rezultatului reportat0
1042 = 263 160.000
• Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluata
% = %
88.000 207 161 288.000
788.000+26.000=814.000 21 40 256.000
2000AC*24=48.000 109 44 44.000
280.000-13.500=266.500 4111 456 960.000
330.000-6500=323.500 3 5121 8000
• Regularizare cont 456
456 = 117 160.00
• Anulare actiuni proprii
1042 = 109 48.000
• Anulare chelt de constituire
6583 = 201 10.000
• Trecere la capital social varsat
1011 = 1012 480.000
Societatea B
• Transferul de active
461.01 = 7583 1.548.000(1.428.000+960.000-84.000)
6583 = %
21 788.000
263 22.000
3 330.000
4111 280.000
5121 8000
• Calcul rezultat din fuziune
7583 = 121 1.548.000
• Sold creditor 121 din fuziune =120.000
121 = 6583 1.428.000
• Transfer datorii de la B la A
% = 461.01 588.000
161 288.000
40 256.000
44 44.000
• Transfer capitaluri proprii de la B la A
1.158.000 % = % 1.158.000
800.000 1012 121 198.000
238.000 106 456 960.000
120.000 121
• Soldare aport
466 = 461.01 960.000
PARTIAL 2. La 1.01.N societatea Alfa (care aplică IFRS) achiziționează un utilaj cu un preț de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de același furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârșitul duratei de utilitate se vinde utilajul la un preț de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală și reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operațiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziția, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze și să se înregistreze impozitele amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (toate valorile sunt exprimate în u.m.).
01.01.N
Valoare utilaj = 117.000 + 33.000 = 150.000
Achizitie utilaj 2131 = 404 150.000
Amortizare lineara 4 ani = 150.000 / 4 ani = 37.500 lei / an
An N 6811 = 2813 37.500
An N+1 6811 = 2813 37.500
Valoarea reziduala = 10.000
31.12.N+1 se reevalueaza utilajul la valoarae justa de 120.000
Valoare neta utilaj = pret achizitie-amortizare= 150.000 –(37.500*2) = 75.000
Valoare recuperabila = max(val justa –costuri; valoarea de utilitate)
Val. Justa – costuri = 120.000
Valoarea de utilitate = cost – amortizare – ajustarea pt depreciere = 150.000-75.000-
Deprecierea de valoare = contab neta - val recuperabila
Coeficient de reevaluare = val justa/val neta ontabila
Valoarea bruta reevaluata = cost achizitie* coef de reevaluare
NU 3. La 30.09.N societatea A (care aplică IFRS) finalizează realizarea în regie proprie a unei construcții, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea justă a unei construcții similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcției este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani și valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările contabile aferente exercițiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. Să se determine și impactul acestor prelucrări asupra situațiilor financiare. (precizăm că situațiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit modificări fără a ține cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le dețină societatea respectivă).
OK 4. Legăturile dintre 3 societăți se prezintă astfel:
20 % 50 %
A
B
C
40 %
Calculați procentajele de control și de interes pe care Societatea A le are în C.
A in B 20% de control si 20% de interes
A in C Direct 40%
Indirect prin B 0%
Total in C 40% (40%+10%=50%)
NU 5. Situațiile financiare ale societății X, filială a societății M, se prezintă astfel:
Bilanț:
Elemente Valori
Imobilizări necorporale 20.000
Instalații 60.000
Utilaje 40.000
Mărfuri 80.000
Clienți 70.000
Disponibil 30.000
Total active 300.000
Capital social 100.000
Rezerve 40.000
Rezultat 6.000
Datorii 110.000
Impozite amânate 0
Furnizori 44.000
Total capitaluri și datorii 300.000
Situația veniturilor și cheltuielilor
Elemente Valori
Cifra de afaceri 500.000
Cheltuieli cu mărfuri 400.000
Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000
Alte cheltuieli 58.000
Rezultatul exercițiului 7.000
Cheltuiala cu impozitul 1.000
Rezultat net 6.000
Între politicile contabile ale celor două societăți există anumite diferențe și anume:
- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalații, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exercițiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;
- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;
- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.
Cota de impozitare este 16%.
Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?
OK 6. La 30.06.N, societatea F a achiziționat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenționat în proporție de 80%.
În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenția pentru investiții a fost recunoscută inițial la venituri în avans și a fost virată la veniturile exercițiului curent în același ritm cu amortizarea utilajului.
Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.
Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?
In ex. N
Achizitia utilajului
2131 = 404 200.000
Primirea subventiei pt investitii
445 = 131 160.000
Inreg chelt privind amortizarile
6811 = 2813 (200.000-160.000)/5 ani = 8000 / an
Virarea unnei parti din subventie la veniturile ex curent, la 31.12.N
131 = 7584 16.000
OK 7. La 31.12.N se cunosc următoarele informații despre societatea Gama (în lei):
Elemente Valoare
Rezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000
Încasări din noi emisiuni de obligațiuni 500.000
Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000
Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 340.000
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000
Creșteri de stocuri 600.000
Plăți din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni 200.000
Creșteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000
Diminuări de stocuri 1.300.000
Creșteri de creanțe din exploatare 1.500.000
Câștiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000
Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente finanțării (plătite) 80.000
Plăți către furnizorii de imobilizări 190.000
Creșteri de venituri în avans din exploatare 210.000
Creșteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 880.000
Venituri din subvenții pentru investiții 50.000
Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000
Plăți din achiziția de investiții financiare pe termen scurt 300.000
Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 210.000
Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 100.000
Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000
Diminuări de creanțe din exploatare 850.000
Încasări din vânzarea de investiții financiare pe termen scurt 900.000
Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit 150.000
Încasări de subvenții pentru investiții 90.000
Lichiditățile și echivalentele de lichidități la începutul anului au fost de 1.350.000 lei iar la sfârșitul anului de 790.000 lei. Efectul variațiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000 lei.
Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, știind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.
1.Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta:
I Rezultat înainte de impozit (pierdere) -2.200.000
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei(6811+6812+6813+6814+6863-7812-7813-7814-7863)
(+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor
(-)Venituri din ajustarea imob. corporale
(+)Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor
+300.000
-700.000
+500.000
II Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea(+666 daca dob este costul finanatarii+6642+7641-7641-7642-765+665-7583+6583-7584)
(+) Ch. Din dif curs pt devize
(+) pierderi din vanz imob financiare
(-) Venituri din subventii pentru investitii
(+) Ch cu dob aferente finantarii
(-)Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize
+100.000
+170.000
-50.000
+80.000
-210.000
Rezultat din exploatare inaintea deducerii necedarului fond de rulment
III Eliminarea variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare (stoc la sf de an – stoc la inc de an) -2.150.000
(-) Variatia stocurilor(-600.000+1.300.000)
- cresteri de stocuri
+diminuari de stocuri +700.000
(-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare(70.000-50.000) -20.000
(+) Variatia veniturilor in avans din exploatare(210.000-250.000) -40.000
(+) Variatia datoriilor din exploatare(880.000-340.000)
+cresteri de datorii +540.000
(-) Variatia creantelor din exploatare(1.500.0000-850.000) -650.000
Rezultat din exploatare dupa variatia NFRE -1.620.000
-Impozit pe profit
platit -150.000
=Flux net din activitatea de exploatare
(incasari- plati din exploatare –sume incasate si platite nu venituri sau chelt.) -3.420.000
. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de investitii:(
(dobanzi si dividende incasate)
(+)Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000
(+)Incasari din vanzarea de investitii financiare pe termen scurt +900.000
(+)Încasări de subvenții pentru investiții +90.000
(-)Plăți către furnizorii de imobilizări -190.000
(-)Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -300.000
= flux net din actiitatea de investitii +900.000
3. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de finantare:
(platit sau incasat)
(+) Incasari din noi emisiuni de obligatiuni +500.000
(-)Plati din rambursarea imprumuturilor din emisiune de obligatiuni -200.000
(-)Cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii(platite) -80.000
220.000
Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati= -3.420.000+ 900.000+220.000= - 2.300.000
Lichiditati la inceputul anului=1.350.000
Lichiditai la sfarsitul anului=790.000
Efectul variatiilor cursurilor monetare straine=110.000(+venituri din dif de curs-che din dif de curs)
Variatia lichiditatilor=790.000+1.350.000+110.000=-2.250.000
NU 8. Întreprinderea Alfa achiziționează la începutul exercițiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani și decid să amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creșterii valorii juste, managerii decid să reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de pe piață și a modificărilor procesului de fabricație managerii au decis că o estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obține încasări de 1.800 lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plățile ocazionate de costurile operaționale atașate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 și respectiv 900 în N+4. Rata de rentabilitate economică așteptată este de 30%. Utilajul a fost finanțat dintr-un credit bancar al cărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuiește să facă o modernizare a activului, operație din care se speră să se obțină un plus de încasări de 5% față de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%.
Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanț a activului la sfârșitul fiecărui an.
PARTIAL 9. Se dau următoarele operații:
(1)vânzarea unui teren la prețul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de achiziție al activului vândut este de 800.000 lei;
411 = % 1.240.000
7583 1.000.000
4427 240.000
6583 = 2111 800.000
(2)vânzarea de investiții financiare pe termen scurt achiziționate în cursul anului: 100 acțiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziției este de 8 lei/buc;
100 actiuni * 10 lei = 1000 lei la curs bursier
100 actiuni * 8 lei = 800 lei la curs achizitie
Curs achizitie < curs bursier
% = 5121 1000
1091 800
141 200
(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acțiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anului trecut cu 2 lei/acțiune);
1000 actiuni * 15 lei =15.000 lei pret de vanzare
1000 actiuni * 16 lei = 16.000 lei pret de achizitie
Pret achizitie > pret de vanzare
% = 1091 16.000
5121 15.000
149 1000
(4)la sfârșitul anului întreprinderea deține investiții financiare pe termen scurt cotate: 2.000 acțiuni; cursul bursier la sfârșitul anului este de 20 lei/acțiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei în cursul anului);
Curs bursier 2000 actiuni * 20 lei = 40.000 lei
Curs cumparare 2000 actiuni * 18 lei = 36.000 lei
(5)la sfârșitul anului întreprinderea deține 500 acțiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anterior cu 2 lei/acțiune; cursul de închidere este de 15 lei/acțiune;
(6)întreprinderea deține o clădire achiziționată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În bilanțul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfârșitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei;
Pret achizitie = 500.000 lei ( in urma cu 5 ani)
Val justa = 700.000 ( anul trecut)
Rezerva din reevaluare = 200.000
Amortizare = 70.000 ( an curent)
Val. Justa = 300.000 (la sf. an curent)
Rezerva din reevaluare disponibila = 180.000
(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preț de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul producției vândute este de 5.000.000 lei;
Vanzare produse finite
4111 = % 9.920.000
701 8.000.000
4427 1.920.000
Scoaterea din evidenta produse finite 711=345 5.000.000
(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale(609) în valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziționate de la furnizori;
% = 401 248.000
609 200.000
4426 48.000
(9)întreprinderea a acordat clienților în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;
4111 = % 744.000
709 600.000
4427 144.000
(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;
167 = 404 80.000
666 = 404 20.000
4426 = 404 24.000
(11)la sfârșitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii(ct 1511) estimat la 10.000 lei;
4118(clienti incerti) = 4111 10.000 lei
6812 = 1511 10.000 lei
(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producție ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanțul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanțare echivalentă cu rambursare la scadență este de 12%;
(13)se încasează dobânzi aferente obligațiunilor achiziționate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deținere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;
(14)în cursul anului s-au obținut produse finite la costul de 6.000.000 lei;
345 = 711 6.000.000
(15)la sfâșitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;
Cost cladire = 160.000
Amortizare cumulata =40.000
Val justa 31.12.N = 110.000
Chelt cu cesiune = 5000
Valoarea justa diminuata cu ch estimate de vanzare = 110.000-5000=105.000
(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaților la profit;
(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
691 = 441 942.900
Se cere:
a)să se contabilizeze operațiile de mai sus;
b)să se prezinte incidența acestor operații asupra contului de profit și pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009.
PARTIAL 10. O societate are un centru de întreținere și reparații și două ateliere. Costurile lunii august pentru fiecare departament se prezintă astfel:
Întreținere Atelier A Atelier B
30.000 u.m. 105.000 u.m. 120.000 u.m.
Centrul de întreținere și reparații asigură buna funcționare a activității în cele două ateliere. Au fost lucrate 300 ore pentru atelierul A și 200 ore pentru atelierul B.
a) Care sunt centrele principale și centrele auxiliare?
b) Care este costul centrelor principale care va fi repartizat obiectelor de cost?
Intretinere 30.000 u.m.
300 ore atelierul A = 18.000 u.m
200 ore atelierul B = 12.000 u.m.
OK 11. O echipă analizează implicațiile financiare ale deschiderii unui restaurant. Ținând cont de zonă, estimează că ar putea servi zilnic între 100 și 150 de mese (adică între 3.000 și 4.500 de mese pe lună), la un preț mediu de 11 u.m. Costul mediu variabil al unei mese este de 7 u.m. Dacă servește până la 120 de mese pe zi, costurile fixe sunt de 12.600 u.m., iar dacă servește peste 120 de mese, costurile fixe sunt de 13.200 u.m.
Calculați pragul de rentabilitate și recomandați câte mese ar trebui avute în vedere pentru ca afacerea să fie rentabilă.
a) Pentru 120 mese/zi – 3.600 mese/luna
Venituri = 3.600 * 11 u.m. = 39.600 u.m.
Cheltuieli = Variabile (3.600 * 7 u.m. = 25.200 u.m.) + Fixe (12.600 u.m.) = 37.800 u.m.
Marja profit = 39.600 – 37.800 = 1.800 u.m.
b) Pentru 150 mese/zi – 4.500 mese/luna
Venituri = 4.500 * 11 u.m. = 49.500 u.m.
Cheltuieli = Variabile (4.500 * 7 u.m. = 31.500 u.m.) + Fixe (13.200 u.m.) = 44.700 u.m.
Marja profit = 49.500 – 44.700 = 4.800 u.m.
Așadar, profitul maxim se va obține pentru cifra maxima de afaceri estimata, adica servirea a 150 mese/zi.
Pentru ca afacerea sa fie profitabila:
a) pentru <120 mese/zi
12.600 : 4 = 3.150 mese/luna
Pentru ca afacerea sa fie profitabila trebuie sa se serveasca între 3.150 si 3.600 mese pe luna
b) pentru >120 mese/zi
13.200 : 4 = 3.300 mese/luna
In cazul in care se servesc peste 120 mese/zi, afacerea este cu atat mai profitabila cu cat se servesc mai multe mese.
Concluzie: pragul de rentabilitate este de 105 mese/zi, 3150 mese/luna.
NU 12. O societate prestează servicii de consultanță. În luna mai au fost încheiate și efectuate 110 de contracte de prestări servicii. Referitor la costurile suportate se cunosc următoarele informații:
Cont de profit și pierderi Valori
Venituri din vânzări 110 * 400 = 44.000
- Costuri variabile 110 * 100 = 11.000
= Marja asupra costurilor variabile 33.000
- Costuri fixe 27.000
= Rezultat 6.000
a) Calculați marja asupra costurilor variabile și factorul de acoperire.
b) Calculați pragul de rentabilitate (cantitativ și valoric).
c) Calculați intervalul de siguranță și coeficientul de siguranță.
d) Comentați situația firmei.
OK 13.Societatea Gama achiziționează 100 de carnete a căte 23 de tichete de masă la valoarea nominală de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominală a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056. Costul imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibilă aferentă costului imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, în valoare totală de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent.
Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009?
a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
% = 401 „Furnizori” 20.986
5328 „Alte valori” 20.056
628 „Alte cheltuieli cu serviciile 750
executate de terti”
4426 „T.V.A. deductibila” 180
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:
401 = 5121 20.986
„Furnizori” „Conturi la banci in lei”
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 (90 carnete*23 tichet)*8.72 = 18050,40 lei
„Cheltuieli cu tichetele de masa „Alte valori” (230 buc. x 7,56 lei/buc.)
acordate salariatilor”
d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 „Debitori diversi” = 5328 „Alte valori” 2935.60
e) Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 2935.60
„Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”
Exercitii an 2-2 Expertize contabile
1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare și extrajudiciare?
Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar
2. Cum se numesc experții contabili în dosarele civile?
Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta
3. Explicați cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză și ce conține Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.
Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.
Fezabilitate 2-2
1. Ce reprezintă durata de viață a unui proiect investițional?
Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia initiala plus un profit.
Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a unor resurse disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat investitia ).
Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile sau imobile destinate sau nu activitatii curente.
Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si realizarea de profit suplimentar.
Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea ireversibile;
veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse riscurilor;
efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale, financiare, umane, materializate in obiective de investitii;
investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora se anticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung;
resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la realizarea primelor beneficii asteptate;
procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a exploatarii obiectivului realizat;
decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de afaceri;
realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;
procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii
economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.
2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico - financiare, proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt.
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1.Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)
CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR
IMPOZITE INDIRECTE
Problema 1.
O instituție publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de 26.000 lei. Din acestea 12/20 aparțin acesteia, iar restul sunt ale unei societăți comerciale din zonă. Chiria practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituția publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.
Caz 1
Conform cod fiscal art 141 alin(2) lit (e) inchirierea este scutiva de tva .
e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepții:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;(
4. închirierea seifurilor;
Caz 2
In cazul in care se opteaza facturarea chiriilor cu tva se face notificare la administratia financiara prin care se anunta ca facturarea se va face cu tva.
Bunuri = 26.000 lei
Bunuri care le apartin = 26.000 lei * 12/20 = 26.000*0.6 =15.600 lei
Bunuri care nu le apartin = 10.400
Chirie 6% = 10.400 * 6 % = 624 lei
Tva aferent chiriei = 120.77 lei
Problema 2.
Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activității de cazare un venit de 700 mil. lei. În prețul de cazare este inclus și costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.
Să se calculeze TVA aferentă venitului obținut.
700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun
612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei
Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23
Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei
Problema 3.
Casa de producție „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producției de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeași perioadă s-a încasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfășurarea activității casa de producție a achiziționat bunuri și a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA 19%.
Știind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:
să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;
să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile și serviciile achiziționate;
să se stabilească și înregistreze în contabilitate decontul de TVA.
Venituri din productie de televiziune = 890.000
Venituri din publicitate = 563.000
Cheltuieli = 486.000
Pro-rata anului precedent = 0.2
Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142100.84
Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486000 / 1,19 * 0,19=77596.64
Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486000 / 1,19 * 0,19)=
=142100.84-0.2*77596.64 = 142100.84-15519.33=126581.51
Problema 4.
S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preț de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Prețul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziția efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.
75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva
Tva colectat = 18.000 lei
Exercitii fuziuni si divizari de intreprinderi - Anul 2
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B
Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000
Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000
Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000
Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000
Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000
Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 45.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente A B
Capital propriu 115.000 90.000
Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000
Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000
Plusvaloare din titluri de participare
(9.000 * 10 – 45.000) 45.000 0
Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000
Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000
Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10
Se cere:
Aplicatia nr.1: contabilizarea operatiunilor la societatea absorbanta
Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 10 = 2 / 1
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.
Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;
Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * ½= 3.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;
Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;
In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;
In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.
Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.
Fluxul informational contabil la societatea A:
a. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.
1012
1042.1
1042.2
261 150.000
15.000
45.000
45.000
45.000
b. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000 ./.
212
371
411
512 ./.
456
401
162 280.000
150.000
40.000
90.000
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000
Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000
Marfuri 80.000 Rezerve 25.000
Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000
Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000
Credite bancare pe termen lung 175.000
Total activ 550.000 Total pasiv 550.000
Fluxul informational contabil la societatea B:
a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor Cont creditor Valoare
461 7583* 150.000
* venituri din operatiuni de fuziune
b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000 ./.
401
162
6583*
./.
212
371
411
512 210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport
c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor Cont creditor Valoare
261 461 60.000
d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:
Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000
e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.
6583
6588 90.000
80.000
10.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 150.000
g. determinarea rezultatului fuziunii:
Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Titluri de participare 60.000 Capital social 75.000
Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 60.000
Total activ 150.000 Total pasiv 150.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:
a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
./.
1012
106
117
121 456 150.000
75.000
5.000
10.000
60.000
b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 261 60.000
c. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 461 90.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A
12
marinicaaa, la Feb 14 2010, 03:26 AM, a spus: 
lucarre_stagiu_audit.doc 159.5K
1060 downloads
lucrare_sem_1___anul_2011_fata.pdf 111.53K
2259 downloads
