5 replies to this topic

[andre_ya]

In cazul imputarii unei sume salariatului (in urma inventarierii ) este necesara o hotarare judecatoreasca ?

Prin ce modalitati (acte) se face aceasta imputare? in sensul unei dovezi de plata. Daca oprirea se face pe stat de salarii ,se inmaneaza angajatului o copie?

Multumesc

[Florin_76]

Nu e necesara, daca salariatul recunoaste acea lipsa si e de acord cu ea.
Lista de inventar in care sa rezulte lipsa de egstiune si procesul verbal de inventariere,
Incasarea lipsei de inventar o faceti cu dispozitie de incasare din caserie, daca opriti din salariu treceti suma pe fluturasul de salariu.

[andre_ya]

Dar se poate face si printr-o chitanta de exemplu? sau nu e tocmai corect asa...

Angajatorul doreste varianta inmanarii unei chitante penrtu datoria respectiva

[Otilia Alupei]

exista postat codul muncii actualizat (exista si pe net), acolo ... sa tot citesti ce si cum.
de asemenea, poti citi la formulare comune pe economie, despre emiterea chit. si a dispozitiei de plata/incasare.

A. sa o luam cu inceputul, adica cu nasterea datoriei/imputarii salariatului, cf. codului muncii :

ART. 169
(1) Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
(3) În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;
b) contribuțiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
ART. 170
Acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situații nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.
ART. 171
(1) Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
................................

ART. 254
(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
(2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
ART. 255
(1) Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și în funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
ART. 256
(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabilește potrivit valorii acestora de la data plății.
ART. 257
(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv.
ART. 258
(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator și cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcționar public, reținerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituție ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcționar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condițiile Codului de procedură civilă.
ART. 259
În cazul în care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condițiile Codului de procedură civilă.

deci, daca ai o paguba de pana la 5 salarii minime brute pe economie, o poti recupera prin acordul partilor, altfel trebuie sa mergi in instanta, cf. codului muncii republicat, adica 670 lei x 5 = 3.350 lei !
......................

B. sa vb acum despre modalitatea de incasare a sumei, presupunand ca ea este acceptata de salariat si acesta o plateste numerar in firma.

CHITANTA
(Cod 14-4-1)
1. Serveste ca:
- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unitatii;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casa si în contabilitate.
În conditiile în care sumele înscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau
prestarilor de servicii scutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art.
141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ
care sta la baza înregistrarii veniturilor în contabilitate.
2. Se întocme􀃺te în doua exemplare, pentru fiecare suma încasata, de catre casierul
unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.
3. Circul􀄃 la depun􀄃tor (exemplarul 1, cu 􀃺tampila unit􀄃􀄠ii). Exemplarul 2 r􀄃mâne în
carnet, fiind folosit ca document de verificare a opera􀄠iunilor efectuate în registrul de
cas􀄃.
4 . Se arhiveaz􀄃 la compartimentul financiar-contabil, dup􀄃 utilizarea complet􀄃 a
carnetului (exemplarul 2).
5. Con􀄠inutul minimal al formularului:
- denumirea unit􀄃􀄠ii; codul de identificare fiscal􀄃; num􀄃rul de înregistrare la oficiul
registrului comer􀄠ului; sediul (localitatea, str., num􀄃r); jude􀄠ul;
- denumirea, num􀄃rul 􀃺i data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numele 􀃺i prenumele persoanei fizice care depune sume 􀃺i ce reprezint􀄃 acestea sau,
dup􀄃 caz, denumirea unit􀄃􀄠ii; codul de identificare fiscal􀄃; num􀄃rul de înregistrare la
oficiul registrului comer􀄠ului; sediul (localitatea, str., num􀄃r); jude􀄠ul persoanei juridice;
- suma în cifre 􀃺i litere;
- semn􀄃tura casierului.
...........

DISPOZITIE DE PLATA/ÎNCASARE CATRE CASIERIE
(Cod 14-4-4)
1. Serveste ca:
- dispozitie pentru casierie, în vederea achitarii în numerar a unor sume, potrivit
dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum
si a diferentei de încasat de catre titularul de avans în cazul justificarii unor sume mai
mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;
- dispozitie pentru casierie, în vederea încasarii în numerar a unor sume care nu
reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;
- document justificativ de înregistrare în registrul de casa si în contabilitate, în cazul
platilor în numerar efectuate fara alt document justificativ.
2. Se întocme􀃺te în dou􀄃 exemplare de c􀄃tre compartimentul financiar-contabil:
- în cazul utiliz􀄃rii ca dispozi􀄠ie de plat􀄃, când nu exist􀄃 alte documente prin care se
dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);
- în cazul utiliz􀄃rii ca dispozi􀄠ie de plat􀄃 a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,
procurare de materiale etc.;
- în cazul utiliz􀄃rii ca dispozi􀄠ie de încasare, când nu exist􀄃 alte documente prin care se
dispune încasarea (avize de plat􀄃, soma􀄠ii de plat􀄃 etc.).
Se semneaz􀄃 de întocmire la compartimentul financiar-contabil.
3. Circul􀄃:
- la persoana autorizat􀄃 s􀄃 exercite controlul financiar preventiv, pentru viz􀄃 în cazurile
prev􀄃zute de lege;
- la persoanele autorizate s􀄃 aprobe încasarea sau plata sumelor respective;
- la casierie, pentru efectuarea opera􀄠iunii de încasare sau plat􀄃, dup􀄃 caz, 􀃺i se
semneaz􀄃 de casier; în cazul pl􀄃􀄠ilor se semneaz􀄃􀀃􀃺i de c􀄃tre persoana care a primit suma;
- la compartimentul financiar-contabil, anex􀄃 la registrul de cas􀄃, pentru efectuarea
înregistr􀄃rilor în contabilitate (exemplarul 2);
- la pl􀄃titor (exemplarul 1).
4. Se arhiveaz􀄃 la compartimentul financiar-contabil, anex􀄃 la registrul de cas􀄃.
5. Con􀄠inutul minimal obligatoriu de informa􀄠ii al formularului este urm􀄃torul:
- denumirea unit􀄃􀄠ii;
- denumire formular: plat􀄃/încasare;
- num􀄃rul 􀃺i data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numele 􀃺i prenumele, precum 􀃺i func􀄠ia (calitatea) persoanei care încaseaz􀄃/restituie
suma;
- suma încasat􀄃/restituit􀄃 (în cifre 􀃺i în litere); scopul încas􀄃rii/pl􀄃􀄠ii;
- semn􀄃turi: conduc􀄃torul unit􀄃􀄠ii, viza de control financiar preventiv, compartimentul
financiar-contabil;
- date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primit􀄃, data 􀃺i
semn􀄃tura;
- casier; suma platita/încasata; data si semn􀄃tura.

[Otilia Alupei]

Condiții
Pentru a exista răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții:

1. Calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul, respectiv persoana care este parte a unui raport juridic de muncă tipic, stabilit pe perioada nedeterminată sau determinată, respectiv pentru timp normal sau parțial de muncă.

2. Fapta ilicită a salariatului să fie săvârșită în legătură cu munca sa. Pentru stabilirea răspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligațiile de serviciu, ce decurg din contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. Un reper esențial este, din acest punct de vedere, fișa postului. Unitatea trebuie să facă dovada sarcinilor de serviciu ale salariatului a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare au cauzat prejudicii. Salariatul răspunde personal pentru fapta proprie.

3. Prejudiciul, adică acea modificare a patrimoniului care se realizează atât prin diminuarea activului, urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, sau prin creșterea pasivului. Valoarea prejudiciului cuprinde prejudiciul efectiv dar și beneficiul nerealizat.

Pentru ca salariatul să răspundă patrimonial, prejudiciul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

•- să fie real, adică determinat pe baza unor analize economice concrete, salariatul nefiind ținut să răspundă pentru valori pierdute din patrimoniul angajatorului din alte cauze;
•- să fie cert, atât în ceea ce privește existența cât și evaluarea sa;
•- să fie cauzat direct angajatorului. În situația prejudiciului produs indirect, angajatorul răspunde în calitate de comitent pentru prepusul său, față de terțul prejudiciat;
•- să fie material, condiție care rezultă din cuprinsul art. 270 alin. 1 din Codul muncii, unde se prevede expres că salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Evaluarea prejudiciului se face potrivit normelor speciale, acolo unde acestea există, iar în absența unor astfel de reglementări, pentru evaluarea prejudiciului se vor avea în vedere normele dreptului civil, în raport de prețurile la momentul în care se realizează acordul de voință sau se sesizează instanța de către cel păgubit.

În cazul degradării de bunuri, evaluarea pagubelor se face în toate situațiile ținându-se seama de gradul real de uzură a bunului.

4.Raportul de cauzalitate în-tre fapta ilicită și prejudiciul cauzat. Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariați din vina și în legătură cu munca lor. În unele situații determinarea raportului de cauzalitate este anevoioasă, fiind necesară analiza, pentru a stabili, de la caz la caz, fapta sau faptele care au determinat transformarea posibilității prejudiciului în realitate.

5.Vinovăția este o condiție a răspunderii patrimoniale fără de care aceasta nu există.

Vinovăția constituie elementul subiectiv al răspunderii, care constă în atitudinea psihică a persoanei față de fapta sa și consecințele ei păgubitoare. Vinovăția presupune discernământul salariatului, respectiv capacitatea acestuia de a-și reprezenta fapta și efectul ei păgubitor și voința liberă, existentă în momentul săvârșirii faptei prejudiciabile.

Răspunderea patrimonială este angajată în egală măsură pentru toate formele vinovăției. Codul muncii stabilește, cu titlu de excepție, situațiile în care gradul de vinovăție produce efecte diferite, respectiv producerea prejudiciului de mai mulți salariați.

Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt acele situații legale care exonerează de răspundere, deși, în fapt, prejudiciul s-a realizat. Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

Angajamentul de plată reprezintă voința părții de a-și asuma răspunderea reparării prejudiciului cauzat din vina sa, în baza relațiilor contractuale stabilite între părți și în baza dispozițiilor art. 969 Cod civil.

http://www.consultin...salariatii.html

[Nedelcu Gabriela]

andre_ya, la 18 June 2011 - 05:47 PM, a spus:

In cazul imputarii unei sume salariatului (in urma inventarierii ) este necesara o hotarare judecatoreasca ?

Prin ce modalitati (acte) se face aceasta imputare? in sensul unei dovezi de plata. Daca oprirea se face pe stat de salarii ,se inmaneaza angajatului o copie?

Multumesc

Nu,este suficienta decizia de imputare sau angajamentul de plata;acestea se emit in baza propunerilor comisiei de inventariere,propuneri aprobate de conducatorul unitatii.