Postat 20 June 2005 - 12:37 AM
cred ca gasesti in codul muncii toate raspunsurile la intrebarile tale:
TITLUL VI
Formarea profesionalã
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 188. - (1) Formarea profesionalã a salariatilor are urmãtoarele obiective principale:
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de muncã;
B) obtinerea unei calificãri profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de muncã si perfectionarea pregãtirii profesionale pentru ocupatia de bazã;
d) reconversia profesionalã determinatã de restructurãri socioeconomice;
e) dobândirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activitãtilor profesionale;
f) prevenirea riscului somajului;
g) promovarea în muncã si dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Formarea profesionalã si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale.
Art. 189. - Formarea profesionalã a salariatilor se poate realiza prin urmãtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de cãtre angajator sau de cãtre furnizorii de servicii de formare profesionalã din tarã sau din strãinãtate;
B) stagii de adaptare profesionalã la cerintele postului si ale locului de muncã;
c) stagii de practicã si specializare în tarã si în strãinãtate;
d) ucenicie organizatã la locul de muncã;
e) formare individualizatã;
f) alte forme de pregãtire convenite între angajator si salariat.
Art. 190. - Angajatorul are obligatia de a asigura salariatilor acces periodic la formarea profesionalã.
Art. 191. - (1) Angajatorul persoanã juridicã elaboreazã anual planuri de formare profesionalã, cu consultarea sindicatului sau, dupã caz, a reprezentantilor salariatilor.
(2) Planul de formare profesionalã face parte integrantã din contractul colectiv de muncã aplicabil.
(3) Salariatii au dreptul sã fie informati cu privire la continutul planului de formare profesionalã.
Art. 192. - Formarea profesionalã individualizatã se stabileste de cãtre angajator împreunã cu salariatul în cauzã, tinând seama de criteriile avute în vedere în cadrul planului anual de formare profesionalã si de conditiile de desfãsurare a activitãtii la locul de muncã.
Art. 193. - Modalitatea concretã de formare profesionalã, drepturile si obligatiile pãrtilor, durata formãrii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionalã fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de muncã.
Art. 194. - (1) ÃŽn cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionalã este initiatã de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceastã participare sunt suportate de cãtre acesta.
(2) ÃŽn cazul în care, în conditiile prevãzute la alin. (1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionalã presupune scoaterea partialã din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:
a) dacã participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadã ce nu depãseste 25% din durata zilnicã a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toatã durata formãrii profesionale, de salariul integral corespunzãtor postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si adaosurile la acesta;
B) dacã participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadã mai mare de 25% din durata zilnicã a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de bazã si, dupã caz, de sporul de vechime.
(3) Dacã participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesionalã presupune scoaterea integralã din activitate, contractul individual de muncã al salariatului respective se suspendã, acesta beneficiind de o indemnizatie plãtitã de angajator, prevãzutã în contractul colectiv de muncã aplicabil sau în contractul individual de muncã, dupã caz.
(4) Pe perioada suspendãrii contractului individual de muncã în conditiile prevãzute la alin. (3), salariatul beneficiazã de vechime la acel loc de muncã, aceastã perioadã fiind consideratã stagiu de cotizare în sistemul asigurãrilor sociale de stat.
Art. 195. - (1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionalã mai mare de 60 de zile în conditiile art. 194 alin. (2) lit. B) si alin. (3) nu pot avea initiativa încetãrii contractului individual de muncã o perioadã de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionalã.
(2) Durata obligatiei salariatului de a presta muncã în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionalã, precum si orice alte aspecte în legãturã cu obligatiile salariatului, ulterioare formãrii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de muncã.
(3) Nerespectarea de cãtre salariat a dispozitiei prevãzute la alin. (1) determinã obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregãtirea sa profesionalã, proportional cu perioada nelucratã din perioada stabilitã conform actului aditional la contractul individual de muncã.
(4) Obligatia prevãzutã la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati în perioada stabilitã prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al cãror contract individual de muncã a încetat ca urmare a arestãrii preventive pentru o perioadã mai mare de 60 de zile, a condamnãrii printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru o infractiune în legãturã cu munca lor, precum si în cazul în care instanta penalã a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Art. 196. - (1) ÃŽn cazul în care salariatul este cel care are initiativa participãrii la o formã de pregãtire profesionalã cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreunã cu sindicatul sau, dupã caz, cu reprezentantii salariatilor.
(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulatã de salariat potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea solicitãrii. Totodatã angajatorul va decide cu privire la conditiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregãtire profesionalã, inclusiv dacã va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.
Art. 197. - Salariatii care au încheiat un act aditional la contractul individual de muncã cu privire la formarea profesionalã pot primi în afara salariului corespunzãtor locului de muncã si alte avantaje în naturã pentru formarea profesionalã.
CAPITOLUL II
Contracte speciale de formare profesionalã organizatã de angajator
Art. 198. - Sunt considerate contracte speciale de formare profesionalã contractul de calificare profesionalã si contractul de adaptare profesionalã.
Art. 199. - (1) Contractul de calificare profesionalã este cel în baza cãruia salariatul se obligã sã urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobândirea unei calificãri profesionale.
(2) Pot încheia contracte de calificare profesionalã salariatii cu vârsta minimã de 16 ani împliniti, care nu au dobândit o calificare sau au dobândit o calificare ce nu le permite mentinerea locului de muncã la acel angajator.
(3) Contractul de calificare profesionalã se încheie pentru o duratã cuprinsã între 6 luni si 2 ani.
Art. 200. - (1) Pot încheia contracte de calificare profesionalã numai angajatorii autorizati în acest sens de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale si de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.
(2) Procedura de autorizare, precum si modul de atestare a calificãrii profesionale se stabilesc prin lege specialã.
Art. 201. - (1) Contractul de adaptare profesionalã se încheie în vederea adaptãrii salariatilor debutanti la o functie nouã, la un loc de muncã nou sau în cadrul unui colectiv nou.
(2) Contractul de adaptare profesionalã se încheie o datã cu încheierea contractului individual de muncã sau, dupã caz, la debutul salariatului în functia nouã, la locul de muncã nou sau în colectivul nou, în conditiile legii.
Art. 202. - (1) Contractul de adaptare profesionalã este un contract încheiat pe duratã determinatã, ce nu poate fi mai mare de un an.
(2) La expirarea termenului contractului de adaptare profesionalã salariatul poate fi supus unei evaluãri în vederea stabilirii mãsurii în care acesta poate face fatã functiei noi, locului de muncã nou sau colectivului nou în care urmeazã sã presteze munca.
Art. 203. - (1) Formarea profesionalã la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de cãtre un formator.
(2) Formatorul este numit de angajator dintre salariatii calificati, cu o experientã profesionalã de cel putin 2 ani în domeniul în care urmeazã sã se realizeze formarea profesionalã.
(3) Un formator poate asigura formarea, în acelasi timp, pentru cel mult 3 salariati.
(4) Exercitarea activitãtii de formare profesionalã se include în programul normal de lucru al formatorului.
Art. 204. - (1) Formatorul are obligatia de a primi, de a ajuta, de a informa si de a îndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesionalã si de a supraveghea îndeplinirea atributiilor de serviciu corespunzãtoare postului ocupat de salariatul în formare.
(2) Formatorul asigurã cooperarea cu alte organisme de formare si participã la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesionalã.
CAPITOLUL III
Contractul de ucenicie la locul de muncã
Art. 205. - (1) Contractul de ucenicie la locul de muncã este contractul individual de muncã de tip particular, în temeiul cãruia:
a) angajatorul persoanã juridicã sau persoanã fizicã se obligã ca, în afara plãtii unui salariu, sã asigure ucenicului formarea profesionalã într-o anumitã meserie;
B) ucenicul se obligã sã urmeze cursurile de formare profesionalã si sã munceascã în subordinea angajatorului respectiv.
(2) Contractul de ucenicie la locul de muncã se încheie pe o duratã determinatã care nu poate fi mai mare de 3 ani.
Art. 206. - Contractul de ucenicie la locul de muncã se încheie de cãtre angajatorul autorizat de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale.
Art. 207. - (1) Poate fi încadrat ca ucenic orice tânãr care nu detine o calificare profesionalã si care, la debutul perioadei de ucenicie, nu a împlinit vârsta de 25 de ani.
(2) Ucenicul beneficiazã de dispozitiile aplicabile celorlalti salariati, în mãsura în care ele nu sunt contrare celor specifice statutului de ucenic.
Art. 208. - Timpul necesar ucenicului pentru participarea la activitãti teoretice ce tin de pregãtirea sa profesionalã este inclus în programul normal de muncã.
Art. 209. - ÃŽn cazul ucenicilor se interzic:
a) munca prestatã în conditii grele, vãtãmãtoare sau periculoase;
B) munca suplimentarã;
c) munca de noapte.
Art. 210. - Contractul de ucenicie la locul de muncã va cuprinde, în afara dispozitiilor obligatorii prevãzute în contractul individual de muncã, urmãtoarele:
a) precizarea persoanei care urmeazã sã se ocupe de pregãtirea ucenicului, denumitã maistru de ucenicie, si calificarea acesteia;
B) durata necesarã pentru obtinerea calificãrii în meseria respectivã;
c) avantajele în naturã acordate ucenicului în vederea calificãrii profesionale.
Art. 211. - (1) Maistrul de ucenicie este salariat al angajatorului, atestat pentru pregãtirea ucenicilor.
(2) Maistrul de ucenicie este atestat de Ministerul Muncii si Solidaritãtii Sociale.
Art. 212. - (1) Aptitudinile ucenicului de a presta meseria pentru care este pregãtit prin contractul de ucenicie la locul de muncã fac obiectul unei verificãri finale organizate de angajator.
(2) Salariatii a cãror formare profesionalã a fãcut obiectul unui contract de ucenicie la locul de muncã nu vor putea fi obligati la suportarea cheltuielilor de formare fãcute de angajator.
Art. 213. - Controlul activitãtii de ucenicie la locul de muncã, statutul ucenicului, modul de încheiere si de executare a contractului de ucenicie la locul de muncã, autorizarea angajatorilor pentru încheierea contractelor de ucenicie la locul de muncã, atestarea maistrului de ucenicie, verificarea finalã a aptitudinilor ucenicului, precum si orice alte aspecte legate de contractul de ucenicie la locul de muncã urmeazã sã fie reglementate prin lege specialã.
tatiana
0
