- Deviatii de la comportamentul normal al contribuabilului raportat la performantele companiei:
- Sunt inregistrate pierderi contabile si fiscale mai multi ani la rand.
- Fluctuatii de profit
- Necorelarea dintre rezultatele financiare si taxele platite – pot fi cazuri cand contribuabilul completeaza gresit o declaratie.
- Tranzactii cu parti afiliate nerezidente sau rezidente – deoarece acestea, in special cele cu parti afiliate nerezidente, pot reprezenta modalitati de delocalizare a profiturilor prin intermediul preturilor de transfer stabilite pentru tranzactii.
- Contracte de servicii si de licentiere pentru care se platesc sume semnificative – si acestea sunt analizate in mod special in contextul preturilor de transfer dintre parti afiliate, precum si din perspectiva deductibilitatii cheltuielilor aferente.
- Tranzactii cu societati aflate in locatii off-shore / paradisuri fiscale – de regula societatile off-shore sau din paradisuri fiscale sunt utilizate in planificarea fiscala agresiva.
- Evenimente speciale, cum ar fi: fuziuni, divizari, crearea de centre de servicii partajate si externalizarea unor departamente, etc. Poate aparea intrebarea ce se intampla cu contribuabilul de se reorganizeaza. Astfel de operatiuni au asociat un anumit grad de risc de interpretare a legislatiei fiscale. De asemenea, autoritatile fiscale au posibilitatea reclasificarii tranzactiilor considerate artificiale pe baza articolului 11 din Codul fiscal (Legea 227/2015).
- Daca se apropie expirarea termenului de prescriptie de 5 ani, in special in cazul contribuabililor mari si mijlocii.
- Daca exista necorelari intre declaratiile companiei si ale partenerilor ei, cum ar fi, de exemplu, cazul declaratiei 394.
- Daca s-a identificat o anumita speta fiscala, cu implicatii semnificative, la companiile dintr-o anumita industrie, e destul de probabil ca vor fi verificate si celelalte companii din industria respectiva, care ar putea avea aceeasi problema.