0
Articol publicat de Terapii Alternative by Terapeut Silviu Brinzoi
Somnul si Cafeaua
Ritmul circadian de 24 de ore este primul dintre cei doi factori care stabilesc starea de somn și cea de veghe. Al doilea este senzatia de presiune de a dormi. Chiar in acest moment vi se acumulează in creier o substanța chimica numita adenozina. Va continua sa crească concentrația in fiecare minut câte trece ei pe care îl petreceți treji. Cu cât sunteți mai mult in stare de veghe, cu atat se va aduna mai multă adenozina. Gândiți-va la aceasta ca la un barometru chimic care înregistrează încontinuu cât timp a trecut de când v-ați trezit in aceasta dimineața.
Una dintre consecințele cresterii concentratiei adenozinei din creier este dorința din ce in ce mai mare de a dormi. Aceasta este cunoscuta drept presiunea de a dormi și reprezintă a doua forța care va stabili când va simțiți somnoroși, deci când ar trebui sa mergeți la culcare. Folosind un efect isteț cu dubla acțiune, concentratiile mari de adenozina reusesc in a același timp sa scadă “volumul” regiunilor cerebrale care susțin starea de veghe și sa le amplifice pe cele care induc somnul . Datorită acelei presiuni chimice de a dormi, când concentrația de adenozina atinge valori maxime, vă cuprinde o dorința irezistibilă de a va schimba in pijamale .Celor mai mulți li se întâmpla când sunt treji de douăsprezece pana la șaisprezece ore.
Totuși, puteți amuți artificial semnalul de somn al adenozinei. Oricand prin folosirea unei substanțe chimice ca vă face sa va simtit mai alerți și mai treji: cofeina. Cofeina nu este un supliment alimentar. Mai degrabă este cel mai răspândit in uz (și abuz) stimulent psihoactiv din lume. Este al doilea cel mai tranzacționat bun de pe planeta, după petrol.
Consumul de cofeina reprezintă unul dintre cele mai longevive și ample studii nesupervizate despre consumul de droguri care s-au făcut vreodată pe rasa umană, la concurenta poate doar cu alcoolul, iar experimentul încă se desfășoară in prezent.
Cofeina da rezultate, pentru ca reușește sa câștige lupta cu adenozina in ceea ce privește privilegiul de a se lipi de acele locuri din creier in care adenozina este bine-venită sau receptori. Totuși, odată ce cofeina ocupa acești receptori, aceasta nu ii stimulează la fel ca adenozina care va face somnoroși . In schimb, cofeina blochează și dezactivează eficient receptorii, având rolul unui element care maschează. Este echivalentul a va pune degetele in urechi pentru a nu auzi un sunet. Prin faptul ca deturnează și ocupa acești receptori, cofeina blochează semnalul de somnolenta care ii este comunicat creierului in mod nornal prin adenozina. Partea despre cofeina este ca va păcălește sa va simtit alerți și treji, in ciuda nivelurilor mari de adenozina care altfel v-ar trimite la somn.
Nivelurile de cofeina care circula in sistem ajung la apogeu la aproximativ 30 de minute după administrarea orală.
Totuși, persistenta cofeinei din sistem este problematica . In farmacologie folosim termenul de “perioada de înjumătățire” când vorbim despre eficientă unui medicament . Aceasta se referă pur și simplu la cât de mult timp ii ia corpului sa elimine 50% din concentrația unui medicament. Cofeina are o perioada medie de înjumătățire cuprinsă între cinci și sapte ore. Sa zicem ca beți o ceașca de cafea după cina, undeva in jur de 7:30 p.m. Asta înseamnă ca, la ora 1:30, jumătate din acea cofeina s-ar putea sa fie încă activa și sa circule prin neuroni. Cu alte cuvinte, pana la ora 1:30 a.m nu veți reuși decât pe jumătate sa va curățata creierul de cofeina pe care ați ingerat-o după cina.
Și nici nu e nimic benign in ceea ce privește acel prag de 50%. Jumătate de doza de cofeina încă este destul de puternica și va așteaptă mult mai multă munca de descompunere de-a lungul nopții înainte sa dispară cofeina. Somnul nu vă va cuprinde usor și nici nu va fi lin in timpul nopții , deoarece creierul continua sa se lupte cu forța îndărătnică a cofeinei. Majoritatea oamenilor nu conștientizează cât de mult durează pentru a trece peste o singura doza de cofeina și astfel nu reusesc sa facă legătura dintre somnul de proasta calitate din timpul nopții și ceașca de cafea pe care au băut-o cu zece ore mai devreme.
Cofeina, care nu este prezenta doar in cafea, anumite ceaiuri și multe băuturi energizante, dar și in alimente ca ciocolata neagra și înghețata , precum și in medicamentele ca pastilele de slăbit și analgezicele – este unul dintre cei mai frecvente vinovați pentru situațiile in care oamenii nu adorm usor și nici nu dorm bine după, de regula blocati intr-o problema de sănătate reala: insomnia. Deasemenea, conștientizați ca decofeinizata nu înseamnă fără cofeina. O ceașca de cafea decofeinizata conține de obicei între 15% și 30% din doza unei cafele obișnuite, ceea ce este departe de a fi lipsită de cofeina. Dacă ar fi sa beți trei sau patru cești de cafea seara, va fi la fel de dăunător pentru somn ca o ceașca de cafea obișnuita.
“ Șocul” cofeinei trece pana la urma. Cofeina este eliminată din sistem de o enzima din ficat, care o descompune treptat, in timp . Din motive in mare parte de natura genetica, unii semeni au o versiune mai eficientă a enzimei care descompune cofeina, ceea ce ii permite ficatului sa o elimine rapid din fluxul sangvin. Acești indivizi rari pot sa bea un espresso la cina și sa adoarmă rapid fără probleme la miezul nopții. Totuși, alții au o versiune acțiune mai lenta a enzimei. Durează mult mai mult pentru sistemul lor sa elimine aceeași cantitate de cofeina. In consecință, sunt foarte sensibili la efectele cofeinei. O ceașca de ceai sau de cafea dimineața va avea un efect pentru cea mai mare parte a zilei, iar dacă vor bea încă o ceașca, chiar și după-amiaza devreme, le va fi dificil sa adoarmă seara.
Îmbătrânirea afectează și ea viteza cu care se elimina cofeina: cu cât suntem mai in vârsta , cu atat le va lua mai mult creierului și corpului nostru sa scape de cofeina, deci la vârste mai înaintate devenim mai sensibili la influența perturbatoare a cofeinei asupra somnului .
Dacă încercați sa rămâneți treji pana târziu in noapte cu ajutorul cafelei, ar trebui sa fiți pregătiți pentru o consecință neplăcuta in momentul in care ficatul va evacua cofeina din sistem : un fenomen cunoscut adesea ca fiind “criza de cofeina”. Asemenea unor baterii care se consuma in timp ce alimentează un robot de jucarie, nivelul de energie vi se va prăbuși rapid. Vi se pare dificil sa funcționați și sa va concentrați, având din nou o puternica senzație de somnolenta. Acum înțelegem de ce. Câta vreme cofeina se afla in sistem, substanța chimica responsabila pentru somnilenta( adenozina) continua sa se acumuleze. Totuși, creierul vostru nu este conștient de amplificarea fluxului de adenozina, pentru ca paravanul de cofeina pe care l-ați creat îl ascunde din calea percepției . Însă, odată ce ficatul demolează acea baricada de cofeina, veți resimțit o reacție puternica: sunteți loviți de somnolenta pe care ați simtit-o cu doua sau trei ore mai devreme, înainte sa fi băut acea cafea, la care se aducă tot surplusul de adenozina care s-a adunat de atunci, exces dornic sa scape de cofeina. Când cofeina este descompusa, receptorii de eliberează, iar adenozina se grăbește sa se prindă de aceștia. In acel moment veți fi atacat de un puternic impuls pentru a dormi, impuls declanșat de adenozina, iar aceasta va fi criza de cofeina menționata anterior. Dacă nu beți și mai multă cafea pentru a contracara adenozina, ceea ce ai iniția un cerc al dependentei, va va fi foarte, foarte greu sa rămâneți treji. Sunt aspecte ce tin de terapii alternative, respectiv de tratamente complementare pentru a avea o dieta de succes.
Pentru a rămâne cu o imagine durabilă a efectelor cofeinei, va las intr-o nota de subsol o referință spre un studiu ezoteric făcut in anii 1980 de cei de la NASA. Oamenii de știință de acolo au expus păienjeni la diferite substanțe și apoi au studiat plasele pe care și le-au țesut. Printre acele substanțe s-au numărat LSD-ul, amfetamina, marijuana și cofeina. Rezultatele, care vorbesc de la sine. Cercetătorii au subliniat cât de evident și-au manifestat păianjeni incapacitatea de a țese o pânza care sa se semene măcar vag cu una normala sau logica din punct de vedere funcțional atunci când au fost sub influența cofeinei, chiar și raportat la celălalte substanțe puternice testate.
Merita evidențiat despre cofeina ca este un stimulent. Cofeina este și singura substanța cu potențial de dependentă pe care le-o dam fără rezerve copiilor noștri .
Va las sa meditati la cele de mai sus si sa va ganditi de doua ori cand beti o cafea dupa ora 14.00.
