30 replies to this topic

[COSMINAHAPY]

va rog , ajutor, la grilele 183-202 de la evaluare! mersi. :(

[bbucur_adrian]

rog , ajutor, la grilele 69,70,71,72,73,75,76,78,79 de la evaluare! mersi.

[Isabela]

82. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar – motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.
84. Explicati diferentele dintre prêt si valoare
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.
Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus
De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.
88. Definiti valoarea de piata
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.
89. Definiti valoarea justa
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
90.Definiti valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
91. Valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
92. VALOAREA DE UTILIZARE
Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.
93. Valoarea substantiala
Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).
94. 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea
- modificari in marimea si structura capitalului social
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic
Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
97.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial
Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare
Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
99. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane
Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
101. rezolvare
FR = AC totale – Datorii sub un an = Cap permanent – Active imobiliz.
Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an
NFR = AC – TREZORERIE – DAT SUB UN AN
NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans)
Trezoreria = FR – NFR = + sau –
Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment.
Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s.
Bilantul contabil
Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000
-chelt infiintare 5.000
- licente 10.000
Imobilizari corporale 150.000
- cladiri 50.000
- echipamente 100.000
Active circulante 510.000
- stocuri 200.000
- creante 300.000
- banci 10.000
Obligatii curente 325.000
- furnizori 250.000
- imprum. bcare 75.000
Activ net curent 185.000
Obligatii pe t.l. 75.000
Venituri in avans 80.000
Provizioane 65.000
Activ net 130.000

Cap soc. 125.000
Rezerve 5.000
Cap proprii 130.000


Bilantul functional

Activ Pasiv
Functia de investitii Imobilizari brute 165.000 130.0000 fd proprii de orig externa
Functia de exploatare NFR 95.000 65.000 fd propr. orig. interna
Functia de trezorerie 10.000 75.000 datorii financ (impr fin)

270.000 270.000
Bilantul financiar

ACTIV PASIV
I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000
II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000
III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000
Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000
FR = IV-I = 270.000-165.000 =205
T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000
NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000
102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.
104. Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii)
2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul mathematic al activului net corectat.
105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
activul net corectat si capacitatea beneficiara
106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie.
108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva
109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii.
112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
113. Met aditiva
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000

Ch infiintare 15.000
ANC 150.000
Met substractiva
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000

Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprum 200.000
Ven anticip 80.000
Oblig 760.000

ANC 150.000
114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
115. Tehnicile de actualizare
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n

- rata neutra de plasament 1
I _ __1___
An= 1 (1+t)n
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER
116.
Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)
117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
118. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

119 idem 119
120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.
121.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
122. Explicati
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
123.
Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prêt
Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii
124.
Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 – duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activl net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORIi
Metodele de determinare sunt:
Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale, sunt:
Metoda capitalului permanent necesar exploatarii
126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor
129.
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;
- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate
130.
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
132.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale
De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.
133.
Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta;
135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.
136.
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate.
137. Invers proportionala.
138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666
139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an” - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n” in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an= (1+t)n
t

c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER

PER= Cursul bursier al unei actiuni
dividend platit+profit nerepartizat
140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea
141. 140.Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.

Formula
141. Valoarea de rentabilitate limitata este estimate prin actualizarea fluxurilor de profituri nete previzionate a fi obtinute de intreprindere de-a lungul unei perioade determinate de timp, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga perioada. De exemplu, in cazul unei afaceri, intreprinderi ce presupune exploatara unui contract cu durata de viata limitata (contract de concesiune, de inchiriere, asociere in participatiune), perioada de previziune va coincide cu durata contractului.

Formula

142.


143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows.
144.
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii
146. Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
149. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat.
In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB –ANCxi, i= rata neutra de capitalizare
Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii.
152. Goodwill – este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
153.Este acelasi lucru.
154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
155. Metoda practicienilor
Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i)
V= ANC + CB/i
2
Sau,
V = K1*ANC + K2* CB/i
K1+K2
156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile.
158. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
159.
ANC
29.000 Imob c+
20.000 stocuri+
50.000 creante+
5.000 disponibilit +
25.000 oblig nefinanciare –
5.000 impr bancare -
75.000

V = ANC + CB –ANCxi
t

V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100= 74000- 9017= 64983
1 1,12
(1+0,12)

V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 68269
160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului;
161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale Âși circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forĂŸate a activelor Ăźntreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintĂŁ suma ce poate fi obĂŸinutĂŁ Ăźn mod rezonabil de vĂąnzarea unei proprietĂŁĂŸi Ăźntr+un interval de timp prea mic pentru a Ăźndeplini condiĂŸiile din definiĂŸia valorii de piaĂŸa.
DacĂŁ ĂźnsĂŁ lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preĂŸuri corespunzĂŁtoare unor tranzacĂŸii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaĂŸie este Ăźntalnita in cazul lichidarii voite a Ăźntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezintĂŁ cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza Ăźn perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitĂŁĂŸii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizĂŁrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiĂŸii de exploatare ale Ăźntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
169.Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmĂŁtoarele metode: metoda patrimonialĂŁ sau metoda activului net, metoda bursierĂŁ, metoda bazatĂŁ pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte Âși metoda bazatĂŁ pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societĂŁĂŸii stabilitĂŁ printr-una dintre metodele menĂŸionate reprezintĂŁ valoarea aportului de fuziune al fiecĂŁrei societĂŁĂŸi intrate Ăźn fuziune. Pe baza acestei valori se stabileÂște raportul de schimb.
Valorea activului net este egalĂŁ cu valoarea aportului net numai Ăźn cazul Ăźn care s-a folosit metoda patrimonialĂŁ de evaluare globalĂŁ a societĂŁĂŸii. In cazul Ăźn care cele douĂŁ valori nu sunt egale, la societatea absorbitĂŁ sau intratĂŁ Ăźn contopire, diferenĂŸele sunt recunoscute ca elemente de cĂąÂștiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dacĂŁ valoarea aportului net este mai mare decĂąt activul net contabil, diferenĂŸa este recunoscutĂŁ ca profit. In situaĂŸia inversĂŁ diferenĂŸa este recunoscutĂŁ ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al acĂŸiunilor sau al pĂŁrĂŸilor sociale pentru a acoperi capitalul societĂŁĂŸilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueazĂŁ:
a) determinarea valorii contabile a acĂŸiunilor sau pĂŁrĂŸilor sociale ale societĂŁĂŸilor comerciale care fuzioneazĂŁ, prin raportarea aportului net la numĂŁrul de acĂŸiuni sau de pĂŁrĂŸi sociale emise.
Valoarea contabilĂŁ a unei acĂŸiuni-pĂŁrĂŸi sociale se poate obĂŸine Âși prin raportarea activului net contabil la numĂŁrul de acĂŸiuni-pĂŁrĂŸi sociale.
b) Stabilirea raportului de schimb al acĂŸiunilor sau al pĂŁrĂŸilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acĂŸiuni ori pĂŁrĂŸi sociale a societĂŁĂŸii absorbite la valoarea contabilĂŁ a unei acĂŸinui sau pĂŁrĂŸi sociale a societĂŁĂŸii absorbate, raport verificat Âși aprobat de experĂŸi.
Determinarea numĂŁrului de acĂŸiuni sau de pĂŁrĂŸi sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:
a) determinarea nr. de acĂŸiuni sau de pĂŁrĂŸi sociale ce trebui emise de societatea comercialĂŁ care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societĂŁĂŸilor comerciale absorbite la valoare contabilĂŁ a unei acĂŸiuni sau pĂŁrĂŸi sociale a societĂŁĂŸii comerciale absorbante, fie prin ĂźnmulĂŸirea nr. de acĂŸinui-pĂŁrĂŸi sociale ale societĂŁĂŸii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercialĂŁ care absoarbe, prin ĂźnmulĂŸirea nr. de acĂŸiuni/pĂŁrĂŸi sociale care trebuie emise de societatea comercialĂŁ care absoarbe cu valoarea nominalĂŁ a unei acĂŸiuni sau a unei pĂŁrĂŸi sociale de la aceastĂŁ societate comercialĂŁ;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenĂŸĂŁ Ăźntre valoarea contabilĂŁ a acĂŸiunilor sau a pĂŁrĂŸilor sociale Âși valoarea nominalĂŁ a acestora.




170. Structura standard a unui raport de evaluare
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
1.1. Scopul evaluarii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului.
Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6.Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2.Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5.Alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
-Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii
172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel:
- rata ed actualizare este influentata cu riscul de pr&ecirc;t;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei
173.
Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000
174. V = CB/i=66.666

175. Active totale 150.000

- ch anticipate 10.000
- datorii totale 75.000
- dif reevaluare 50.000
- cap proprii 25.000

ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000


176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.

177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii
- satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei.
180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica.
182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
183.Determinarea plusvalorilor nete aferente activelor
- plusvalori brute pentru imobilizari corporale 6 mil (11 valoare de piaĂŸĂŁ – 5 valoare contabilĂŁ)
- plusvalori brute pentru titlurile necotate 15
- plusvalori brute pentru titlurile cotate 18
Total plusvalori brute 39
Impozit pe plusvalori (28%) (11)
Total plusvalori nete de impozit 28
ObservaĂŸie: Ăźn practica internaĂŸionalĂŁ a evaluĂŁrii plusvalorile aferente activelor imobilizate se impoziteazĂŁ cu o cotĂŁ diminautĂŁ avĂąndu-se Ăźn vedere realizarea lor pe termen lung sau incertitudinea realizĂŁrii imediate.
Determinarea economiei de impozit pe profit indusĂŁ de pierderi:
184.Se presupune cĂŁ pierderea poate fi recuperatĂŁ Ăźn urmĂŁtorii 5 ani dacĂŁ se ĂŸine seama de plusvalorile potenĂŸiale pe care le degajĂŁ participaĂŸiile. Fluxurile anuale sunt actualizate (aduse la data evaluĂŁrii) la o ratĂŁ de 10% datĂŁ Ăźn enunĂŸ.
Pierderi reportate =
de unde o economie de impozit pe profit de:
511,4 x 0,4 = 4,6
185. Determinarea activului net contabil corectat = 145
ANC 112
Total activ 137
- Datorii 25
+ Plusvalori active nete 28
+ Economie de impozit pierderi 5
186.ParticipaĂŸii Ăźn societatea A: valoarea de piaĂŸĂŁ a acesteia poate fi estimata prin metode comparative:
- rezultatul exploatĂŁrii:
valoarea afacerii sau a entitĂŁĂŸii (ansamblul capitalurilor) = 10 x 9 = 90 milioane
valoarea acĂŸiunilor (valoarea capitalurilor proprii) = valoarea entitĂŁĂŸii – datorii = 90 – 18 = 72 milioane
- rezultatul net:
valoarea acĂŸiunilor (capitalurilor proprii) = 15 x 5 (rezultatul exploatarii de 9 milioane dupĂŁ impozitare cu 40% = 5,4; dacĂŁ se ĂŸine seama de existenĂŸa cheltuielilor cu dobĂąnzile aferente datoriilor se poate rotunji in jos, la 5 milioane)= 75 milioane
Se poate accepta o valoare a participaĂŸiilor Ăźn societatea A de 75 milioane de unde rezultĂŁ o plusvaloare de 25 milioane (75 valoare de piaĂŸĂŁ – 50 valoare netĂŁ contabilĂŁ).
ParticipaĂŸii Ăźn societatea B: valoarea acesteia se stabileÂște pe baza capitalizĂŁrii bursiere care, ĂŸinĂąnd seama de partea deĂŸinutĂŁ de grup, este de 71,5 milioane (130 mil x 55%), rezultĂąnd o plusvaloare de aproximativ 37 milioane (71,5 valoare de piaĂŸĂŁ – 35 valoare netĂŁ contabilĂŁ)
ParticipaĂŸii Ăźn societatea C: fiind finanĂŸata doar din capitaluri proprii, valoarea societĂŁĂŸii C este egalĂŁ cu valoarea acĂŸiunilor (capitalurilor proprii) de 32 milioane, de unde rezultĂŁ o plusvaloare de 7 milioane [32 milioane valoare de piaĂŸĂŁ – (110 –50-35 ) valoare netĂŁ contabilĂŁ]
187.a)CorecĂŸii Ăźn vederea determinĂŁrii activului net contabil corectat al grupului:
- cheltuieli de constituire: sunt nonvalori Âși se eliminĂŁ
- imobilizarea care reprezintĂŁ sediul social: plusvaloare de 6 milioane (16 valoaare de piaĂŸĂŁ – 10 valoare contabilĂŁ)
- Ăźmprumut de 12 milioane: partenerul prezintĂŁ un risc de faliment ridicat care conduce la provizionarea integralĂŁ a Ăźmprumutului (anularea activului de 12 milioane)
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂŸiei Ăźn A: 25 milioane
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂŸiei Ăźn B: 37 milioane
- plusvaloare aferentĂŁ participaĂŸiei Ăźn C: 7 milioane
b)Determinarea activului net contabil
corectat: 109 milioane
ANC (143 - 80) 63
Anularea cheltuielilor de
constituire - 1
Provizionarea Ăźmprumutului -12
Economie de impozit aferentĂŁ cheltuielilor
de constituire Âși Ăźmprumutului anulat
[(12+1) x 0,4] 5
Plusvalori pentru imobilizĂŁrile
corporale 6
Plusvalori pentru participaĂŸiile
A, B, C 69
Impozit pe plusvalori
[(6+69)x 0,28] -21
188.Calculul CMPC
- costul capitalurilor proprii = 0,057 + 0,04 x 1,1 = 10,1%
- costul datoriilor dupĂŁ impozitare = 0,075 x 0,6 = 4,5%
- CMPC =
unde 225 reprezintĂŁ valoarea actualĂŁ a capitalurilor proprii (capitalizarea bursierĂŁ a societĂŁĂŸii) faĂŸĂŁ de valoarea contabilĂŁ de 100; mai relevantĂŁ este prima sumĂŁ
189.Calculul cash-flow-ului disponibil (CFD)
= Profit operational net + Amortizare Âși alte cheltuieli noncash – VariaĂŸia nevoii de fond de rulment operaĂŸionale (capitalului de lucru) – InvestiĂŸii Ăźn active imobilizate
CFD = 50 x 0,6 + 45 – 10 – 50 = 15
357 mil
Se obĂŸine apoi valoarea capitalurilor investite atĂąt Ăźn afacere (357 milioane) cĂąt Âși Ăźn titluri (participaĂŸia Ăźntr-o altĂŁ societate) a cĂŁror valoare actualĂŁ este de 35 milioane. RezultĂŁ o valoare a capitalurilor totale investite = 357 + 35 = 392 milioane UM
În final, pentru a obĂŸine valoarea capitalurilor proprii, se scade valoarea datoriilor = 392 – 200 = 192 milioane UM
190. Calculul valorii economice adĂŁugate (VEA)
unde
POnet – profit operaĂŸional (rezultat din exploatare)
net de impozit
CMPC – costul mediu ponderat al capitalului
CI – capitaluri investite
ROIC – rentabilitatea capitalurilor investite
CMPC se determinĂŁ astfel:
- costul capitalurilor proprii:
unde kj – costul capitalurilor proprii (Ccp)
KF – rentabilitatea pieĂŸei fĂŁrĂŁ risc
KM – rentabilitatea pieĂŸei (cu risc)
j – coeficientul de volatilitate al acĂŸiunii j

Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5%

- costul datoriilor financiare
= 0,07 x (1-0,4)=4,2%

- =450/750 x 8%0,105 + 300/750 x 0,042

Atunci VEA = 200 x 0,6 – 670 x 0,08 = 66,4
Unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670
191.ComparaĂŸii bursiere
1) PER
De obicei PER se aplicĂŁ rezultatului curent net.
Rezultatul curent net al grupului Z se determinĂŁ:
Rezultat net 115
+Amortizarea plusvalorii 10
-Rezultat extraordinar 25
+Impozit pe rezultatul extraordinar 10
Rezultat net curent 110
PER 18
Valoare de piaĂŸĂŁ a actiunilor 1980
2) Rezultatul exploatarii (RE)
RE 200
Multiplu observat 10
Valoare de piaĂŸĂŁ a capitalurilor investite
(capitaluri proprii Âși datorii Ăźn total) 2000
-Datorii financiare 300
Valoare de piaĂŸĂŁ a acĂŸiunilor 1700
Obs: se face distincĂŸie Ăźntre valorile aferente capitalurilor proprii (pentru acĂŸionari), respectiv valorile aferente tuturor capitalurilor investite atĂąt de acĂŸionari cĂąt Âși de creditori (a entitĂŁĂŸii). În cazul Ăźn care se doreÂște o valoare a capitalurilor proprii (Ăźn aceastĂŁ problemĂŁ) Âși se obĂŸine mai ĂźntĂąi o valoare a capitalurilor investite, aceasta se transformĂŁ Ăźntr-o valoare a capitalurilor proprii prin deducerea datoriilor financiare.
192. Calculul cash-flow-ului disponibil obĂŸinut Ăźn ultimul exerciĂŸiu
Rezultatul exploatarii 200
- Impozit aferent 80
+ Amortizare 50
= Cash-flow de exploatare 170
+ Nevoia de fond de rulment la
sfĂąrÂșitul exerciĂŸiului precedent 150
- Nevoia de fond de rulment la
sfĂąrÂșitul exerciĂŸiului curent 170
- InvestiĂŸii de efectuat 60
= Cash-flow disponibil 90
Acest cash-flow se va actualiza pe baza ipotezelor de creÂștere din enunĂŸ rezultĂąnd o valoare a tuturor capitalurilor investite (VCI) sau a entitĂŁĂŸii de:
2753 milioane UM
Obs. ultimul termen al formulei desemneazĂŁ valoarea rezidualĂŁ actualizatĂŁ Âși determinatĂŁ dupĂŁ formula:
unde CFn+1 – cash-flow-ul anului 4
g - rata de creÂștere a cash-flow-ului pĂąnĂŁ la infinit
Valoarea acĂŸiunilor (capitalurilor proprii) = VCI – Datorii financiare = 2753 – 300 = 2453 milioane UM
193.Modelul Gordon Shapiro conduce la formula:
unde D este primul dividend de primit, r rata de rentabilitate cu risc si g rata de creÂștere la infinit a dividendului global.
Formula se poate scrie: unde r1 este randamentul oferit de dividende, Ăźn acest exemplu = 3%
Se obĂŸine astfel 0,1 = 0,03 + g deci g = 7% (inflaĂŸie inclusĂŁ)
194. Se utilizeazĂŁ modelul Gordon Shapiro Ăźn trei secvenĂŸe cĂŁrora le corespunde o anumitĂŁ ratĂŁ de creÂștere a dividendelor.
Ultimul termen calculat pentru sfĂąrÂșitul anului 5 este dat de .

195.Se aplicĂŁ formula lui Gordon Shapiro: de unde r = 15%

196. Întreprinderea va degaja un superprofit perpetuu de 2,5% corespunzĂŁtor surplusului de rentabilitate obĂŸinut Ăźn raport cu rentabilitatea cerutĂŁ de piaĂŸĂŁ (10 –7,5 = 2,5). În aceste condiĂŸii, se determinĂŁ o rentabilitate constantĂŁ de 10%, adicĂŁ 100 milioane UM pe an corespunzatoare unei valori de piaĂŸĂŁ de:
100 / 7,5% = 1333 mil UM
Atunci goodwill-ul poate fi estimat la 1333 – 1000

[COPOIU RALUCA]

ISABELA, te rog frumos sa-mi spui daca la tine se vad si formulele-de ex la problema 190 ce formula are VEA?Daca tu nu ai astfel de probleme te rog frumos sa imi trimiti si mie rezolvarile la Raluca_copoiu@yahoo.com.Mii de multumiri!

[ralumi]

In primul rand vreau sa-ti multumesc pentru rezolvari.Am unele nelamuriri (care probabil ca provin din faptul ca nu prea am aprofundat materia cum trebuia :roll: :
La problema 184: cum s-a ajuns la suma de 11.4? (ca mie imi da 11.2)
L aproblema 189: cum s-a obtinut valoarea capitalurilor investite in afacere de 357 de milioane?
La problema 191 - nu m-am prins cum se calculeaza VEA
La problema 192: cum s-a calculat valoarea capitalurilor investite de 2.753 pe baza CFD?
Care este rezolvarea la 194?
Nici la 197 nu prea am ajuns la 210 milioane... :smt022 Ajuuutooorrr!!! [-o<

[NORMA]

COPOIU RALUCA a spus:

ISABELA, te rog frumos sa-mi spui daca la tine se vad si formulele-de ex la problema 190 ce formula are VEA?Daca tu nu ai astfel de probleme te rog frumos sa imi trimiti si mie rezolvarile la Raluca_copoiu@yahoo.com.Mii de multumiri!

[Sorina N]

Va rog sa ma ajutati cu rezolvarile problemelor de la evaluare 140,141,142.... deoarece nu vad formulele.

Merci

[octavia_i]

buna la toata lumea. s-a reusit pana la urma sa ajunga la cineva formulele buclucase care nu se vad?

v-as fi recunoscatoare daca m-ati ajuta cu ele!

multumiri anticipate

[dogy]

Pana la urma stie cineva cum s-a ajuns la suma 357 la problema 189?

[dogy]

la problema 101 de ce la bilantul functional NFR = 95 si la bilantul financiar NFR = 170? e bine asa?
La cursuri cum s-a facut?

[QardnA]

Mi-am pus si eu problema asta ...si am citit in cartea cu norme ca la bilantul functional, NFR este de fapt NFR de exploatare (ptr ca se refera la functia exploatarii) NFR care se calculeaza : activ circulant de exploatare (stocuri+creante+avansuri) minus datorii de exploatare (avansuri+datorii furnizori+datori fiscale exclusiv impozit profit+venituri in avans)
In conditiile astea ai: 200.000+300.000-325.000-80.000= 95.000

...Iar la bilantul financiar , NFR reprezinta de fapt NFR global (NFR exploatare + NFR in afara exploatarii), care se calculeaza cu formula : Creante +Stocuri - Datorii nefinanciare , adica: 300.000+200.000-250.000(furnizori)-80.000(ven inreg in avans) = 170.000

[dogy]

Merci si bafta multa tuturor!

[QardnA]

legat de coeficientul de volatilitate al actiunilor ...intrebarea 124 evaluare ... shtie cineva despre ce e vb?

[dogy]

124.
Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 – duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat

[QardnA]

Ms

si apropos de ce ziceai pe undeva pe aici prin forum ca ai senzatia ca nu iei examenul.... sa shtii ca toti trecem la un moment dat prin asta.... insa,
IMPORTANT este sa GANDIM POZITIV... Ne marim shansele de reushita cu multe, multe procente :wink:

[QardnA]

Inca o rugaminte la voi...

Stiti care e valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? Si cum se determina si valoarea de rentabilitate limitata?

[BDANAE]

A rezolvat cineva grilele 72.74.75.78.79 EVALUARE?? Multumim si bafta la examene!

[QardnA]

dar 159 ?

[QardnA]

BDANAE a spus:

A rezolvat cineva grilele 72.74.75.78.79 EVALUARE?? Multumim si bafta la examene!

da:
72. GW= Profit net -i*ANC = 3000-20%*22000=-1400
74. V=CB/i=8000/30%=26667
75.V=ANC+ 1/ra*(CB-i*ANC)=8000+1/25*(1000-1/11*8000)=8480
78. Vglobala = ANC +GW= ANC+ 1/ra*(CB-i*ANC)= 8000+1/0.25*(1000+0.11*8000)=8480
79, GW=1/ra*(CB-i*ANC) = 1/0.3*(3000-02.*22000)=-4666

[QardnA]

Eu am intrat in ceata cand am vazut rezolvarile de la problemele 183 pana la 203 ... Ori sunt eu prea obosita si nu mai inteleg nimic?
Voi ce parere aveti?