Ajutoarele de stat au rămas doar pe hrtie

Comisia Europeană a autorizat o schemă de ajutor de stat propusă de România, prin care firmele care se confruntă cu dificultăţi de finanţare pot primi, până la finalul anului viitor, ajutoare în valoare de până la 500.000 euro, a anunţat vineri Comisia. "CE a autorizat, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat din Tratatul privind funcţionarea UE, o schemă de ajutor propusă de România, menită să ofere sprijin întreprinderilor care se confruntă cu dificultăţi şi de finanţare ca urmare a înăspririi condiţiilor de creditare în contextul actualei crize economice", se spune în comunicatul Comisiei. Ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de sume nerambursabile, împrumuturi în condiţii preferenţiale, subvenţii de dobândă, garanţii sau eşalonarea creanţelor deţinute de stat fără perceperea de dobânzi. Potrivit CE, schema îndeplineşte condiţiile din Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat adoptat de Comisie, "deoarece este limitată în timp, respectă pragurile relevante şi este destinată doar întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 1 iulie 2008". "Schema de ajutor de stat va contribui la înlăturarea dificultăţilor cu care întreprinderile din România se confruntă fără o distorsionare semnificativă a pieţei. Datorită colaborării excelente cu autorităţile române, Comisia a putut aproba schema rapid", a declarat comisarul european pe Concurenţă Neelie Kroes.
Schema elaborată de autorităţile române respectă normele prevăzute în Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat al CE şi condiţiile privind valoarea limitată compatibilă a ajutorului, consideră Bruxelles-ul.

Pârvan: Situaţia este incertă din cauza lipsei transparenţei

Pe de altă parte, mediul de afaceri susţine că acesta este o măsură bună şi binevenită în contextul actual, însă aceştia cer o mai mare transparenţă în acordarea ajutorului. Directorul general al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român (CNPR), Cristian Pârvan consideră că această măsură este una bună numai că România trebuie să aibă scheme foarte bine puse în funcţiune, iar la acest capitol nu stăm prea bine. Pârvan susţine că, în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de minimis 'se pară că până în prezent nu se ştie exact care este situaţia în condiţiile în care nu a fost făcut public niciun rezultat. Lipsa transparenţei în schemele ajutorului de minimis a făcut ca acest instrument să nu îşi atingă scopul', a declarat pentru Curierul Naţional Cristian Pârvan. Potrivit acestuia 'din cauza lipsei de transparenţă, situaţia ajutoarelor acordate întreprinzătorilor este în acest moment incertă'. Acesta susţine că firmele au nevoie de informaţii pentru a putea şti dacă pot apela sau nu la acest tip de instrument.

Nicolescu: Nu sunt definitivate normele metodologice

De asemenea, şi preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu a declarat că schema avizată de CE este o măsură bună, chiar dacă vine prea târziu.
'Este o măsură bună, necesară, iar România se numără printre primele ţări care au pregătit documentaţia acestei scheme coordonată de CNIPMMR. Este adevărat că ajutorul vine puţin cam târziu, dar ţinând cont de climatul politic, suntem mulţumiţi că putem avea parte de el şi acum', a declarat pentru Curierul Naţional, Ovidiu Nicolescu. În plus, acesta susţine că mediul de afaceri aşteaptă şi definitivarea normelor metodologice, care încă nu sunt finalizate.

Cine poate beneficia de ajutoarele de minimis

Potrivit Hotărârii nr. 1164/2007, privind ajutoarele de stat de minimis, prin care o întreprindere poate obţine maximum 200.000 de euro nerambursabili, reprezintă o soluţie de finanţare avantajoasă pentru companiile mici şi mijlocii. La sfârşitul lunii mai, Guvernul a majorat de 20 de ori bugetul pentru schemele de ajutoare de stat pentru întreprinderi, de la 5 mil. euro la o sută de milioane de euro, pentru acest an fiind alocate 20 mil. euro. De asemenea, a fost extins numărul sectoarelor de activitate care pot beneficia de ajutorul de stat de minimis, în sensul cuprinderii cât mai multor activităţi economice din cadrul industriei prelucrătoare.
Ajutoarele de minimis se acordă pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi, în limită plafonului echivalent în lei a 200.000 de euro, proiectele eligibile fiind susţinute 100% de la bugetul de stat. Pentru 2010 şi 2011 vor fi alocate câte 40 mil. euro.

Numărul beneficiarilor este o enigmă

Ovidiu Nicolescu se teme ca această schemă avizată de CE să nu rămână doar la nivel declarativ, cum se întâmplă în cazul ajutorului de minimis. "Vă spun sincer, că nu ştiu dacă cineva a beneficiat de acest ajutor de minimis. Am cerut informaţii, dar nu am primit niciun răspuns, nici că s-au dat, nici că nu s-au dat. Presupun că dacă ar fi fost un bilanţ pozitiv al acordării acestor ajutoare s-ar fi făcut publice, dar cum nimeni nu spune nimic, bănuim că au fost prea mulţi beneficiari", a subliniat preşedintele CNIPMMR.
Potrivit Consiliului Concurenţei, un număr de 68 de scheme de ajutor de stat şi ajutor de minimis au fost elaborate de la începutul anului 2007 şi până în februarie 2009. Cu toate acestea, în luna iunie a acestui an ministrul Finanţelor se declara încrezător în reuşita acestei scheme. 'Estimăm că numărul de beneficiari va creşte de 20 de ori în 2009 faţă de anul trecut, că urmare a suplimentării bugetului. În acest an au fost înregistrate, până în prezent, 94 de dosare, cu o valoare estimată a proiectelor de investiţii de 11,9 mil. euro", declara ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Aşadar, se poate observa cu uşurinţă că în doi ani schema nu a avut prea mulţi beneficiari.

Criterii de eligibilitate

Pentru a accesa ajutorul de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să respecte legislaţia în vigoare cu privire la înfiinţarea unei societăţi comerciale, să facă parte din categoria IMM (număr salariaţi de până la 250 şi cifră de afaceri de până la 50 mil. euro), să desfăşoare activitatea în anumite domenii, cum ar fi cele aparţinând industriei prelucrătoare, turism, servicii, să prezinte un plan de investiţii care să reflecte modul de utilizare a sumelor solicitate, precum şi un studiu tehnico-economic din care să rezulte viabilitatea proiectului şi eficientizarea activităţii întreprinderii, să nu înregistreze debite restanţe la bugetele componente ale bugetului general consolidat, să nu fie în procedura de executare silită, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare, să nu fie considerată întreprindere în dificultate economico-financiară.