Am intrat n zodia falimentelor

Numărul dosarelor de insolvenţă care vor fi deschise în acest an în România se va ridica la 20.000, după ce în 2008 au fost iniţiate 14.500 de dosare, a declarat, ieri, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), Arin Octav Stănescu, potrivit Mediafax. "Dacă anul trecut am avut 14.500 de dosare de insolvenţă, în acest an vom ajunge la 20.000 de dosare, dacă nu vom lua în considerare dosarele pe care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le va introduce, aşa-numitele dosare de curăţenie", a afirmat Stănescu, într-o conferinţă de presă. Astfel, în acest an vor fi deschise cu 38% mai multe dosare decât în 2008. Acesta a arătat că în luna ianuarie au fost înregistrate 1.600 de dosare de insolvenţă, în creştere de la 1.000 de dosare în aceeaşi perioadă a anului trecut. "Sunt foarte multe societăţi viabile care din cauza crizei de creditare vor intra în încetare de plată", a mai spus Stănescu.

În plus, acesta a menţionat că pe lângă necesitatea unor măsuri de protecţie, companiile ar trebui să se gândească mai mult la reorganizare şi mai puţin la procedura de faliment. "Cred că băncile trebuie să se întâlnească şi să discute, poate chiar şi cu uşile închise, să găsească soluţii. Nu ar trebui să se repeadă nicio instituţie financiară să lichideze debitorul companiei, ci ar trebui să sprijine un debitor pentru a se redresa", a adăugat avocatul. 'Este necesar să analizeze dacă este vorba de un rău-platnic intenţionat'

Stănescu este de părere că băncile, companiile de leasing sau alte instituţii financiare ar trebui să analizeze fiecare caz în parte al companiilor care se află în dificultate de plată a ratelor şi să stabilească cea mai bună soluţie în fiecare caz. La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea, din cadrul Casei de Avocatură Piperea şi Asociaţii, apreciază că în acest an băncile şi recuperatorii de creanţe din cadrul acestora nu ar trebui să mai privească debitorii corporate ca pe nişte rău-platnici, ci e necesar să analizeze dacă este vorba de un rău-platnic intenţionat sau de incapacitatea de plată, ca o consecinţă a crizei economice, care ulterior poate fi depăşită. Acesta a arătat că, prin prevenirea deschiderii procedurii de insolvenţă, creditorii, furnizorii de utilităţi, precum şi fiscul ar putea evita "multe sacrificii".

Procedura de insolvenţă impune o serie de aspecte dureroase pentru creditori, printre care se numără şi efectul de îngheţare a creanţelor ce trebuie recuperate la valoarea nominală din data deschiderii procedurii.

"De exemplu, dacă procedura este deschisă în 2009 şi se finalizează peste trei ani, creditorii îşi vor primi la acel moment sumele pe care le au de recuperat la valoarea creanţelor din 2009", a afirmat Piperea. 'Băncile au o deschidere mai mare către prevenirea stării de insolvenţă'

De asemenea, Piperea a arătat că băncile au început să aibă o deschidere mai mare către prevenirea stării de insolvenţă, întrucât o astfel de situaţie nu le este deloc favorabilă.

Acesta a atras atenţia că, în cazul unei afaceri care nu este viabilă pe viitor, încercarea de reorganizare şi de amânare a finalului, respectiv de intrare în faliment, consecinţele pot fi grave, precum falimentarea în lanţ a partenerilor contractuali. Mai mult decât atât, dacă firma respectivă face parte dintr-un grup, falimentul amânat al acelei companii poate determina falimentul întregului grup. La rândul său, senatorul Iulian Urban, vicepreşedinte al Comisiei Juridice, de Numiri, Disciplină, Imunităţi şi Validări, consideră că în acest an va fi important să se promoveze un cod al insolvenţei, iar lucrurile ar trebui grăbite în această direcţie.

În plus, Stănescu a menţionat că în prezent există circa 40.000 de companii fără active, acestea intrând în atenţia ANAF, care le întocmeşte dosare şi le trimite la judecătorul delegat de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

"Dacă n-am fi copleşiţi de zeci de mii de dosare de curăţenie de la ANAF, ne-am descurca foarte bine cu cazurile de insolvenţă pe care le avem", a spus Stănescu. Acesta a arătat că pe piaţa locală există circa 2.000 de specialişti în insolvenţă. Recuperările de creanţe au scăzut la 2 mil. euro în ianuarie Membrii UNPIR au recuperat în luna ianuarie creanţe de circa două milioane de euro, mult sub nivelul mediei lunare din 2007-2008, de 35-40 milioane euro, a declarat preşedintele organizaţiei, Arin Stănescu. "Nivelul recuperărilor din luna ianuarie este mult mai mic decât ce recuperam în medie pe lună în 2007-2008, pentru că nu mai sunt bani din pricina crizei economice", a afirmat Stănescu.

De asemenea, Stănescu a arătat că tot mai mulţi manageri de companii se adresează specialiştilor în insolvenţă în vederea restructurării societăţilor. "Mă aştept ca numărul restructurărilor să crească în perioada următoare", a spus preşedintele UNPIR. Acesta a menţionat că peste 95% din cazurile de insolvenţă, care înseamnă starea de încetare de plăţi, ajung în faliment. Insolvenţa poate fi o etapă premergătoare reorganizării sau falimentului.

"Procentul atât de mare de ajungere în stare de faliment are la bază lipsa de cultură managerială, întrucât conducătorii companiilor aşteaptă până în ultimul moment, fără a lua măsurile necesare prevenirii acestei situaţii", a precizat Stănescu. În plus, acesta a arătat că orice companie serioasă îşi urmăreşte fluxul de numerar şi ştie când se apropie de un moment de criză, respectiv de încetare de plată. Firmele în cauză ar trebui să încerce, la momentul respectiv, să se redreseze, iar dacă nu se poate, să se îndrepte către instanţă şi să ceară protecţia acesteia prin depunerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă.

Justiţia vrea adoptarea rapidă a legii concordatului Proiectul Legii de concordat preventiv ar putea fi trimis de Ministerul Justiţiei la Parlament în câteva săptămâni, având în vedere criza economică şi perspectiva multor falimente, a declarat Arin Stănescu. Concordatul preventiv presupune o modalitate de rezolvare amiabilă a problemelor dintre debitori şi creditori, fără a se ajunge în instanţă pentru deschiderea procedurii de insolvenţă a companiilor aflate în incapacitate de plată.

Proiectul de lege există din 2004, fiind readus în discuţie de Ministerul Justiţiei şi urmează să fie promovat în Parlament. "Ministerul Justiţiei este foarte interesat acum de acest proiect şi probabil că acum este momentul pentru acest proiect de lege, având în vedere criza economică pe care o traversăm", a afirmat Gheorghe Piperea. Acesta a arătat că, până nu va exista o lege a concordatului preventiv, creditorul nu va putea să vină la masă cu debitorul pentru evitarea insolvenţei acestuia din urmă. "Poate că proiectul va fi adoptat şi introdus în Codul Insolvenţei. Probabil că se va întâmpla cât mai repede, pentru că este o necesitate a crizei pe care o traversăm", a spus Piperea.