Am intrat n zodia falimentelor

Numărul dosarelor de insolvenţă care vor fi deschise īn acest an īn Romānia se va ridica la 20.000, după ce īn 2008 au fost iniţiate 14.500 de dosare, a declarat, ieri, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor īn Insolvenţă din Romānia (UNPIR), Arin Octav Stănescu, potrivit Mediafax. "Dacă anul trecut am avut 14.500 de dosare de insolvenţă, īn acest an vom ajunge la 20.000 de dosare, dacă nu vom lua īn considerare dosarele pe care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le va introduce, aşa-numitele dosare de curăţenie", a afirmat Stănescu, īntr-o conferinţă de presă. Astfel, īn acest an vor fi deschise cu 38% mai multe dosare decāt īn 2008. Acesta a arătat că īn luna ianuarie au fost īnregistrate 1.600 de dosare de insolvenţă, īn creştere de la 1.000 de dosare īn aceeaşi perioadă a anului trecut. "Sunt foarte multe societăţi viabile care din cauza crizei de creditare vor intra īn īncetare de plată", a mai spus Stănescu.

Īn plus, acesta a menţionat că pe lāngă necesitatea unor măsuri de protecţie, companiile ar trebui să se gāndească mai mult la reorganizare şi mai puţin la procedura de faliment. "Cred că băncile trebuie să se īntālnească şi să discute, poate chiar şi cu uşile īnchise, să găsească soluţii. Nu ar trebui să se repeadă nicio instituţie financiară să lichideze debitorul companiei, ci ar trebui să sprijine un debitor pentru a se redresa", a adăugat avocatul. 'Este necesar să analizeze dacă este vorba de un rău-platnic intenţionat'

Stănescu este de părere că băncile, companiile de leasing sau alte instituţii financiare ar trebui să analizeze fiecare caz īn parte al companiilor care se află īn dificultate de plată a ratelor şi să stabilească cea mai bună soluţie īn fiecare caz. La rāndul său, avocatul Gheorghe Piperea, din cadrul Casei de Avocatură Piperea şi Asociaţii, apreciază că īn acest an băncile şi recuperatorii de creanţe din cadrul acestora nu ar trebui să mai privească debitorii corporate ca pe nişte rău-platnici, ci e necesar să analizeze dacă este vorba de un rău-platnic intenţionat sau de incapacitatea de plată, ca o consecinţă a crizei economice, care ulterior poate fi depăşită. Acesta a arătat că, prin prevenirea deschiderii procedurii de insolvenţă, creditorii, furnizorii de utilităţi, precum şi fiscul ar putea evita "multe sacrificii".

Procedura de insolvenţă impune o serie de aspecte dureroase pentru creditori, printre care se numără şi efectul de īngheţare a creanţelor ce trebuie recuperate la valoarea nominală din data deschiderii procedurii.

"De exemplu, dacă procedura este deschisă īn 2009 şi se finalizează peste trei ani, creditorii īşi vor primi la acel moment sumele pe care le au de recuperat la valoarea creanţelor din 2009", a afirmat Piperea. 'Băncile au o deschidere mai mare către prevenirea stării de insolvenţă'

De asemenea, Piperea a arătat că băncile au īnceput să aibă o deschidere mai mare către prevenirea stării de insolvenţă, īntrucāt o astfel de situaţie nu le este deloc favorabilă.

Acesta a atras atenţia că, īn cazul unei afaceri care nu este viabilă pe viitor, īncercarea de reorganizare şi de amānare a finalului, respectiv de intrare īn faliment, consecinţele pot fi grave, precum falimentarea īn lanţ a partenerilor contractuali. Mai mult decāt atāt, dacă firma respectivă face parte dintr-un grup, falimentul amānat al acelei companii poate determina falimentul īntregului grup. La rāndul său, senatorul Iulian Urban, vicepreşedinte al Comisiei Juridice, de Numiri, Disciplină, Imunităţi şi Validări, consideră că īn acest an va fi important să se promoveze un cod al insolvenţei, iar lucrurile ar trebui grăbite īn această direcţie.

Īn plus, Stănescu a menţionat că īn prezent există circa 40.000 de companii fără active, acestea intrānd īn atenţia ANAF, care le īntocmeşte dosare şi le trimite la judecătorul delegat de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

"Dacă n-am fi copleşiţi de zeci de mii de dosare de curăţenie de la ANAF, ne-am descurca foarte bine cu cazurile de insolvenţă pe care le avem", a spus Stănescu. Acesta a arătat că pe piaţa locală există circa 2.000 de specialişti īn insolvenţă. Recuperările de creanţe au scăzut la 2 mil. euro īn ianuarie Membrii UNPIR au recuperat īn luna ianuarie creanţe de circa două milioane de euro, mult sub nivelul mediei lunare din 2007-2008, de 35-40 milioane euro, a declarat preşedintele organizaţiei, Arin Stănescu. "Nivelul recuperărilor din luna ianuarie este mult mai mic decāt ce recuperam īn medie pe lună īn 2007-2008, pentru că nu mai sunt bani din pricina crizei economice", a afirmat Stănescu.

De asemenea, Stănescu a arătat că tot mai mulţi manageri de companii se adresează specialiştilor īn insolvenţă īn vederea restructurării societăţilor. "Mă aştept ca numărul restructurărilor să crească īn perioada următoare", a spus preşedintele UNPIR. Acesta a menţionat că peste 95% din cazurile de insolvenţă, care īnseamnă starea de īncetare de plăţi, ajung īn faliment. Insolvenţa poate fi o etapă premergătoare reorganizării sau falimentului.

"Procentul atāt de mare de ajungere īn stare de faliment are la bază lipsa de cultură managerială, īntrucāt conducătorii companiilor aşteaptă pānă īn ultimul moment, fără a lua măsurile necesare prevenirii acestei situaţii", a precizat Stănescu. Īn plus, acesta a arătat că orice companie serioasă īşi urmăreşte fluxul de numerar şi ştie cānd se apropie de un moment de criză, respectiv de īncetare de plată. Firmele īn cauză ar trebui să īncerce, la momentul respectiv, să se redreseze, iar dacă nu se poate, să se īndrepte către instanţă şi să ceară protecţia acesteia prin depunerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă.

Justiţia vrea adoptarea rapidă a legii concordatului Proiectul Legii de concordat preventiv ar putea fi trimis de Ministerul Justiţiei la Parlament īn cāteva săptămāni, avānd īn vedere criza economică şi perspectiva multor falimente, a declarat Arin Stănescu. Concordatul preventiv presupune o modalitate de rezolvare amiabilă a problemelor dintre debitori şi creditori, fără a se ajunge īn instanţă pentru deschiderea procedurii de insolvenţă a companiilor aflate īn incapacitate de plată.

Proiectul de lege există din 2004, fiind readus īn discuţie de Ministerul Justiţiei şi urmează să fie promovat īn Parlament. "Ministerul Justiţiei este foarte interesat acum de acest proiect şi probabil că acum este momentul pentru acest proiect de lege, avānd īn vedere criza economică pe care o traversăm", a afirmat Gheorghe Piperea. Acesta a arătat că, pānă nu va exista o lege a concordatului preventiv, creditorul nu va putea să vină la masă cu debitorul pentru evitarea insolvenţei acestuia din urmă. "Poate că proiectul va fi adoptat şi introdus īn Codul Insolvenţei. Probabil că se va īntāmpla cāt mai repede, pentru că este o necesitate a crizei pe care o traversăm", a spus Piperea.