Asalt la banci: Peste 6.000 de credite de consum, obtinute cu acte false

Pentru prima data la nivel national, Directia de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul Politiei Romane a monitorizat activitatea infractionala privind modalitatea solicitarii si a acordarii creditelor de consum. Potrivit IGPR, in perioada aprilie 2006-martie 2007, au fost constatate peste 6.000 de ilegalitati al caror prejudiciu a fost de 33.444.000 lei, suma din care s-au recuperat doar 12.127.369 lei.
Pe parcursul derularii acestei operatiuni, formatiunile teritoriale ale Politiei de Investigare a Fraudelor au organizat si au desfasurat 514 controale, fiind instrumentate 1.368 de dosare, in care au fost cercetate 3.198 de persoane (dintre care 120 retinute si 71 arestate).
Cei in cauza sunt anchetati pentru savarsirea a 6.017 infractiuni, in special inselaciune, fals si uz de fals. Politistii care s-au ocupat de centralizarea datelor spun ca cele mai multe infractiuni de acest gen au fost inregistrate in Capitala si in judetele Neamt, Sibiu, Bihor, Brasov si Arges. "Au existat cazuri in care in comiterea pagubelor au fost implicati si functionari bancari. In aceste situatii au fost inregistrate, la nivelul intregii tari, 136 de infractiuni de coruptie, respectiv dare si luare de mita, trafic de influenta si alte 60 de fapte privind abuzul in serviciu contra intereselor personale", ne-au declarat surse din cadrul DIF. Cele mai multe infractiuni au fost constatate la solicitarea si acordarea creditelor de nevoi personale si la cele pentru achizitionarea de aparatura electrocasnica. Printre institutiile bancare de la care au fost solicitate cele mai multe imprumuturi se regasesc BRD si BCR.
Din analiza datelor obtinute, politistii spun ca suspectii erau organizati in mai multe retele si au prejudiciat atat institutiile bancare si nebancare, cat si societatile de asigurari-reasigurari in domeniul bancar, faptele ilicite ale acestora fiind favorizate de reducerea documentelor solicitate la acordarea creditelor de consum.
Actiunea "Creditul" a avut drept scop combaterea fraudelor financiare comise cu ocazia solicitarii si a obtinerii creditelor nenominale, precum si identificarea grupurilor infractionale care actioneaza pe aceasta linie, fiind finalizata la data de 31 martie a.c. "In spatele rezultatelor mentionate se afla activitati de cercetare complexe si de durata, care au angrenat, in unele cazuri, intregul efectiv al serviciilor de investigare a fraudelor", ne-a precizat IGPR.

Angajari fictive, salarii supradimensionate

Ca metode de lucru ale infractorilor, anchetatorii spun ca cel mai des, la solicitarile de imprumut, se apeleaza la identitate falsa (folosirea de carti de identitate false). De asemenea, si prezentarea documentelor de venit false, a carnetelor de munca si a actelor privind activitatile comerciale, sunt modalitati prin care se obtin sume considerabile de la banci. De mai multi ani, a devenit o practica obisnuita in randul infractorilor sa duca in fata functionarilor bancari documente ale unor firme care nu exista, firme-fantoma, dar si ale unor societati care exista, dar care, in realitate, nu au nicio legatura cu cei care solicita imprumuturile.
"In ultimul timp se observa si folosirea documentelor fictive de angajare. Explicatia este una singura: obtinerea unui imprumut cu o valoare cat mai mare. Unele societati comerciale accepta sa angajeze formal persoana care urmeaza sa solicite creditul si ii stabilesc o functie si un salariu supradimensionat", spun specialistii de la DIF. Politistii spun ca se fac cercetari pentru stabilirea intregii activitati infractionale a persoanelor care au solicitat credite cu documente false, dar si a celor care se ocupa cu contrafacerea acestora. Este vorba despre falsificatorii de adeverinte de salariu, carti de munca si contracte de munca.
Potrivit anchetatorilor, o mare parte din vina in aceste situatii o poarta si functionarii bancilor comerciale pagubite. In goana dupa clienti, functionarii nu verifica amanuntit actele depuse la dosarele pentru creditare. "Au fost situatii in care imprumuturile s-au acordat si cu complicitatea angajatului bancii, insa au existat si cazuri cand escrocii au prezentat copii xerox dupa carti de munca care nu aveau avizul Inspectoratului Teritorial de Munca. Pare incredibil, insa creditele au fost acordate pe baza acestor documente", ne-au declarat anchetatorii.