Autoritile locale ies n piaa de bani

Reprezentan�ii autorit��ilor locale, �n urm�torii ani, trebuie s� identifice urgent surse de finan�are pentru demararea proiectelor de infrastructur� �i a celor sociale. Aceasta a fost concluzia conferin�ei "Dezvoltare Regional� �i Finan�are Municipal�" organizat� ieri de c�tre Banca Mondial�. "Pre�edin�ii de Consilii Jude�ene nu au o situa�ie de invidiat. Chiar dac� exist� proiecte de dezvoltare regional� absolut necesare, ace�tia sunt str�n�i cu u�a din cauza nivelului uria� al cheltuielilor. Sunt cheltuieli cu un caracter rigid. Nu este niciun secret faptul c� aproape 80 la sut� din bugetul unui Consiliu este alocat cheltuielilor sociale. R�m�n foarte pu�ini bani pentru investi�ii. Volumul acestora este uria�. S� ne g�ndim doar la re�eaua de alimentare cu ap� �i la drumurile jude�ene. Este adev�rat c� exist� solu�ia fondurilor structurale, dar ea nu acoper� necesarul" - afirm� Marius Bostan, senior partner al VMB Partners SA. Conform raportului B�ncii Mondiale, sectorul de ap� va suporta impactul finan��rii necesare pentru respectarea standardelor de mediu ale Uniunii Europene. Cheltuielile totale de investi�ii sunt estimate la 9,7 miliarde de euro.
"Dac� Fondurile structurale �i de coeziune vor reprezenta principala surs� extern� de finan�are pentru investi�iile municipale prev�zute, va fi necesar� o finan�are substan�ial� a partenerilor (cofinan�are). Date fiind constr�ngerile fiscale cu care se confrunt� administra�ia central�, o mare parte a acestei finan��ri va trebui s� fie ob�inut� la nivel subna�ional" - men�ioneaz� amintitul raport. Care sunt solu�iile de finan�are? Una dintre ele ar fi majorarea taxelor locale �i scumpirea utilit��ilor. O m�sur� nepopular�, av�nd �n vedere c� ea va afecta popula�ia s�rac�, aproximativ 40 la sut�, fapt ce va for�a autoritatea local� s� ia m�suri de protec�ie, deci s� subven�ioneze aceast� mas� de oameni. Nici creditul bancar nu reprezint� un panaceu pentru autorit��ile locale. "Conform Legii privind Finan�area Public� Local� ( LLPF), Ministerul Economiei �i Finan�elor trebuie s� acorde autoriza�iile preventive pentru administra�ia local� creditat� �n fiecare caz individual. Astfel trebuie s� evalueze, �n realitate, bonitatea administra�iilor locale pentru fiecare opera�iune de creditare. Conform LLPF, i se mai permite unei administra�ii locale s�-�i garanteze creditul �n baza propriului venit, o garan�ie care s� poat� fi executat� prin intermediul Trezoreriei. Ambele prevederi �nseamn� un guvern mult prea apropiat de ceea ce ar trebui s� fie o tranzac�ie distinct� �ntre o administra�ie local� �i un  creditor privat. Prin aprobarea creditelor individuale �i a pozi�iei de administrator al garan�iilor de creditare, guvernul poate semnala pie�elor, f�r� nicio inten�ie, de altfel, c� are rolul de girant de facto al tuturor creditelor municipale. Ceea ce ar putea s� dea na�tere unor credit�ri riscante (din partea creditorilor �i a unor presiuni de salvare guvernamental� din partea administra�iilor locale) - se arat� �n Raportul B�ncii Mondiale.
Solu�ii integrate: Credit punte �i obliga�iuni
Marius Bostan, de la VMB Partners, consider� c�, pentru finan�area proiectelor de infrastructur�, autorit��ile locale trebuie s� aplice solu�ii integrate. Pe l�ng� partea de finan�are propriu-zis�, un rol important �l va avea atragerea de investitori de calibru, investitori care s� fie recepta�i de interes regional, desigur prin aplicarea de facilit��i aflate la �ndem�na autorit��ilor locale. Referitor la realizarea infrastructurii de ap� �i canalizare, Marius Bostan a reiterat faptul c� societ��ile regionale de ap� ce vor fi create ar trebui s� fie societ��i deschise, cu un management privat, companii care s� fie listate la burs� pentru asigurarea de surse de finan�are. Toate metodele trebuie combinate. "Av�nd �n vedere experien�a noastr� de p�n� �n prezent �n rela�ia cu autorit��ile locale, consider c� o solu�ie eficient� este mecanismul  integrat Bridge Loan & Obliga�iuni. �n ce const� acest mecanism? �n prima etap� este contractat un credit punte revolving, pentru o perioad� scurt� sau medie de 12 p�n� la 36 de luni, p�n� la finalizarea execu�iei obiectivelor. Plafonul linie ar fi de 100 milioane RON. �n a doua etap� este lansat� o emisiune de obliga�iuni cu perioad� de maturitate de 20 de ani prin care se atrag din pia�� 100 de milioane de lei, ceea ce duce la rambursarea integral� a creditului punte. Care sunt avantajele acestei solu�ii? Succint, avem un cost total mai mic dec�t la o linie de credit bancar uzual�; Calculul dob�nzii �i pl��ile se fac �n conformitate cu structura stabilit� �i datele prestabilite; Regulile sunt f�cute de autoritatea local�; Ramburs�ri de principal corelate cu fluxurile de �ncas�ri taxe �i impozite locale; Maturit��i de peste 20 ani. Nu �n ultimul r�nd, constituie un instrument pentru o guvernare mai bun�. S� mai amintim faptul c� este o structur� flexibil�, asigur�nd distribuirea just� �i minimizarea efortului financiar.
De exemplu, lansarea de obliga�iuni emise �n serii �i compunerea celor dou� solu�ii �ntr-un mecanism financiar integrat cu linie de prefinan�are tip revolving cu ramburs�ri multiple. Ob�inem aici reducerea costurilor de finan�are fa�� de o emisiune de obliga�iuni uzual�, prin diminuarea pierderilor datorate momentelor �n care banii proveni�i din obliga�iuni stau �n cont de depozit la o dob�nd� mai mic� �i nu sunt utiliza�i datorit� �nt�rzierilor �n execu�ia lucr�rilor" - a explicat Bostan.
Fr�ne �n calea finan��rilor
Drumul spre accesarea liniilor de finan�are este, totu�i, destul de dificil. Dintre piedicile identificate de Marius Bostan, men�ion�m urm�toarele: Limitarea serviciului anual al datoriei (30 de procente aplicat la media aritmetic� a veniturilor proprii realizate �n ultimii 3 ani) reprezint� o piedic� �n dezvoltarea municipalit��ilor cu poten�ial mare de dezvoltare. Nu exist�, p�n� �n prezent, agen�ii locale de rating care s� evalueze produsele lansate de autorit��ile locale.
"Este necesar� �mbun�t��irea cadrului legislativ. C�nd spun acest lucru, m� refer la disocierea obliga�iunilor generale de obliga�iunile destinate realiz�rii de proiecte generatoare de venituri ale autorit��ilor locale. De exemplu,  suplimentarea veniturilor proprii cu profiturile realizate prin operarea obiectivelor realizate" - a mai spus Bostan.
De aceea�i p�rere sunt �i autorii Raportului B�ncii Mondiale: "O constr�ngere esen�ial� citat� de participan�ii la pia�� este costul sporit al reglement�rilor emisiunilor de obliga�iuni din Rom�nia prin compara�ie cu jaloanele interna�ionale. De exemplu, costul unei cot�ri de obliga�iuni �n valoare de 50 de milioane de euro la Bursa de Valori din Viena este de 3.000 de euro, iar costul autorit��ii de reglementare este de 800 de euro, prin compara�ie cu costul de reglementare al unei obliga�iuni de valoare similar� din Rom�nia de 50.000 de euro (0,1 procente taxa Comisiei Na�ionale de Valori Mobiliare, plus un maximum de 0,02 la sut� taxa Bursei de Valori Bucure�ti). Ar fi recomandabil s� se alinieze costurile de reglementare ale emisiunilor de obliga�iuni din Rom�nia cu cele existente �n statele membre UE pentru a li se permite emiten�ilor na�ionali s� concureze la un nivel egal cu concuren�ii din Uniune"- relev� raportul B�ncii Mondiale.
M�surarea riscului
�n opinia autorilor Raportului B�ncii Mondiale, ca o prioritate, guvernul trebuie s� elaboreze �i s� pun� �n practic� o strategie coerent� de �mbun�t��ire a accesului entit��ilor, administra�ii locale �i societ��ilor municipale laolalt�, la pia�a creditelor �n contextul unei pie�e unice.
Potrivit documentului, aceast� strategie trebuie s� constea �ntr-o serie de m�suri de asisten�� tehnic� �i sprijin financiar, formulate �n baza profilului de risc.
�n Rom�nia majoritate a entit��ilor locale precum �i a societ��ilor locale se afl� �n nivelul doi de risc, adic� au capacitatea de a accesa pia�a finan��rilor, �ns� se �ndatoreaz� la marje �nalte �i la scaden�� redus�, ceea ce este incompatibil cu finan�area investi�iilor de infrastructur�.
Acest grup de autorit��i locale ar putea beneficia de un pachet de sprijin care s� includ� atat asisten�� tehnic� dar �i sprijin financiar. �n accep�iunea B�ncii Mondiale, pachetul de asisten�� tehnic�, ar urm�ri consolidarea gestion�rii fiscale �i financiare, precum �i calitatea administr�rii entit��ilor locale din grup, obiectivul fiind s� le permit� s� ajung� s� acceseze pia�a prin intermediul creditului lor propriu.
Totodat�, pe m�sur� ce aceste entit��i �i �nt�resc capacitatea de gestionare, Banca Mondial� propune elaborarea unei Facilit��i de Garantare Par�ial� a Creditului (FGPC), av�nd drept model facilit��ile similare care au fost puse �n practic� cu succes la dezvoltarea pie�ei ipotecilor secundare din mai multe economii �n curs de dezvoltare, de exemplu Columbia.
Pentru prim�riile cu risc crescut  se pot aloca de la bugetul de stat fonduri nerambursabile condi�ionate de capital pentru finan�area investi�iilor locale cu o prioritate extrem de ridicat� din perspectiv� economic�, social� sau de mediu, inclusiv pentru cofinan�area necesar� fondurilor europene.
Emisiuni de obliga�iuni ale VMB Partners SA
Ia�i: 200 milioane RON, 22 de ani, serii
Timi�oara (7 emisiuni): 150 milioane RON, 21 de ani, serii
Bac�u (4 emisiuni): 120 milioane RON, 20 ani, serii
C. J. Timi�: 100 milioane RON, 20 de ani
C. J. Hunedoara: 60 milioane RON, 20 de ani, serii
Alba Iulia (5 emisiuni): 24,5 milioane RON, 20 ani
C. J. Alba: 50 milioane RON, 20 de ani
T�rgu Mure� (4 emisiuni ): 52 milioane RON, 21 de ani
Foc�ani, Slobozia: 50 milioane RON, 20, respectiv 22 de ani