Bncile i stabilitatea macroeconomic ale Romniei sunt periclitate

Creditele în valută, acordate de băncile românești, precum este înregistrat de cîțiva ani deja, ar putea duce la periclitarea serioasă a stabilității macroeconomice din România, după cum ne avertizează Banca Centrală Europeană (B.C.E.).

Acordarea creditelor trebuie temperată

Un raport al Băncii Centrale Europene (B.C.E.) avertizează asupra pericolului creditării în valută necontrolate, concept aplicat de băncile naționale și/sau comerciale din România. Mai mult, un pericol real îl constituie diferențele de curs ale euroului, or dacă moneda națională își va continua traseul descendent bursier (dacă se va deprecia continuu) în raport cu moneda unică europeană, se prea poate ajunge la o falimentare în serie a băncilor precum și la deteriorarea balanțelor fiscale ale instituțiilor creditoare.

Tendințe anarhice de creditare

Indiferent de moneda în care se împrumută (cu condiția ca aceasta să nu fie cea național㠖 leul vechi și/sau nou românesc), românul, cu statut de persoană fizică chiar, pe lîngă creditorii săi autorizați, contribuie la destabilizarea economiei naționale, cu alte cuvinte. O concluzie îngrijorătoare o constituie rata exacerbată de creditare în valută a persoanelor fizice din România (54%) fiindcă în Bulgaria, spre exemplu, candidată la Uniunea Europeană, această rată se menține la 47%.
Se pare, așadar, că există o tendință anarhică în rîndurile populației române, precum și în cele ale firmelor autohtone creditate, respectiv cea de a consuma mai mult decît se poate produce pe termen scurt; acest aspect conduce automat la punerea în postura de creditor cu creanțe irecuperabile (de la populație și/sau entități economice) sau care se pot recupera, dar cu costuri foarte mari.

Asigurări ale B.C.E.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (B.N.R.), dl Mugur Isărescu, a dat asigurări ferme conform cărora B.C.E. va implementa niște politici de creditare stricte în România pentru ca țara noastră să nu mai asiste vreodată la falimente bancare. Or chiar dacă modelul american a probat premiza conform căreia o creștere a consumului și o accelerare de rotație a banilor pot conduce la acel favorabil boom macroeconomic, în România, din nefericire, exemplul a fost exagerat.

Și ar mai fi o problemă demnă de luat în calcul: portofoliul creditorilor bancari; dacă clientela băncilor nu dă dovadă decît de o bonitate îndoielnică, atunci ce credibilitate mai au respectivii creditori?

Cauzele supracreditării și pericolele derivate iminente

Principalele cauze ale supracreditării, pe care le-au putut identifica oficialii B.C.E. cel puțin, sunt în număr de trei: îmbunătățirea încrederii consumatorilor, creșterea economică semnificativă și stabilizarea situației macroeconomice prin reducerea ratei inflaționiste naționale la sub 10%. De-asemeni, văzîndu-se asaltată și de tendința tot mai accentuată a creditării în lei, B.N.R. a fost nevoită să solicite mărirea rezervelor minime obligatorii în moneda națională (în lei românești) și creșterea ratei dobînzii de referință.
Fiindcă piețele financiare au devenit extrem de volatile, cursurile fluctuînd destul de mult, iar dobînzile externe aflîndu-se în creștere, s-ar putea spune că specialiștii B.C.E. au dreptate și în legătură cu pericolele ce amenință băncile creditoare, entități economice ce s-ar putea rapid găsi într-o situație deosebit de vulnerabilă, mai ales în cazul unei crize financiare.

Arhetipul unei bănci românești postdecembriste

O bancă românească postdecembristă, în raport cu Zona Euro, acolo unde gamele de creditare a persoanelor fizice și/sau juridice sunt foarte dezvoltate, se bazează pe profitul obținut din depozitele rezidenților, împrumuturi externe, dar și prin ratele ascendente ale dobînzilor din depozite. Pe de altă parte, oficialii B.C.E. au remarcat că aplicarea defectuoasă a metodologiei de clasificare a creditelor, extinderea repetată a liniilor de credit și reeșalonarea datoriilor, dar si gradul ridicat de expunere față de un număr relativ redus de clienți sau acordarea de împrumuturi preferențiale, contribuie la destabilizarea situației n sectorul bancar românesc. 

http://www.bnr.ro   http://www.ecb.int