BERD, BEI şi o filială a BM elaborează un plan de susţinere a băncilor din Est

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC), filială a Băncii Mondiale, elaborează un program pentru susţinerea sistemului financiar din Europa de Est, transmite AFP, citat de Mediafax. Programul de susţinere a băncilor est-europene ar putea avea în vedere între 5 şi 10 state, respectiv România, Ucraina, Ungaria, Croaţia, Serbia, ţările baltice şi, eventual, Rusia.

Grupul de instituţii financiare internaţionale este condus de BERD. Cele trei organisme vor publica în curând o declaraţie legată de programul de susţinere a sistemului financiar din Europa de Est, lovit din plin de criza financiară internaţională, a declarat directorul departamentului de cercetări al BERD, Jeromin Zettelmeyer.

"Credem că problema este serioasă, dar controlabilă" "Credem că problema este serioasă, dar controlabilă. Avem câteva luni pentru a interveni, doar câteva săptămâni în unele state, în condiţiile în care există ţări precum Ucraina, aflate în pragul colapsului", a precizat Zettelmeyer. Un prim pas constă în recapitalizarea instituţiilor de credit mamă, condiţionată de susţinerea ulterioară a filialelor din Europa de Est aflate în dificultate, sub controlul băncilor centrale locale. Companiile-mamă sunt, în principal, din Austria, Germania, Franţa, Italia şi Belgia. În plus, statele din Europa de Est, dacă deţin mijloacele necesare, vor trebui să aducă propriul aport la susţinerea sistemelor bancare, a precizat Zettelmeyer. Băncile locale independente ar putea, cu ajutorul băncilor centrale, să apeleze la instituţiile financiare internaţionale.

Oficialul BERD a salutat eforturile Austriei referitoare la iniţierea unei acţiuni coordonate pentru a ajuta Europa de Est. El consideră că suma vehiculată de presa austriacă, de 150 miliarde euro, pentru susţinerea regiunii, este una conformă cu realitatea.

Miercuri, premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a avansat ideea înfiinţării unui fond european de 100 miliarde euro pentru Europa de Est. Până în prezent, Comisia Europeană şi mai mulţi membri ai Uniunii Europene, în special Cehia, care deţine preşedinţia UE, s-au arătat rezervaţi în raport cu iniţiativa Austriei. Preşedintele BERD, Thomas Mirow, a ajuns, la începutul săptămânii, la Kiev, pentru a discuta cu autorităţile ucrainene în legătură cu un împrumut, care s-a putea cifra la 500 mil. euro.

În plus, Fondul Monetar Internaţional a aprobat, în noiembrie, un credit de 13 miliarde euro (16,4 miliarde dolari) pentru Ucraina, din care o primă tranşă de 4,5 mld. dolari a fost deja alocată. Deblocarea celei de-a doua tranşe, care ar trebui să intervină la mijlocul lunii februarie, este condiţionată de rezolvarea conflictelor dintre politicienii ucraineni legate de reformele cerute de FMI.

BM cere un efort internaţional coordonat, condus de UE, pentru susţinerea zonei

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a solicitat un efort internaţional coordonat, condus de Uniunea Europeană, pentru susţinerea economiilor din Europa Centrală şi de Est, potrivit Financial Times. "Trebuie să existe sprijin şi din partea guvernelor europene. La 20 de ani după unificarea Europei în 1989, ar fi o tragedie să permitem acum dezbinarea Europei", a arătat preşedintele BM. Apelul lui Zoellick pentru susţinerea statelor europene emergente a fost lansat odată cu prezentarea ambiţiilor Băncii Mondiale de a redresa, cel puţin parţial, sistemul global al finanţelor comerciale, în urma summit-ului G20 programat pentru luna aprilie.

Statele din Europa de Est, ale căror monede naţionale s-au depreciat puternic în contextul deteriorării condiţiilor economice, nu sunt singurele ţări care au nevoie de ajutoare externe, a declarat, joi, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn. "Din cauza crizei, există un fenomen de secare a fluxurilor financiare pe care s-au bazat aceste ţări în ultimul deceniu şi, în consecinţă, au nevoie de sprijin extern; deci Europa de Est este numai o parte a lumii, a economiei globale, aflată într-o situaţie dificilă, însă nu este singura", a afirmat directorul instituţiei financiare internaţionale. Strauss-Kahn a subliniat, totodată, caracterul global al crizei şi necesitatea ca soluţiile găsite pentru turbulenţele economice să fie globale.