BM ne preseaz s rezolvm problemele utilitilor locale

Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată constituie o prioritate pentru România. Acest sector, împreună cu gestionarea deșeurilor solide, și-a asumat o importanță specială în contextul aderării la UE, din moment ce România și-a asumat obligația de a le moderniza, conform acquis-ului de mediu. 'Cheltuielile totale de investiții sunt estimate la 9,7 miliarde euro între 2005 și sfârșitul perioadei de ajungere la standarde pentru diferite sectoare (2015 pentru apă, 2017 pentru deșeurile solide și 2018 pentru canalizare). Dacă fondurile structurale și de coeziune UE vor reprezenta principala sursă externă de finanțare pentru investițiile municipale prevăzute, va fi necesară o finanțare substanțială a partenerilor. Date fiind constrângerile fiscale cu care se confruntă administrația centrală, o mare parte a acestei finanțări suplimentare va trebui să fie obținută la nivelul sub național', se arată într-un raport al Băncii Mondiale (BM).
Creșterea tarifelor
În principiu, astfel de fonduri ar putea fi generate prin creșterea tarifelor. În prezent, venitul din tarife acoperă două treimi din cheltuielile de exploatare și de investiții ale companiilor de apă. Însă, conform studiilor recente, chiar și creșterile modeste ale tarifelor ar putea fi dificile pentru populația cea mai săracă, reprezentând 40%. Dacă ar trebui să fie permisă creșterea tarifelor, povara asupra săracilor ar trebui redusă, prin intermediul subvențiilor alocate specific. Legea privind serviciile comunitare din domeniul utilităților publice prevede că prețurile și tarifele pentru servicii comunitare furnizate de operatori se stabilesc în baza metodologiei elaborate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Publice de Gospodărie (ANSRC). 'Tarifele acoperă operațiunile, întreținerea și cheltuielile de reparații, cheltuielile cu amortizarea activelor, cheltuielile pentru protecția mediului, costurile financiare asociate împrumuturilor contractate, ale cheltuielilor pentru contractele de management, o cotă pentru dezolvarea și modernizarea rețelelor și o cotă pentru profituri', potrivit Băncii Mondiale.
Variații ale prețului
România nu deține o bază de date unificate a informațiilor privind tarifele sau operațiunile din sectorul de apă și canalizare. Din informațiile parțiale disponibile în raportul Băncii reiese că tarifele variază destul de mult, cele pentru alimentarea cu apă de la 0,15 la 0,55 euro pe metru cub și cele pentru canalizare de la 0,18 la 0,45 euro pe metru cub. Aceste niveluri ale tarifelor, în combinație cu un nivel crescut de contorizare, au încurajat randamentul sporit al consumului de apă, și la nivel general, dar și în cadrul sectorului de consumatori casnici. La un nivel cumulat, consumul de apă a scăzut, ceea ce reflectă niște scăderi însemnate ale consumului per capita.
Dacă ar trebui să fie permisă creșterea tarifelor, povara asupra săracilor ar trebui redusă, prin intermediul subvențiilor alocate specific. Conform BM, o abordare ar fi extinderea sistemului de protecție socială utilizat în prezent în sectorul încălzirii centrale pentru a acoperi serviciile de apă și de ape reziduale. Ar putea fi obținute venituri suplimentare prin intermediul perceperii de taxe de dezvoltare, contractuale și pentru crearea unui fond municipal de reparații (MRD). Alte resurse pentru investiții ar putea proveni din continuarea reducerii cheltuielilor de exploatare. Totuși, taxele și Fondul municipal își generează venitul de pe urma aceluiași set de consumatori, aflați sub presiunea tarifului, ceea ce le limitează aplicarea.
Finanțarea investițiilor, o provocare pentru autorități
Banca Mondială este totuși încrezătoare și crede că România poate să respecte directivele Uniunii. 'Finanțarea investițiilor necesare pentru a respecta standardele UE înseamnă o provocare pentru autorități: resursele publice sunt limitate prin constrângerile severe asupra bugetului, finanțarea comercială nu este atât de disponibilă pentru multe primării din cauza lipsei lor de bonitate și multe societăți de utilități locale au probleme în ceea ce privește asigurarea finanțării comerciale din cauză că tarifele existente nu acoperă costul de capital și al creditelor necesare pentru investiții, în special în sectorul de apă și canalizare', se mai precizează în raport. Diferența dintre resursele disponibile în prezent și cerințele totale de finanțare din sectorul de apă și canalizare subliniază nevoia urgentă ca Guvernul să stabilească acele condiții care le vor permite entităților sub naționale să-și finanțeze investițiile de infrastructură pe piața creditelor sub naționale.