Cţu: n 3-4 ani vom avea suficienţi muncitori n Romnia

Climatul macroeconomic "în derivă" din România, creşterea inflaţiei, a preţurilor şi cursul valutar fluctuant vor avea un efect negativ asupra angajaţilor, dar piaţa forţei de muncă se va regla de la sine în următorii trei-patru ani, a declarat ieri, în cadrul unui seminar de resurse umane, economistul Florin Cîţu. Directorul Departamentului Pieţe Financiare al ING Bank România, Florin Cîţu, a afirmat că pe fondul climatului economic internaţional instabil, care se răsfrânge şi asupra României, forţa de muncă va fi din ce în ce mai mobilă, iar angajaţii vor avea pretenţii din ce în ce mai mari, în special referitoare la creşteri salariale. Fluctuaţia foarte mare de personal cu care se confruntă angajatorii români, dar şi migraţia forţei de muncă în străinătate sunt consecinţele unei economii cu "o sănătate precară", consideră reprezentantul ING. Acesta a mai spus că, deşi în ultimul an s-a înregistrat o creştere importantă a salariilor, care va continua şi în 2008 (de exemplu, în sectorul bancar se estimează o creştere a salariilor de 20%), această majorare este una artificială. Pe fondul creşterii inflaţei, al cursului de schimb fluctuant sau al deficitului de cont curent, creşterea veniturilor lunare se clădeşte pe un fundament nesigur. Anul electoral creşteri salariale aduce "O altă mare problemă pe care România o are, în 2008, este anul electoral. În această perioadă, tendinţa este ca salariile în sectorul public să se majoreze consistent, ceea ce dă senzaţia că totul este bine, economia este sănătoasă, iar oamenii vor fi tentaţi să se împrumute cât mai mult, fără a conştientiza, însă, riscul. În acest fel, autorităţile introduc morfină în sistem", a spus Cîţu. Reprezentantul ING a mai explicat că şi în 2008 se va menţine deficitul de lucrători calificaţi, cei mai căutaţi salariaţi fiind, în continuare, cei din construcţii, textile, hoteluri şi restaurante sau cei din sectorul financiar-bancar. În acelaşi timp, presiunea pe angajaţi se va menţine, pentru că lipsa personalului calificat va duce la o folosire la maximum a celor existenţi, care vor deveni mai stresaţi şi vor face faţă cu greu sarcinilor profesionale. Deşi creşterea economică din ultimii ani a creat locuri de muncă, rata persoanelor angajate, după 2002, a fost negativă, adică numărul salariaţilor care au ieşit din piaţa muncii a fost mai mare decât al celor care au intrat. Cîţu a mai spus că acest fenomen va mai dura trei-patru ani, după care piaţa muncii se va regla de la sine, fără ajutor din afară. Faptul că salariile vor continua să crească va atrage atenţia atât a personalului neangajat, din mediul rural sau din ţările din jur, cât şi a românilor plecaţi la muncă în străinătate, care vor dori să se întoarcă. În plus, va creşte fenomenul migraţiei dintr-un sector în altul, în funcţie de salariu. Cîţu a explicat că mulţi angajaţi din sectorul public vor migra către privat, administraţia devenind o resursă importantă de personal. România primeşte fonduri europene pentru integrarea în muncă a şomerilor Prin Axa Prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare din cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pot fi accesate în perioada 2008-2013 fonduri cu o valoare totală de 198,461 milioane de euro, din care 169,818 mil. euro vor veni din Fonduri Structurale Europene, iar contribuţia privată va fi doar de 11,8 mil. euro. Contribuţia comunitară la finanţarea acordată va fi de 91%, restul fiind contribuţia publică naţională. Valoarea proiectelor poate fi între 1,850 - 18,5 mil. euro pentru proiectele strategice şi 0,185 - 1,849 mil. euro pentru proiectele de grant. Proiectele strategice sunt cele care vor fi implementate la nivel naţional, multiregional sau sectorial, iar cele de grant sunt proiectele de nivel regional, inter-regional sau local. Grupurile-ţintă ale proiectului sunt persoanele inactive, persoanele în căutarea unui loc de muncă şi şomerii - tineri, peste 45 de ani, de lungă durată. Beneficiarii acestei axe prioritare sunt Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Muncii şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta, furnizorii de servicii publici şi privaţi, acreditaţi pentru stimularea ocupării forţei de muncă, ONG-uri, Camere de Comerţ şi Industrie, întreprinderi, în special microîntreprinderi şi IMM, institute de cercetare în domeniul pieţei muncii, patronate şi organizaţii sindicale.