e-Fantezie cu bani europeni

Atunci cand nu stii sa cheltuiesti banii pe care ii castigi, nu ar trebui sa cheltuiesti bani pe care ii primesti de-a gata. Cam asta ar fi morala de la finalul povestilor cu ministere si cu fonduri europene. Pe la inceputul lui septembrie erau asteptati primii cursanti sa se formeze folosind platforma de formare online e-Academie. Cei 1.4 milioane de euro cheltuiti de Ministerul Comunicatiilor pe aplicatia e-Academie urmau sa fie utili celor 66000 de cursanti preconizati anual.

Banii au fost din fonduri europene. Acum, in noiembrie, Ministerul Comunicatiilor propune o hotarare de guvern prin care functionarii publici sa fie obligati sa urmeze cursuri de formare in noul produs informatic pe care s-au adus atatia bani comunitari. "Art.6 (2) Incepand cu anul 2012, un procentaj de minimum 30% din cursurile pe care institutiile publice le ofera functionarilor publici pe teme ce tin de e-Guvernare trebuie sa fie derulate la distanta, asistat de calculator, prin intermediul solutiei de instruire oferite in cadrul prezentului program. Procentul respectiv va creste anual, pentru ca in 2014 minimum 80% din cursurile de formare si perfectionare pe tematici de e-Guvernare sa fie derulate in cadrul programului", se arata in document.

Si de ce emitem prezentul act normativ? Pentru ca desi este mai eficient finaciar, desi toata lumea are de castigat din utilizarea lui, desi "s-a solicitat si s-a finantat" un sistem de e-learning, acesta nu este utilizat in intregul sau potential. (conform notei de fundamentare a proiectului).

Sa ne lamurim: de cand e responsabil Ministerul Comunicatiilor cu nevoile de formare ale functionarilor publici, si poate, prin urmare sa propuna o forma obligatorie de dezvoltare profesionala pentru acestia? Ce inseamna e-Guvernare si ce fel de cursuri sunt necesare in acest domeniu? Aparent, tot conform notei de fundamentare, dezvoltarea profesionala a functionarilor nostri e neglijata ca urmare a dificultatilor logistice si bugetare (lipsesc de la serviciu, se cheltuie cu deplasarea, cazarea). Asa ca iata o solutie. Cel putin 30% din cursurile pe tema e-Guvernare sa se faca la distanta si sa se faca prin e-Academie.

Imi suna asa: am primit niste bani si am tiparit o carte. Acum trebuie sa gasim si cine sa o citeasca. Iar daca nu gasim, facem cumva sa fie obligatoriu.

Imi mai suna si asa: dupa ce ca oamenii care lucreaza in pozitii de functionari publici se confrunta cu toate neplacerile de a fi bugetar (taieri/inghetari de salarii, taieri de fonduri si bugete de la te miri ce, stresul restructurarilor care se fac pe criterii politice si nu de performanta, lipsa unui sistem de management al performantei lor), ei bine cu toate aceste tinichele atarnate statutului de bugetar, ar fi fost macar de asteptat ca formula de dezvoltare profesionala sa fie daca nu una coerenta, macar una centralizata. Dar pare ca nu se pune in niciun moment problema despre ce nevoie au ei sa fie instruiti, iar ca raspuns, iata solutia.

Avem niste bani, zicem ca "s-a cerut si s-a finantat" si pe urma nu avem beneficiari inscrisi. Nu e singurul exemplu. Am asistat la cazuri similare si in firme private. Banii europeni par a fi de dorit cu orice pret. Decat sa nu ii iei, nu mai bine ii iei si faci ceva cu ei. Chiar daca in ansamblu iti generezi costuri pe care altfel nu le-ai fi avut.

Cred ca noi, la nivel macroeconomic, nu stim sa gestionam bugete. Sau nu avem performanta in a face asta (daca din lipsa de competenta sau bunavointa, ramane de stabilit). Daca pe cei pe care ne-a costat sa-i obtinem, ii gestionam prost, cum e de asteptat sa ii gestionam bine pe cei primiti pe degeaba?