E posibil s scpm prin "urechile acului" de clauza de salvgardare din agricultur

La prima vedere, problema din agricultură pare să aibă o rezolvare. Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloș, a declarat miercuri că scrisoarea cu progresele înregistrate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) în privința implementării sistemului informatic pentru a evita activarea clauzei de salvgardare va fi trimisă azi către Comisia Europeană (CE), arată agenția de presă NewsIn. "Obiectivul a fost să avem modulele soft gata înainte de începerea plăților, iar acestea sunt funcționale, și să dăm asigurări că nu vom începe plățile înainte de finalizarea activității de control în teren. Este o decizie a Comisiei și nu vreau să anticipez, sunt optimist, dar și realist, dar cred că - așa cum stau lucrurile acum - nu ar trebui să fie activată clauza", a afirmat Dacian Cioloș, citat de Mediafax, la deschiderea Indagra de miercuri. El a menționat că firma de audit care a verificat sistemul de gestionare a plăților va prezenta oficialilor Ministerului Agriculturii, miercuri, 7 noiembrie, raportul pe această temă. "Eu cred că nu trebuie activată clauza de salvgardare ținând cont de progresele înregistrate, a subliniat ministrul de resort. Dincolo de clauză, problema este de încredere între Ministerul Agriculturii și Comisia Europeană". Scrisoarea va fi trimisă după ce în cursul zilei de miercuri Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va primi raportul de audit de la firma Deloitte. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat săptămâna trecută că Ministerul Agriculturii va trimite Comisiei Europene scrisoarea privind APIA cel mai probabil la 7 noiembrie, înainte de termenul stabilit.
9 noiembrie este termenul de grație
Potrivit unui avertisment lansat în cursul lunii octombrie de Comisia Europeană, pentru a nu fi activată clauza de salvgardare, România trebuie să aibă un Sistem Integrat de Administrare și Control (IACS) funcțional și să nu efectueze plăți înainte de finalizarea controlului în teren. Comisia Europeană a acordat României o perioadă de grație, până pe data de 9 noiembrie, pentru a rezolva problemele din sistemul de plăți din agricultură, în caz contrar riscând să i se reducă 25 % din subvenții. Pentru plăți directe la hectar, România primește 440 de milioane de euro, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este instituția care gestionează aceste fonduri. După primirea scrisorii, Comisia va face o analiză tehnică, iar ulterior va lua o decizie.
Ministrul Agriculturii declara în luna octombrie a acestui an că există două tipuri de controale: unul administrativ - prin care se verifică cele 1.250.000 de dosare depuse - și un control pe teren, care se face pe baza unui eșantion. Plățile se vor face pe toate suprafețele unde cele două tipuri de controale au fost efectuate.
În aceași perioadă, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, spunea că această clauză de salvgardare nu va fi aplicată dacă România îndeplinește următoarele condiții: cele două sisteme IT să fie pe deplin funcționale, iar plățile să fie făcute doar în cazul în care acestea sunt operaționale. Tot Orban susținea că dacă nu sunt îndeplinite condițiile, cel mai probabil o decizie va fi luată în Colegiul CE din 27 noiembrie. Decizia Comisiei Europene va fi bazată sută la sută pe realitatea din teren. Pat Cox, fostul președinte al Parlamentului European, a susținut de asemenea că este puțin probabil ca autoritățile de la Bruxelles să activeze clauza de salvgardare în domeniul agriculturii. El și-a motivat opinia prin faptul că progresele realizate de România sunt apreciate de membrii Comisiei Europene, dar a ținut să sublinieze de fiecare dată că această părere este pur personală.
Conform articolului 37 al Actului de Aderare, clauza de salvgardare specifică legată de piața internă poate fi aplicată dacă un nou stat membru nu și-a îndeplinit angajamentele relevante luate în cadrul negocierilor de aderare și dacă există o violare serioasă a funcționării pieței interne ori un risc iminent pentru o astfel de violare. Clauza de salvgardare legată de piața internă se referă la angajamentele ce țin de întregul domeniu al pieței interne. Aceasta include cele patru libertăți și sectoare precum concurența, energia, transportul, telecomunicațiile, agricultura și protecția consumatorilor și a sănătății (de ex: siguranța alimentelor). Astfel de măsuri pot fi decise înainte de aderare pentru a preveni violări serioase și iminente în funcționarea pieței interne. Măsurile luate înainte de aderare vor fi aplicabile de la data aderării. Măsurile de salvgardare în acest domeniu pot fi luate în primii trei ani după aderare, dar pot fi aplicate și după această dată dacă situația nu este încă remediată. Comisia Europeană poate modifica, scurta sau înceta aplicarea măsurilor ca răspuns la progres.