Erste: Acordul cu FMI ar restabili ncrederea n economia romnească

Un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar fi cea mai bună soluţie pe care o poate lua Guvernul, chiar dacă nu va trebui să acceseze facilitatea de lichiditate, dar va ajuta la restabilirea încrederii în economia românească, a declarat, luni, directorul financiar al Erste Group, Manfred Wimmer, potrivit Mediafax. "Prioritatea pentru statele din regiune ar trebui să fie asigurarea lichidităţii pe termen scurt în moneda naţională. România a făcut deja acest lucru, prin scăderea rezervelor minime obligatorii pentru lei", a afirmat Wimmer, la o conferinţă de presă organizată la Viena. Astfel, directorul financiar al băncii austriece a arătat că mai multe state din regiune au încheiat deja acorduri cu FMI şi se aşteaptă ca şi alte ţări să solicite înţelegeri similare. Wimmer înţelege că un acord cu FMI reprezintă un subiect sensibil pentru Guverne, care se tem că o înţelegere cu instituţia financiară internaţională presupune şi iniţierea unor măsuri de restructurare nepopulare. "Guvernele trebuie să-şi schimbe această percepţie că un acord cu FMI ar atrage, în mod obligatoriu, măsuri de natură să afecteze populaţia. Este nevoie de FMI pentru restabilirea încrederii în economie", a adăugat oficialul Erste Group. 'Românii pot să aibă creşteri reale ale veniturilor' În ciuda condiţiilor actuale, România rămâne unul dintre statele din Europa Centrală şi de Est unde sunt posibile creşteri reale de venituri pentru populaţie, a declarat Wimmer, care a precizat, totodată, că majorările salariale de la BCR vor fi mai mici decât rata inflaţiei. "România va fi una dintre puţinele ţări în care populaţia va avea şansa să-şi crească veniturile în termeni reali. Creşterea economică va continua, iar nivelul salariilor este foarte scăzut, inclusiv comparativ cu alte state din Europa Centrală şi de Est. Au fost câştiguri mari de productivitate, iar o productivitate în creştere este chiar sustenabilă", a mai spus directorul Erste Group. În ciuda perspectivelor de restructurare în anumite sectoare şi a creşterii şomajului, Wimmer s-a arătat încrezător că populaţia din regiune va reuşi să se reorienteze, chiar dacă nu s-a confruntat cu crize de asemenea amploare, argumentând că în ultimii 10 ani majoritatea salariaţiilor au schimbat cel puţin un loc de muncă. Întrebat despre politica de personal din cadrul BCR, Wimmer a arătat că va continua planul iniţial de reducere a numărului de angajaţi, stabilit independent de criza actuală, concomitent cu dezvoltarea în continuare a reţelei de sucursale şi a salariaţilor din reţeaua de unităţi. El a menţionat, însă, că salariile din BCR vor creşte cu un procent sub rata inflaţiei, amintind totodată că bunurile de consum se vor scumpi într-un ritm mai lent în acest an. Wimmer crede că în perioada următoare accentul trebuie pus mai puţin pe salariul de bază şi mai mult pe câştigurile în funcţie de productivitate. La rândul lor, oficialii OMV, Vienna Insurance Group (VIG) şi Wienerberger afirmă că în România vor avea loc atât negocieri de majorări salariale, cât şi restructurări, care nu ţin neapărat de criza financiară. Companiile austriece prezente în România nu vor noi achiziţii În aceste condiţii, marile companii austriece au oprit planurile de achiziţii, după declanşarea crizei financiare, deşi preţurile de vânzare sunt atractive, concentrându-se în prezent pe conservarea poziţiilor în pieţele din Europa Centrală şi de Est unde au investiţii. "Nu ne interesează ce este ieftin, pentru că totul este ieftin acum. Ce ne-ar putea interesa sunt oportunităţi care să se potrivească foarte bine cu planul nostru de afaceri", a declarat directorul şi preşedintele executiv al grupului OMV, Wolfgang Ruttenstorfer. O poziţie similară au afişat şi oficialii Erste Bank, VIG şi Wienwrbwerger, consolidarea afacerilor din statele unde au investit fiind principala prioritate. "Nu avem nevoie de achiziţii pe alte pieţe, în condiţiile în care cele pe care suntem deja prezenţi ne oferă suficiente oportunităţi. Orice eventuală achiziţie trebuie să se potrivească foarte bine cu strategia noastră", a spus Wimmer.
Oficialul băncii austriece susţine că, în condiţiile actuale de piaţă, există oportunităţi pentru creşterea organică a afacerilor din regiune. "Ultima achiziţie importantă a fost cea din România. Principalele pieţe pentru noi sunt cele central şi est-europene, care ne oferă acces, în total, la 120 de mil. locuitori. În majoritatea, avem cote de piaţă, pe core business, de aproximativ 20%", a explicat directorul Erste Group.
'Efectele deprecierii ţin de perioadă şi nivel, la 4,9 lei/euro pierderea depăşeşte profitul' Efectele deprecierii leului vor depinde de amplitudinea şi de perioada în care se va manifesta, iar pierderea cauzată ar putea depăşi profiturile obţinute din creditele în valută dacă rata de schimb va trece de 4,9 lei/euro, a declarat Wimmer. "Ucraina şi România au fost cele mai afectate. (...) În România deprecierea a fost relativ modestă faţă de Ucraina, dar mai mare decât ne-am aşteptat. Efectele depind de cât va dura deprecierea şi până unde va merge", a afirmat Wimmer. El a amintit că Erste, acţionarul majoritar al BCR, are expunere valutară în România doar în euro, neavând credite în valute exotice, ceea ce pe termen mediu nu va mai presupune riscuri, pentru că toate statele din regiune grăbesc procesul de intrare în zona euro şi gândesc politicile economice în direcţia convergenţei spre piaţa monetară unică. Tendinţa de depreciere a leului a fost accelerată încă din prima şedinţă interbancară a anului, când rata de referinţă anunţată de BNR a depăşit pragul de 4 lei/euro. După primele 11 şedinţe interbancare din acest an leul s-a depreciat cu 7,7% faţă de euro.

Traian Băsescu exclude un acord cu FMI

La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Traian Băsescu a declarat că "ultimul lucru pe care îl va face România" va fi să se împrumute la FMI, apreciind că deficitul de cont curent se va putea acoperi din fonduri europene sau prin cooperare cu alte instituţii. "Va trebui să fim foarte chibzuiţi pentru că avem o problemă: economia României nu mai poate fi aşezată în matricea Fondului. Am depăşit marginile matricei pe care Fondul le impune unei economii şi nu numai economiei, ci şi societăţii", a spus Traian Băsescu.