Est modus in rebus!

Analiștii financiari – bancari eleni ai “Eurobank” oferă o explicitare a boom-ului bancar românesc din anul precedent (2005), acesta caracterizîndu-se prin sporirea ritmului de acordare a  creditelor pentru gospodăriile din mediul rural autohton.

Prima cauză...
Dacă în 2000 creditele acordate gospodăriilor din mediul rural autohton se ridicau la cota de 5,7% din fondul garantat  (f. gar., n. red.), în cursul anului trecut (2005), acestea s-au însumat la 35,2% din f. gar. Este o situație nemaîntîlnită, mai ales din cauza faptului că entităților economice juridice (firmelor mici și mijlocii – I.M.M. - de diverse categorii) li s-a “tăiat” din aceste credite, îndeosebi din pricina incapacității acestora de rambursare a creditelor primite; scăderea a fost de 23,2% din f. gar. în 2005 față de 2000, cînd creditele atinseseră cota de 76,8% din f. gar. al I.M.M.-urilor (indiferent de capitalul acestora). De asemeni, experții financiari – bancari ai “Eurobank” au remarcat faptul că după criza bancară din perioada 1999 – 2000, intermedierile financiare și raportul dintre active și produsul intern brut (P.I.B.) au demonstrat o evoluție benefică întregului sistem sectorial (bancar) românesc, începînd cu 2000, 2005 reprezentînd cotitura pe care băncile autohtone au decis s-o ia pentru a ajuta boom-ul sectorial să se producă; s-au orientat spre creditarea agriculturii, cu alte cuvinte.

Cea de-a doua cauză...
Restructurarea sectorului bancar românesc, concretizată prin declararea insolvabilității unor “mamuți” sectoriali precum “Bancorex”, a determinat atragerea de infuzii de capital internațional, acesta venind, de fapt, de la instituții de profil specializate. Se pregătise “scena” pentru o competiție internațională stabilă, așadar.

O traiectorie oscilantă...
Analiștii “Eurobank” au mai estimat, de-asemeni, din punct de vedere grafic, că traiectoria creditărilor bancare a fost una de tip oscilant, în perioada  1997 – 2006. Spre exemplu, în Martie 1997, finanțările bancare au fost de 87% din f. gar., iar în Martie 1998, acestea au atins nivelul de 3% din f. gar. (!), pentru ca în cursul aceleiași luni, dar doi ani mai tîrziu, cota din f. gar. să fie de 11%. Din nou, 2001 a fost anul în care volatilitatea creditărilor bancare s-a estompat, acestea urcînd constant cu 50% din f. gar. anual.

Apetit național nestăvilit... pentru monedă străină (!)
Elenii ne mai atrag atenția asupra pericolului unei prea largi expuneri la inflație a sectorului bancar național, mai ales din cauză că majoritatea creditelor (pe termen mediu și/sau lung) acordate în sectorul agricol național sunt... în valută (nu contează moneda); această majoritate înseamnă 91% din f. gar., exact spus. Or fiindca 82% dintre depunerile populației sunt în moneda națională (ROL/RON), s-ar putea să ajute la echilibrarea situației. Tocmai din această cauză, atît sectorul agricol național, cît și populația României fără obiective financiar – bancare, nu ar trebui să mai beneficieze de atîtea împrumuturi în valută, dupa cum reiese din avertismentele internaționale, dar și autohtone în domeniu.
Exemplu relevant: un depozit în ROL/RON poate finanța un împrumut fără probleme, dar doar în aceeași monedă; piața dobînzilor a scăzut, de-altfel, pînă la 7,3% la finele anului 2004.

Optimismul elen...
Ca de obicei, elenii, fie că-s în sectorul financiar – bancar, fie că nu, sunt caracterizați de optimism, iar acesta se transpune și-n raportul “Eurobank” pentru anul 2005, unde se precizează faptul că băncile românești au, pe termen scurt, posibilitatea să satisfacă cererea de împrumuturi, dar intensificarea competiției poate, de-asemeni, conduce la relaxarea condițiilor impuse pentru creditare, precum și la o managerizare defectuoasă (posibil dezastruoasă) a riscului asociat unui credit acordat.

Propuneri “senioristice”
Dl Bogdan Baltazar, “seniorul sistemului bancar românesc”, spre exemplu, e de părere, conform unei declarații a d-lui, remise de către “Ziarul Financiar”, că regiile autonome sunt principalul factor cauzator de inflație, nu I.M.M.-urile, care ar trebui “asanate” cu credite. Punctul de vedere în cauză, însă, nu e nici pe departe susținut de guvernatorul Băncii Naționale a României (B.N.R.), dl Mugur Isărescu, care consideră că I.M.M.-urilor trebuie să le fie restrîns accesul către creditele din f. gar., iar o măsură optimă în acest sens, ar fi cea a “inundării” pieței autohtone cu titluri de stat.

Am putea spune că... est modus in rebus, nu?!

http://www.zf.ro
http://www.eurobank.gr/online/home/generic.aspx?id=12&mid=342&lang=en