Haga le-a tăiat gazul ucrainenilor

După 42 de ani de dispute, România şi-a reintrat în drepturi. Curtea Internaţională de Justiţie a dat ieri dreptate României în procesul împotriva Ucrainei pentru delimitarea platformei continentale, susţinând că Insula Şerpilor are dreptul doar la o mare teritorială de 12 mile marine.

România a obţinut o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 79,34% din aria de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia avea pretenţii, decizia conferindu-ne practic acces la o cantitate estimată de 70 de mld. metri cubi de gaz şi 12 mil. tone de petrol. Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, Rosalyn Higgins, a început să citească ieri la ora 11,00 (ora României) cea de-a o suta decizie a Curţii, care priveşte delimitarea maritimă în Marea Neagră. Pentru o soluţionare corectă, Curtea Internaţională de Justiţie a luat în considerare Tratatele semnate de România şi Ucraina, respectiv cu URSS, aşa cum ceruse România. Reprezentanţii statului nostru ceruseră ca Insula Şerpilor, fiind o rocă, să aibă un efect juridic minim, adică o mare teritorială de numai 12 mile marine în jur. România şi Ucraina au propus frontiere maritime diferite. Ţara noastră a cerut trasarea unei linii la distanţă egală între cele două ţărmuri, dintr-un punct aflat la est de Insula Şerpilor, luând în calcul doar o parte a ţărmului ucrainean, aproape paralelă cu ţărmul românesc, şi o parte din Peninsula Crimeea. În opinia autorităţilor de la Kiev, Insula Şerpilor ar trebui să aibă platou continental propriu şi a solicitat ca frontiera maritimă să fie trasată la 200 de mile marine de Insula Şerpilor, şi nu la 12 mile, ca în acordul cu URSS. În zona aflată în dispută există însă două perimetre de exploatare, Istria şi Muridava, despre care se ştie că sunt extrem de bogate în zăcăminte. Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe şi Pescăruşul (toate în Istria) au fost descoperite în 1999 şi exploatate de Petrom până la începutul procesului de la Haga. 90% din Muridava Est şi Vest s-a aflat în zona de dispută.

Miza

Miza procesului a fost în primul rând una economică, câştigul cuantificându-se în 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenţa energetică a României pentru 18 ani.

Dincolo de acest aspect, diferendul a avut şi o miză politică, pentru că a eliminat o problemă veche şi complicată în relaţia cu Ucraina. "Efectul acestei decizii asupra relaţiei bilaterale cu Ucraina va fi unul pozitiv, care va duce la eliminarea unei probleme ce nu a putut fi rezolvată până în prezent şi se afla pe agenda bilaterală de foarte multă vreme. În al doilea rând va duce, sperăm noi, la contaminarea pozitivă şi a altor probleme care se găsesc pe agenda bilaterală. În al treilea rând, sperăm că soluţionarea acestui proces va da un semnal pozitiv şi pe plan regional, cu privire la modul în care două state vecine reuşesc să îşi soluţioneze diferendele", spunea Bogdan Aurescu pentru NewsIn în ziua în care CIJ anunţa că a ajuns la finalul deliberărilor şi că a fost luată o decizie.

Disputată de 42 de ani

Negocierile privind delimitarea platoului continental au fost începute cu fosta URSS şi au avut loc în perioada 1967-1987, fiind desfăşurate 10 runde de negocieri, care nu au dus la un rezultat reciproc acceptabil. Cu Ucraina, România a început negocierile în 1997, în contextul negocierii Tratatului politic de bază şi au continuat şi după finalizarea acestuia, în perioada 1998-2004. Între 1998 şi 2004 s-au desfăşurat 34 de runde de negocieri. Ritmul negocierilor a crescut foarte mult începând din 2001, după acest moment având loc 16 runde la nivelul plenului delegaţiilor dintr-un total de 24 la care se adaugă 10 runde la nivel de experţi. România a sesizat Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga la data de 16 septembrie 2004 pentru a rezolva diferendul cu Ucraina legat de delimitarea platoului continental din Marea Neagră. După patru ani în care au fost depuse documentaţiile scrise şi după desfăşurarea etapei pledoariilor orale (2-19 septembrie), Curtea a anunţat la 16 ianuarie că a ajuns la un verdict.

Hotărârea CIJ a intrat ieri în vigoare, la momentul citirii ei de către preşedintele Curţii. Decizia are caracter obligatoriu pentru ambele state, este definitivă şi executorie imediat, nefiind nevoie de adoptarea vreunui act intern în vreunul din cele două state pentru ca această hotărâre să intre în vigoare.

Componenţa Curţii

Curtea Internaţională de Justiţie este formată din 15 judecători, care sunt aleşi de Adunarea Generală a ONU, pentru un mandat de nouă ani. Printre ei nu pot fi doi cetăţeni ai aceluiaşi stat. O treime dintre ei sunt însă schimbaţi o dată la trei ani, cu excepţia cazului în care judecătorii sunt implicaţi în rezolvarea unui caz, situaţie în care îşi continuă activitatea, chiar dacă mandatul lor a expirat. O decizie valabilă în cadrul unui proces poate fi luată de minimum nouă judecători. Curtea trebuie să fie reprezentativă, adică să reflecte în compoziţia sa structura Organizaţiei Naţiunilor Unite. Astfel că numirea judecătorilor se face după următoarea schemă: trei membri din Africa, trei din Asia, doi din America Latină, cinci din Europa de Vest, Canada, SUA, Australia, Noua Zeelandă şi doi din Europa de Est. Mai mult de jumătate dintre cazurile rezolvate la Curtea Internaţională de Justiţie au avut ca subiect delimitările teritoriale şi maritime. După pronunţarea verdictului, acesta este pus în practică imediat. Aplicarea verdictului Curţii este monitorizată de Consiliul de Securitate al ONU. În prezent, Curtea are de soluţionat trei cazuri de delimitare maritimă: România versus Ucraina, Nicaragua versus Columbia şi Peru versus Chile.

"Curtea a reţinut deja că Insula Şerpilor nu poate fi considerată un punct de bază pentru delimitare. Curtea observă că Insula Şerpilor este situată la 20 de mile marine N faţă de ţărmul Ucrainei, astfel că orice platou continental şi zonă exclusivă generate de această formaţiune nu pot depăşi efectele generate de ţărmul Ucrainei în sine" (Rosalyn Higgins, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie) Romgaz, LukOil şi Petrom sunt interesate de concesionarea perimetrelor Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Bogdan Găbudeanu, a anunţat ieri că instituţia pe care o reprezintă va organiza licitaţii internaţionale pentru concesionarea perimetrelor de gaze şi petrol din platoul continental al Mării Negre, la care cele mai mari şanse vor avea companiile puternice din punct de vedere financiar. "Suntem obligaţi prin lege să organizăm licitaţii internaţionale. Sunt aşteptate nume mari la licitaţii", a declarat Găbudeanu pentru Mediafax, precizând că evaluarea zăcămintelor va dura cel puţin cinci ani. De altfel, reprezentanţii companiilor Romgaz, LukOil România şi Petrom au declarat ieri pentru NewsIn că sunt interesate de licitaţiile pentru concesionarea perimetrelor de pe platoul continental al Mării Negre.

"Da, bineînţeles că Romgaz este interesată să exploreze în acele perimetre. De ce nu? Orice oportunitate trebuie să ne intereseze şi pe noi. Dacă se scot la licitaţie de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), Romgaz va participa la licitaţie", a declarat purtătorul de cuvânt al Romgaz, Lucian Stancu. La rândul său, directorul general al LukOil România, Constantin Tampiza, a precizat că, dacă vor fi condiţii favorabile, compania va participa la licitaţie, dar că aceasta este o decizie care se ia la nivel de grup, la Moscova. "Dacă vor fi condiţiile favorabile, desigur că vom participa la licitaţie. Depinde de studiul de fezabilitate. Compari cheltuielile cu profitul. Dacă profitul asigură întoarcerea investiţiei, atunci proiectul este interesant. Dar asta e doar o părere personală, nu este decizia mea, ci grupul LukOil ia o decizie în acest sens, la Moscova", a susţinut Constantin Tampiza. Cea mai mare companie din România, Petrom, a anunţat ieri că evaluează posibilitatea participării la licitaţiile pentru concesionarea de noi perimetre, scoase de ANRM la licitaţie, deci inclusiv perimetrele din platoul continental din Marea Neagră.

Sistemul naţional de transport ar avea capacitatea de preluare a gazelor din Marea Neagră

Sistemul naţional de transport de gaze ar avea capacitatea de a prelua gazele care ar urma să fie extrase de pe platoul continental al Mării Negre, capacitatea maximă fiind, teoretic, de circa 50 de miliarde metri cubi, a declarat ieri pentru NewsIn directorul general al Transgaz, Ioan Rusu. "Am transportat şi 30 de miliarde de metri cubi de gaze, faţă de circa 16 miliarde metri cubi cât transportăm în prezent. Capacitatea maximă, teoretic, este de circa 50 de miliarde de metri cubi de gaze", a declarat Ioan Rusu. El a precizat că fiecare companie care va concesiona perimetre trebuie să-şi construiască singură conducte până la ţărm şi până la racordarea la sistemul naţional de transport de gaze.

Băsescu: România poate exploata 9.700 km pătraţi

Aflat ieri la Gyula, în Ungaria, preşedintele Traian Băsescu a salutat decizia Curţii de la Haga, susţinând că România poate exploata 9.700 km pătraţi din cei 12.700 km pătraţi. "Ucraina a dorit să spună că Insula Şerpilor este punctul de la care să se calculeze drepturile de exploatare pe platourile Mării Negre. Curtea de la Haga a dat dreptate României, ceea ce ne dă dreptul să exploatăm 9.700 km pătraţi din cei 12.700 km pătraţi", a declarat ieri şeful statului, precizând că suprafaţa pe care o poate exploata România însumează aproape 80% din cea totală.

Tăriceanu: Decizia este soluţia optimală

Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, ieri, că soluţia dată de Curtea de la Haga este una optimală şi că România a dat dovadă de înţelepciune apelând la această instanţă. "Este o decizie care după părerea mea era aşteptată şi care rezultă ca urmare a unui demers absolut justificat al României, care după lungi ani de negocieri eşuate cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental a recurs la această formulă. Ştiam că este o formulă care va consuma timp, iată că s-au scurs patru ani şi cinci luni până la anunţarea verdictului, dar spun că este soluţia optimală şi România a dat dovadă de înţelepciune în alegerea acestei formule, care nu mai are cum să fie contestată de niciuna din părţi", a precizat Tăriceanu, pentru NewsIn.

Deputatul liberal a adăugat că este obligaţia României să respecte această decizie şi s-a arătat convins că şi Ucraina va respecta decizia Curţii, "dacă vrea să dea dovadă că este o ţară europeană şi democrată". Tăriceanu a mai spus că decizia dată va permite României să aibă acces la o serie de resurse potenţiale care sunt considerate importante. "Vreau să fiu foarte rezervat, nici nu trebuie să credem că acolo se găseşte tot aurul negru de pe planetă, dar estimările indică faptul că ar putea să existe rezerve importante care ar putea să constituie o opţiune strategică pentru România", a declarat liderul deputaţilor PNL. El şi-a exprimat satisfacţia că echipa de jurişti care a reprezentant România a fost "extrem de competentă" şi a pledat cu argumente serioase de natură juridică.