Isărescu: Datoria externă nu pune presiune pe curs

Datoria publică externă nu implică riscul unui gol de finanţare şi nu pune presiune pe cursul de schimb, fiind de 10,7 mld. euro la finalul anului trecut, din care scadentă anul acesta este suma de 1,6 mld. euro, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Datoria externă a sectorului guvernamental era la 31 decembrie 2008 de 10,7 mld. euro, din care scadente anul acesta sunt 1,6 mld. euro. În funcţie de decizia guvernului şi de bugetul aprobat de Parlament, de deficitul bugetar, nu numai cel ţintit, necesitatea de finanţare poate ajunge la 2-3, chiar 4 mld. euro", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a adăugat că acestor sume li se pot adăuga şi bani pentru refacerea fondului de dezvoltare. "Necesitatea de finanţare a sectorului public poate fi mai mare de 1,6 - 2 mld. euro. Sumele pot fi compensate, cel puţin parţial, de fondurile de preaderare, structurare sau împrumuturile deja contractate şi aflate în desfăşurare", a mai spus Isărescu. El a completat că sectorul guvernamental se poate împrumuta mai mult decât are nevoie, pentru a face loc finanţării sectorului neguvernamental, pentru care se conturează un gol de finanţare, concretizat în intrări de capital semnificativ mai mici decât ieşirile potenţiale.

Mai mult decât atât, Isărescu a declarat că un eventual acord cu FMI ar trebui să fie inclus într-un pachet de înţelegeri cu instituţiile europene. El a amintit că un împrumut din partea FMI reprezintă o operaţiune de swap pentru protejarea rezervelor valutare şi nu se regăseşte în economie decât prin eventuale "intervenţii" ale BNR. Datoria externă a sectorului privat este de 24 mld. euro Guvernatorul băncii centrale a mai spus că peste 10 mld. euro din datoria pe termen scurt din sectorul privat din România aparţine băncilor, aproape 90% din valoare fiind deţinută de zece bănci mari. La 30 noiembrie 2008, datoria externă a sectorului privat din România cu maturitate în 2009 era de 24 mld. euro, iar la finalul anului trecut, datoria privată externă pe termen scurt a scăzut la 22,5 mld. euro, a precizat Isărescu. "Nu se ştie dacă acest lucru reflectă un trend. Nu avem date în acest sens", a spus acesta. Din datoria pe termen scurt a sectorului bancar, 9 mld. euro "au probabilitate foarte mare de reînnoire", a arătat guvernatorul, restul de aproape 14 mld. euro fiind datoria pe termen scurt a sectorului nebancar, care include şi IFN-urile. În plus, din analiza prezentată, ieri, de guvernator reiese că din suma totală scadentă în acest an o sumă de circa 17,5 mld. euro va fi prelungită, urmând să fie achitate împrumuturi de 6,5 mld. euro. Isărescu: Leul nu s-ar deprecia dacă ar fi o lipsă de lichiditate pe piaţă

Moneda naţională nu s-ar deprecia dacă ar exista o lipsă de lichiditate pe piaţă, iar o mişcare de curs de 20% în doi ani nu este un şoc, a mai declarat guvernatorul BNR. "Este un conflict între cei care promovează lipsa de lichiditate şi scriu că rata o să ajungă la 4,7 lei/euro (..). Îi rog să se adune şi să scrie cu o singură mână", a spus Isărescu. El a arătat că, pentru cei care şi-au luat poziţii lungi pe valută, este normal să nu aibă lichiditate. "Dacă au poziţii lungi pe euro şi aşteaptă nivelul de 4,7 lei/euro, ce să le facem, să îi mângâiem pe creştet. Să vadă singuri dacă au ales bine", a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a menţionat că un şoc reprezintă o mişcare brutală, în 1-2-3 săptămâni, iar o fluctuaţie de curs de 20% în doi ani nu este un şoc. "Nu ne angajăm pe niciun nivel precis de curs. Mişcarea cursului trebuie să aibă o anumită corelaţie cu a altor indicatori economici. Nu ţintim cursul, dar nici nu suntem dezinteresaţi de el", a adăugat Isărescu. El a menţionat că eventualele operaţiuni ale BNR vizează şi anumite reglări ale masei monetare.

În plus, Isărescu a afirmat că banca centrală are datele privind mărimea deficitului de cont curent din 2008, care s-a păstrat în termeni absoluţi la o valoare similară cu cea din 2007, de circa 16 mld. euro. "Deficitul de cont curent va fi de 12-12,5% din PIB. Ştim exact cât este deficitul, nu ştim exact cât este PIB. Suntem siguri că am avut în trimestrul patru o frânare bruscă a economiei, cu precădere din zona creditului neguvernamental, al cărui impact asupra PIB nu îl putem estima cu exactitate", a spus acesta.

MFP ia în considerare împrumuturile de pe pieţele externe MFP ia în considerare pentru finanţarea externă a deficitului bugetar, atât emisiuni de obligaţiuni, cât şi credite de la instituţii financiare internaţionale şi bănci, a declarat, ieri, secretarul de stat în MFP Bogdan Drăgoi. El a explicat că în acest an ministerul intenţionează să finanţeze 70% din deficitul bugetar pe piaţa locală, prin emisiune de titluri şi certificate de trezorerie, iar restul de 30% va fi acoperit din resurse externe. Pe lângă colaborarea cu instituţiile financiare internaţionale (BERD, BEI, BM) în scopul finanţării deficitului bugetar, MFP poartă discuţii cu acestea pentru lansarea de obligaţiuni în lei pe piaţa locală. De asemenea, ministerul negociază cu organismele internaţionale lansarea de emisiuni de obligaţiuni în România cu maturităţi de 10, 15 sau 20 de ani, care să avantajeze fondurile de pensii. Potrivit unui raport, guvernul va împrumuta peste un miliard de euro din surse externe în 2009, pentru finanţarea deficitului bugetar de 11,78 mld. lei, în timp ce diferenţa va fi acoperită din surse interne. Astfel, guvernul va împrumuta 4,46 mld. lei de pe pieţele externe, sau 37,9% din total, şi 6,92 mld. lei de pe piaţa internă, respectiv 58,8% din necesarul de finanţare.