Korodi: Autoritile locale ezit s utilizeze fonduri UE pentru colectarea selectiv a deeurilor

Autoritățile locale ezită să utilizeze fondurile europene pentru realizarea de proiecte privind colectarea selectivă a deșeurilor, potrivit ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile, Atilla Korodi.
"Oferim proiecte de finanțare tuturor județelor care nu realizează investiții din fonduri private.
Nu sunt încântat de răspunsul autorităților locale, pentru că o parte din acestea încă ezită să utilizeze fondurile publice pentru programele de gestionare a deșeurilor și optează mai ales pentru module mai mici ale acestora, cum ar fi realizarea de gropi ecologice", a declarat ieri Korodi, la prezentarea unui studiu despre percepția populației față de programele de colectare selectivă.
Ministrul a arătat că, înainte de responsabilizarea populației privind colectarea selectivă, foarte importantă este realizarea unei infrastructuri adecvate, care să permită reciclarea și valorificarea deșeurilor.
"E nevoie de foarte multe investiții, dar și de voință. Investițiile se pot face cu ajutorul fondurilor europene, prin programele PHARE și ISPA, dar avem nevoie ca și din partea primăriilor să existe dorința de a face astfel de investiții. (...)
Trebuie să cultivăm percepția oamenilor, dar fără investiții nu se poate", a spus ministrul Mediului și Dezvoltării Durabile, Atilla Korodi, citat de Mediafax.
În 2006 România și-a îndeplinit țintele de reciclare impuse de UE
Ministrul a arătat că și la nivel de Uniune Europeană tendința este de transformare a recomandărilor pentru acest domeniu spre obligarea țărilor membre de a respecta normele de reciclare și valorificare. Korodi a precizat că la nivelul anului 2007 datele încă nu au fost finalizate, dar pentru 2006 România a îndeplinit țintele de reciclare impuse de Uniune la majoritatea materialelor, cu excepția sticlei.
Studiul despre percepția populației față de colectarea selectivă a fost realizat la sfârșitul anului trecut de institutul de cercetare IMAS, cu sprijinul Eco Rom Ambalaj, în zece localități din România, în zonele unde există puncte de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje. Potrivit studiului, aproximativ 80% din populația care are la dispoziție infrastructura necesară colectării depune selectiv deșeurile de ambalaje.
Aproape jumătate din cei intervievați realizează colectare selectivă permanent, în timp ce aproape 30% fac acest lucru uneori. Puțin peste 20% din populația care beneficiază în zona în care locuiesc de puncte de colectare selectivă nu realizează niciodată această operațiune.
Totodată, 70% din respondenți consideră că populația nu este suficient informată cu privire la colectarea selectivă. Peste 30% din români consideră că amenzile sunt modalitatea cea mai bună de a-i determina pe oameni să se implice în programul de colectare selectivă, în timp ce peste 35% din cei intervievați consideră că o campanie de informare mai bună ar fi mai eficientă în acest sens, iar aproape 32% optează pentru educarea în școli asupra acestei probleme.