MFP face precizari asupra la reglementarilor fiscale referitoare la educatia timpurie

Ministerul Finantelor Publice si-a anuntat intentia de a suspenda platile prevazute pentru educatia timpurie (Legea nr. 239/2020). Mai exact, acest act normativ prevedea ca parintii sa primeasca, prin intermediul angajatorului, 1.500 de lei pentru cresa si gradinita.
 

Pe site-ul Finantelor a fost publicat un proiect de OUG care prevede, printre alte masuri fiscale, si suspendarea aplicarii dispozitiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. 

 

Iata mai jos explicatia oferita de catre Ministerul de Finante: 
 

In practica, asa cum au semnalat atat contribuabilii interesati/organizatiile profesionale interesate de accesarea facilitatii fiscale privind educatia timpurie, cat si organele fiscale, si chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel putin urmatoarele motive:

 

- nu sunt definite categoriile de unitati eligibile care ofera servicii de educatie timpurie, conform legislatiei in vigoare, in conditiile existentei unei multitudini de categorii furnizori de educatie timpurie (ex.:unitati alternative de invatamant: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridica (ex.: asociatii, fundatii, societati);
 

- nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, in conditiile in care in practica exista o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educatie timpurie;
 

- nu este prevazuta modalitatea de suportare/decontare de catre angajator a cheltuielilor cu educatia timpurie si nici documentele justificative corespunzatoare;
 

- nu este specificata modalitatea de fractionare a plafonului de 1.500 lei/copil intre angajatorii parintilor si/sau intre angajatorii aceluiasi parinte;
 

- nu este prevazuta modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, in corelatie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care inregistreaza pierdere.
 

Masurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajati care au alti angajatori decat persoanele juridice platitoare de impozit pe profit, cum sunt: platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor, platitorii de impozit specific unor activitati sau institutiile publice, precum si in cazul angajatorilor care obtin venituri din activitati independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale.

 

O alta problema legata de aplicarea masurilor fiscale instituite de Legea nr.239/2020 se refera la faptul ca atat taxa pe valoarea adaugata, cat si accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre si in cazul acestora nu se pot acorda alte facilitati fiscale decat cele prevazute in mod expres de respectivele directive.
 

Scaderea cheltuielilor cu educatia timpurie din taxa pe valoarea adaugata datorata sau din accizele datorate contravine regulilor de functionare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislatia europeana in domeniu. Potrivit art.148 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. In acelasi timp, Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii.

 

Totodata, Finantele mentioneaza faptul ca Legea nr.239/2020 a fost adoptata fara a fi precizate sursele de finantare pentru masurile fiscale instituite si fara a prezenta niciun fel de estimari asupra impactului bugetar la momentul adoptarii. Conform estimarilor ulterioare ale Ministerului Finantelor, mecanismul actual de scadere a plafonului fiscal de 1.500 lei/luna pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei , ceea ce ar presupune o crestere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pana la 7,56% din PIB, cu impact atat din perspectiva spatiului fiscal restrans determinat de masurile curente de sustinere si stimulare economica pe fondul pandemiei Covid-19, cat si din perspectiva procedurii de deficit excesiv in care se afla Romania, ajustarea fiscal-bugetara fiind o conditie necesara pentru accesarea fondurilor alocate tarii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Rezilienta.

 

Nu in ultimul rand, Ministerul Finantelor lanseaza un apel la dialog deschis catre reprezentantii Senatului Romaniei si ai Camerei Deputatilor si isi exprima disponibilitatea de a oferi asistenta in vederea rectificarii prevederilor Legii nr.239/2020 astfel incat aceasta sa fie clara, echitabila si aplicabila.