Minunile Sfantului Sisoe, versiunea Boc

In marea lupta care s-a dat intre Bine si Rau, reconstituie unul dintre sfintii lui Toparceanu din "Minunile sfantului Sisoe" epopeea infruntarii cu Cel-Rau, Cel-de-Sus a razbit cu grosul. Exact asa se exprima sfintia sa: a razbit cu grosul.

La acelasi lucru trebuie sa se fi gandit si premierul Emil Boc cand a scos de pe maneca guvernamentala gaselnita functionarului "suspendat" in perspectiva dublelor alegeri din acest an, locale si parlamentare. Partidul pe care-l conduce domnia sa va fi nevoit, in urma impunerii comasarii celor doua alegeri, sa scoata dintr-o singura miscare vreo sase-sapte randuri de candidati: unu la primarie, alti doi la consilii (local si judetean) si inca doua randuri la Camera Deputatilor si Senat.

Cam multi candidati, chiar si pentru marele partid aflat acum la guvernare. Dupa ce a reusit sa impuna aceasta comasare, in ciuda tututor protestelor, venite atat din partea politicienilor dar si a societatii civile si care invocau afectarea prin aceasta decizie a democratiei romenesti, prin turul de forta numit asumnare guvernamentala, Emil Boc s-a trezit in fata unei alte dificultati: lipsa unui numar atat de mare de candidati proprii pentru alegerile reunificate.

Nu-i nimic, o fi gandit premierul, vom razbi cu grosul! Adica exact cu acei oameni care n-au dreptul sa se implice in activitatile politice, functionarii publici. Ca nu se face asa ceva, ca se postuleaza astfel o incalcare a unor principii elementare ale regulilor de competitie politica civilizata, pare sa nu mai conteze pentru premierul Boc. Acesta gandeste probabil ca, asa cum i-a facut pe partenerii sai de pe scena politica sa bea o data agheasma, o vor face si a doua oara.

In paranteza fie spus, va mai amintiti numele si prestatia primilor ministri din guvernele imediat urmatoare anului 1989? Va spun ceva numele unui Petre Roman, Teodor Stolojan, Andrei Plesu, Adrian Nastase, Ionescu-Quintus, Anton vatasescu sau Valeriu Stoica? Si, prin comparatie, ce va spun numele unor Nelu Botis, Gigi Ialomitianu, Valerian Vreme sau Ion Ariton?

Oricum mi s-ar spune, nu pot sa nu observ lipsa oricarui "background" profesional si politic al celor din urma, care au reusit sa ocupe posturi de mare raspundere precum cele ministeriale dintr-o absoluta intamplare. Si, din pacate, nu numai ca au reusit sa ocupe aceste pozitii plecand la drum cu un cec in alb, dar au ajuns sau vor ajunge la capatul acelui mandat cu un cec care nu va valoara mai mult de vreo doi bani.

Acestia sunt functionarii de mana a doua si a treia cu care a guvernat si mai guverneaza inca democrat-liberalii. Probabil unii dintre ei si-au facut un titlu de glorie din obedienta fata de stapanii politici, altii au activiat cu zel in folosul electoral al acestora. Maine vor reprezenta, asa cum se prefigureaza acum lucrurile, rezerva de cadre a partidului pentru viitoarea infruntare electorala. Functionarii publici se vor transforma in politicieni. Mai apoi, daca nu vor avea succesul politic scontat, vor redeveni functionari apolitici.

Din nefericire pentru Romania, lipsa democratiei intr-o societate este definita si de excesul de formalitati prefacute, de dispensele nesincere pe care le inventeaza puterea politica. Rezumand, as spune ca demersul de comasare a algerilor locale si parlamentare, alaturi de "amnistia" provizorie a functionarilor publici implicati in campania electorala nu sunt altceva decat semne ale dispretului clasei politice (putere si opozitie, la gramada) fata de cei care-i pun, la un moment dat, in fruntea bucatelor. Pentru a le administra gospodareste, nu pentru a le fura, asa cum vedem zi de zi.

P.S.: Pentru cei care nu au citit romanul neterminat al lui George Toparceanu "Minunile sfantului Sisoe", pe scurt, despre ce este vorba acolo. Aflat in Rai, sfantul Sisoe, nemultumit ca nu are si el, in subordine, macar doi-trei drept-credinciosi pe care sa-i mustruluiasca zi de zi, il roaga pe Cel-de-Sus sa-i faca si lui acest hatar. Domnul spune ca asta nu se poate, ca nu s-a afirmat destul in viata lui de muritor ca sa merite asa ceva, insa ii ofera acestuia sansa de a se reintoarce pe pamant, de la varsta la care a murit, sa faca minuni si poate il va tine minte si pe el vreo baba si va primi astfel si el un praznic in calendar.

Cam asa ca in cazul lui Emil Boc, care incearca sa invie inainte de alegeri o guvernare defuncta. Poate si-o aminti de el vreo baba...