Moldovenii salt salariile n construcii

Importul de forță de muncă nu reprezintă o soluție ieftină pentru rezolvarea crizei din construcții. Variantele vehiculate cu muncitori din China, Pakistan sau Republica Moldova pot crea tensiuni majore datorită cerințelor salariale în creștere. Din China pot fi "importate" echipe de către 10 lucrători calificați, fiecare echipă având un supraveghetor, cu condiția asigurării unui salariu minim de 500 de euro, cazare, masă și achitarea biletelor de avion. Totodată, angajatorul român se obligă să suporte toate taxele necesare obținerii permisului de muncă. Deja au luat ființă firme specializate de recrutare a forței de muncă în construcții, dar, din cauza pretențiilor în special salariale, afacerea stagnează. Un alt bazin de unde pot fi aduși muncitori calificați este cel al Republicii Moldova. Aparent varianta ar fi rentabilă, dacă privim lucrurile prin prisma nivelului redus de salarizare din țara vecină. "Criza social-economică prelungită și lipsa unor programe de stat privind ocuparea forței de muncă au accentuat tendințele migraționiste ale populației active economic. Conform unor date statistice și unor sondaje sociologice efectuate în Republica Moldova, fiecare al treilea cetățean moldovean apt de muncă lucrează peste hotare. Din acest total se estimează că 90 la sută lucrează fără contract individual de muncă" - susține într-un studiu Dan Cristescu, președintele Comitetului Paritar pentru Muncitori Migranți. Conform sursei menționate, abia în luna martie 2008 salariul minim brut în ramura construcții din Republica Moldova a ajuns la 1600 de lei moldovenești, aproximativ 100 de euro. " În interviuri separate, făcute de subsemnatul în șantierele de construcții din Chișinău, muncitorii arată că o plată bună pentru un necalificat este de circa 2000 de lei moldovenești net, iar pentru muncitorul calificat, sumele considerate bune sunt între 3500 și 5000 de lei moldovenești. În discuțiile purtate în cursul lunii aprilie 2008 cu conducerile executive din sindicate și patronate, dar și cu ministrul Construcțiilor, s-a vehiculat un nivel al salariilor medii brute de până la 9000 de lei moldovenești (450 de euro) la muncitori calificați și cadre tehnice din zona Chișinău"- notează Dan Cristescu.
Toate aceste elemente ar constitui un avantaj și o opțiune pentru angajatorii români din construcții. Este o falsă impresie deoarece pretențiile salariale ale celor care ar dori să vină să muncească în România sunt extrem de mari. Acest lucru este dezvăluit de președintele Comitetului Paritar pentru Muncitorii Migranți care susține că din investigațiile sale ar exista un procent însemnat de antreprenori mici și mijlocii de construcții, dispuși să vină și să lucreze în România, în subantrepriză, folosind echipe complexe de lucru, în condițiile în care pachetul salarial net pentru muncitorii calificați ar fi de circa 700 de euro pe lună la care să se adauge condiții de cazare în containere cu aer ventilat, masă și transport periodic în Republica Moldova.
Nu cred că multe companii românești vor dori și au capacitatea financiară pentru a importa muncitori de peste Prut. Cu siguranță, dacă nivelul salarial ar crește la nivelul pretențiilor vor reveni în țară muncitorii români care lucrează în străinătate.
Pe lângă nivelul de salarizare, o altă piedică în aducerea constructorilor din Moldova este cea a proastelor relații diplomatice dintre România și țara vecină. "Datorită încordării relațiilor diplomatice dintre România și Republica Moldova, nu există încheiat, în prezent, un acord privitor la piața muncii, lucru care îngreunează angajarea unui contingent de muncitori moldoveni vorbitori de limba română pe piața construcțiilor. În aceste condiții, România se poate baza numai pe o parte din muncitorii dispuși să migreze în Uniunea Europeană și care au cetățenie română" - mai notează Dan Cristescu.
Conform evaluărilor făcute de autorul studiului, cu toate că din motive politice nu este menționată cifra de cetățeni moldoveni care au migrat în România și care muncesc și învață aici, se poate deduce că în prezent sunt în țară aproximativ 600.000 de cetățeni moldoveni.
Muncitorul român este discriminat
Importul de forță de muncă din China, Bangladesh, țări africane, sau din Republica Moldova la nivelul de salarizare menționat, automat va conduce la apariția de presiuni din partea muncitorilor români care se vor simți discriminați.
Diferența dintre salariul mediu brut din construcții de 1.355 de lei, potrivit INS, și echivalentul a 700 de euro net, atât cât se cere pentru un muncitor din Moldova, este evidentă. La această sumă, pentru muncitorul străin, angajatorul va trebui să adauge costurile cu formalitățile legale, transport, cazare și hrană. Socotim că această sumă globală ar fi tentantă până și pentru un muncitor român care lucrează, în prezent, în Spania. Dar problema care se pune este dacă angajatorul român își permite un astfel de nivel de salarizare fără afectarea profitabilității afacerilor.
O creștere bruscă a salariilor se va repercuta direct asupra prețurilor construcțiilor și așa majorate de prețul materiilor prime.
În prezent, muncitorul român din această ramură este plătit lunar în funcție de calificare astfel: muncitori calificați pentru o singură meserie în construcții - 700-900 de lei; muncitori calificați în două sau mai multe meserii în construcții - 800-1.200 lei; muncitori instalatori termice-sanitare-electrice-gaze -1.000-1.500 de lei; inginer constructor absolvent facultate, vechime 1 - 3 ani - 1,200-1,500; inginer constructor având vechime între 3-5 ani, șef de punct de lucru, aprovizionare -1.500-1.700 de lei. Sunt doar câteva date care demonstrează că importul de forță de muncă prin impunerea prin lege a unui plafon minim echivalent cu nivelul salariului mediu al unui român, dar și prin pretențiile financiare ale muncitorilor străini, minimum 700 de euro net, nu este unul rentabil, așa cum se credea inițial.