Obama vine la Casa Albă pe valul speranţelor de redresare economică

Obama şi-a depus ieri jurământul în faţa a aproape două milioane de persoane venite la Washington Keylor: Chiar dacă Obama va realiza angajamentele pe care şi le-a luat, acestea vor fi sub aşteptările pe care americanii le au Nagano: Pentru următoarele 2 sau 3 luni, încrederea în reuşita planului propus de Obama va avea efect Barack Obama şi-a depus, ieri, jurământul în faţa a aproape două milioane de persoane venite la Washington, devenind astfel primul preşedinte de culoare al Statelor Unite. Cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite a prezentat Congresului deja, împreună cu echipa sa, un plan de stimulare a economiei care se ridică la o valoare de 1.200 miliarde dolari.

Obama vrea să cheltuiască miliarde de dolari pentru a scoate ţara din recesiune

În cadrul programului, 825 miliarde de dolari vor constitui reduceri fiscale şi investiţii, iar 350 miliarde dolari vor fi alocate din planul de 700 miliarde dolari adoptat de administraţia preşedintelui Bush în octombrie şi destinat, iniţial, salvării sistemului financiar. Conform acestui plan, preşedintele american va aloca cheltuieli enorme pentru infrastructură şi dezvoltare tehnologică, iar principalii beneficiari ai programului sunt constructorii auto şi transportatorii aerieni şi feroviari.

Dar, unii legiuitori speră ca varianta finală să includă şi măsuri de stimulare a cheltuielilor, precum reducerea preţului la schimbarea unui automobil vechi cu unul nou, mai puţin poluant. Prioritară în industria auto va fi grăbirea implementării tehnologiei hibrid şi introducerea vehiculelor electrice începând cu 2010. Astfel, fonduri de circa 2 miliarde de dolari vor fi investite în dezvoltarea de baterii electrice destinate producţiei la scară largă.

"America ar trebui să fie liderul mondial în transformarea sistemelor de propulsie a maşinilor", se arată în proiectul de lege. Alte 600 miliarde de dolari vor fi utilizate pentru înnoirea parcului auto cu vehicule care folosesc combustibili alternativi. GM şi Chrysler nu vor mai beneficia, prin noul program, de reduceri de taxe Pe de altă parte, General Motors şi Chrysler nu vor beneficia, prin noul program, de reduceri de taxe, deoarece au primit, deja, în decembrie 2008, de la Guvern 17,4 miliarde dolari. Planul de stimulare include, de asemenea, cheltuieli pentru transportatorii aerieni şi feroviari. Compania Amtrak va primi printre altele 1,1 miliarde dolari pentru creşterea vitezei şi capacităţii. Transportul aerian va beneficia de trei miliarde dolari pentru modernizarea aeroporturilor, în principal pentru reducerea aglomeraţiei. În plus, persoane apropiate echipei lui Obama au arătat că acesta analizează posibilitatea înfiinţării unei bănci conduse de Guvern, sau a mai multor bănci, care să preia activele neperformante care afectează funcţionarea sistemului financiar şi blochează operaţiunile de creditare.

Pe lângă măsurile de susţinere a băncilor, echipa lui Obama vrea să atace agresiv motivele fundamentale care au provocat criza din sistemul de creditare, a declarat David Axelrod, un important consilier al lui Obama. Obama: Vom susţine statele şi familiile cele mai afectate de recesiune În plus, planul de relansare economică al celui de-al 44-lea preşedinte american promite şi o reducere cu 1.000 de dolari a impozitelor pentru 95% dintre familiile americane. Într-un discurs rostit după prezentarea planului, Obama a explicat că această scădere a impozitelor ar trebui sa incite familiile să "reînceapă să cheltuiască". De asemenea, programul mai presupune şi salvarea a până la 4 milioane de slujbe. "În final, nu doar că vom crea slujbe, ci îi vom ajuta şi pe cei care şi le-au pierdut şi vom susţine statele şi familiile cele mai afectate de recesiune", a mai spus Obama, în momentul prezentării programului.

"Primul lucru pe care trebuie să-l fac după preluarea funcţiei este să trimit oamenii din nou la muncă şi să fac economia să funcţioneze din nou", a declarat săptămâna trecută Obama, adăugând că "necesitatea de a acţiona nu a fost niciodată atât de urgentă". Celente: Ţinând cont de situaţia economică, socială şi politică, aşteptările americanilor nu vor putea fi îndeplinite În condiţiile în care milioane de americani sunt şomeri, economia este în dificultate şi trupele americane luptă în Irak şi Afganistan, aşteptările americanilor sunt foarte mari în ceea ce priveşte învestirea lui Obama la Casa Albă. Dar, din punctul de vedere al lui Gerald Celente, directorul Institutului de Cercetare a Trendurilor din SUA, aşteptările americanilor nu vor putea fi îndeplinite, deoarece "ţinând cont de situaţia actuală economică, socială şi politică, nimeni nu ar fi reuşit".

"«Yes, we can», sloganul campaniei electorale a lui Obama, reprezintă o deziluzie, în plus, nici promisiunea de schimbare a lui Obama nu va putea fi realizată", a declarat oficialul Institutului de Cercetare. "Aşteptările pe care americanii le au de la administraţia Obama sunt imense", a declarat William Keylor, profesor de Istorie la Universitatea din Boston. "Chiar dacă Obama va reuşi să ducă la bun sfârşit toate angajamentele pe care şi le-a luat, oricum acestea vor fi sub aşteptările pe care americanii le au", a mai arătat Willian Keylor. "Pentru următoarele două sau trei luni, încrederea în reuşita planului de stimulare a economiei propus de Obama va avea efect, dar când se va vedea care au fost de fapt bazele acestei speranţe, va trebui să fie din nou înfruntată realitatea aspră", a declarat Yoshinori Nagano, analist în cadrul Daiwa Asset Management.
Pe lângă cea mai accentuată criză de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial încoace, cu care Statele Unite se confruntă, Barack Obama va avea de înfruntat numeroase probleme printre care se numără datoria publică a SUA, care ieri înregistra un nou record, ajungând la valoarea de 10,65 trilioane, reprezentând aproximativ 73% din PIB. Rata şomajului a ajuns în decembrie 2008 la 7,2%, numărul persoanelor fără loc de muncă avansând cu 632.000 la 11,1 milioane şomeri, iar milioane de familii sunt în pericol de a fi aruncate în stradă. În plus, potrivit unui studiu realizat în luna august a anului trecut de Biroul Recensământului din SUA, circa 45 milioane americani (18% din populaţia activă) nu aveau asigurare medicală, iar peste 25 milioane persoane deţineau o asigurare incompletă. În acelaşi timp, Indicele Încrederii în economia din SUA a atins un nou minim luna trecută, ajungând la valoarea de 38 puncte, în comparaţie cu 44,7 puncte în noiembrie 2008. Totodată, cazurile de faliment înregistrate de Administrative Office of the U. S. Courts în anul fiscal 2008, au crescut cu 30%, ajungând la aproape 1,43 milioane cazuri, faţă de 801.269 înregistrate în anul fiscal 2007. Falimentele înregistrate de persoanele juridice au avansat cu 49%, la 38,651, iar în cazul persoanelor fizice s-au majorat cu 30%, la peste 1 milion de falimente. De asemenea, o altă problemă este reprezentată de scăderea producţiei industriale. Acest lucru se explică în primul rând prin faptul că marile concerne din industrie şi-au relocat capacităţile de producţie în alte ţări, cu precădere în zona Asiei. Un studiu Forrester Research estimează că, până în 2015, 3,3 milioane locuri de muncă din industria tehnologică se vor transfera din SUA către India. Un alt motiv de îngrijorare pentru situaţia financiară a SUA îl reprezintă costul războaielor şi ocupaţiei din Afganistan şi Irak. Potrivit unui raport al Congresului American din octombrie 2008, sumele cheltuite în respectivele începând cu 2001 şi până în prezent, incluzând suplimentările de buget pentru 2009, se ridică la 864 mld. dolari. Potrivit estimărilor Congresului, până în 2018, vor mai fi necesare cheltuieli cuprinse între 440 mld. dolari, în varianta în care numărul trupelor va fi redus la 30.000 până în 2010 şi 865 mld. dolari, ceea ce ar ridica bugetul total al susţinerii celor două conflicte în perioada 2001-2018 la 1,3 - 1,7 trilioane dolari.