omajul a pus ochii pe tinerii romni

Rata șomajului, calculată după criteriile Biroului Internațional al Muncii (BIM), s-a redus anul trecut cu 0,9% față de 2006, până la 6,4%, tinerii continuând să fie afectați în cea mai mare măsură de lipsa unui loc de muncă, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, cel mai ridicat nivel al șomajului, de 20,1%, este înregistrat în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, informează NewsIn. Standardele BIM iau în calcul șomajul pentru persoanele cu vârsta între 15 și 74 de ani care nu au loc de muncă, dar sunt disponibile să lucreze și au căutat de lucru.

Femeile continuă să fie mai puțin afectate de șomaj, rata șomajului fiind de 5,4% în cazul lor, față de 7,2% pentru bărbați. Pe medii rezidențiale, mediul urban are o rată a șomajului de 7,7%, în timp ce doar 4,9% din populația din sate este considerată în șomaj.

'N-ai carte, n-ai parte!'

Șomajul a afectat în măsură mai mare persoanele care nu au terminat nici măcar liceul, în rândul cărora rata este de 7,1%, în timp ce 6,9% din persoanele cu studii medii nu și-au găsit un loc de muncă. Doar 2,9% din persoanele cu studii superioare în căutarea unui loc de muncă sunt în șomaj.

În privința șomajului de lungă durată (calculat pentru persoanele care nu au avut un loc de muncă de cel puțin un an), rata a fost de 3,2%, iar incidența șomajului de lungă durată, în numărul total de șomeri înregistrați în România, a fost de 50%.

Tinerii până în 24 de ani sunt de asemenea cei mai afectați de șomajul de lungă durată, cu o rată de 13,3% și cu o incidență a șomajului de lungă durată de 66,1%. Rata de activitate a populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani a fost anul trecut de 63%.

În 2007, populația activă a României a fost de 9,99 mil. persoane, din care 9,35 mil. persoane ocupate și 641.000 șomeri. Astfel, raportul de dependență economică (numărul persoanelor inactive și în șomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) a fost de 1.303‰. Acesta a fost mai mare pentru femei (1.607‰) și pentru persoanele din mediul rural (1.263‰).

Suntem departe de atingerea țintelor impuse prin Strategia de la Lisabona

Rata de ocupare a fost anul trecut de 58,8% în România, la distanță de 11,2% față de ținta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona. Ocuparea s-a menținut la nivelul celei din anul 2006, de 58,8%, acest indicator având valori mai ridicate pentru bărbați, de 64,8%, față de 52,8% pentru femei, precum și pentru persoanele din mediul rural, de 61,5%, față de 56,8% în mediul urban. Rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 ani era de 24,34%, iar cea a vârstnicilor între 55 și 64 de ani era de 41,4%, cu 8,6% mai scăzută decât ținta de 50% propusă prin Strategia Lisabona. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (85,8%). În schimb, doar 63,9% dintre persoanele cu studii medii și 40,3% dintre cele cu nivel scăzut de educație erau ocupate.

O treime din populația ocupată este nesalariată

Salariații dețin, în continuare cea mai mare pondere (66,2%) în totalul populației ocupate, numărul acestora fiind în 2007 cu 30.000 mai mare față de anul 2006. Anul trecut, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 32,3% din populația ocupată.

Pe grupe de ocupații, datele INS arată că agricultorii și lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau un sfert (25%) din totalul populației ocupate. O pondere însemnată (16,3%) o dețineau categoriile de meșteșugari și lucrători calificați în meserii de tip artizanal.

Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale arată că 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie și construcții, iar 39,1% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,59 mil. persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (29,9%) și în comerț (17,5%).

Comparativ cu 2006, a crescut numărul persoanelor care lucrau în construcții (+21,7%), comerț (+9,7%), intermedieri financiare, bancare și de asigurări (+5,6%), precum și în activitățile de tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (+0,2%). Totodată, a scăzut în mod semnificativ numărul persoanelor ocupate în activități de energie electrică, gaze și apă (-0,9%), în industria extractivă (-8,8%) și în administrație publică (-7,7%).

Românii muncesc în medie 40,3 ore pe săptămână

În anul 2007, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,7 ore pe săptămână. De asemenea, 344.000 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Ca urmare, durata medie efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală și secundară a fost de 40,3 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2007, au lucrat cu program parțial 9,7%, iar din rândul salariaților doar 0,6%.