Pe cnd Fondul Energetic Romn?

Vânzarea a 75 la sută din acțiunile Rompetrol către statul Kazahstan, precum și recentele declarații ale ministrului Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, legate de corectitudinea procesului de privatizare a companiei Petrom aduc în prim-plan necesitatea adoptării unei reale strategii energetice naționale. Chiar dacă a avut o poziție pur politicianistă, Radu Berceanu a subliniat, totuși, un lucru important, și anume că problema principală a României, în domeniul energetic, o constituie metoda de privatizare a acestuia. Nu cred că actuala formă a Strategiei Energetice Naționale, propusă de guvern, răspunde actualelor tendințe de pe marile piețe și mai ales nu răspunde intereselor naționale. O soluție care să satisfacă concomitent aceste cerințe ar fi crearea Fondului Energetic Național, structură mixtă public-privată, deschisă pe Bursă, entitate care să gestioneze pachetele de acțiuni deținute încă de stat ale tuturor societăților din sectorul energetic. Nu ar reprezenta o premieră constituirea acestui fond, o acțiune similară a întreprins și Grecia, care participă prin Public Power Corporation, producătorul elen de energie, la South Eastern Energy Capital (SENCAP). Un alt exemplu este cel al MMT Energy Fund, administrat de Energy Capital Management și care are în plan investiții majore în sectorul energetic din Europa."Înființarea unui Fond național de investiții în sectorul energiei ar reprezenta un salt uriaș pentru piața de capital din România și nu numai.

S-ar crea un mecanism transparent de administrare a resurselor naționale, a capacităților de producție prin intermediul căruia pot fi atrase în România importante resurse investiționale atât din partea micilor investitori, cât și din partea celor instituționali, resurse care vor acoperi necesarul de investiții în modernizarea sistemului. Toată lumea ar avea de câștigat de pe urma unui actor puternic nu numai în România, dar și în zonă. Totuși, până la urmă, decizia va fi una politică" - declara Adrian Simionescu, director general al Finans Securities. De altfel, înființarea Fondului Energetic Român ar respecta întocmai unul dintre cele mai importante principii ale actualei Strategii Energetice Naționale, și anume: "Îmbunătățirea cadrului instituțional și legislativ, în condiții de transparență, în acord cu cerințele legate de asigurarea competitivității, protecției mediului și a siguranței în furnizarea energiei, și a cerințelor de atragere și susținere a investițiilor în sectorul energetic și de valorificare a resurselor de cărbune". Nici măcar nu trebuie găsite noi soluții pentru creionarea arhitecturii Fondului Energetic Român, modelul actualului Fond Proprietatea fiind unul care se potrivește sectorului energetic.

Fondul Proprietatea a fost ridicat de sectorul energetic

Atractivitatea Fondului Proprietatea a fost creată de includerea în portofoliul de acțiuni a participațiilor statului la societățile din domeniul energiei precum Petrom, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, dar și la distribuții de electricitate. Deși acțiunile Fondului nu sunt tranzacționate încă, pe Bursă, într-un singur an s-au înregistrat împortante câștiguri. De altfel, primele rezultate financiare ale Proprietății, auditate de KPMG România, arată o valoare a activelor la finele anului trecut de 16,41 miliarde de lei, față de 14,24 miliarde de lei la începutul lui 2006. Să ne gândim cum vor reacționa investitorii când la Bursă vor fi tranzacționate acțiunile unui Fond, precum Fondul Energetic Român care să cuprindă participații, pe lângă cele menționate, la Transgaz, Termoelectrica, Transelectrica, Electrocentrale București, Deva și Galați, Compania Națională a Huilei Petroșani, Societatea Națională a Lignitului sau Compania Națională a Uraniului. Atragerea unor investiții de ordinul miliardelor ar fi garantată, bani care vor fi canalizați în investițiile majore pe care le reclamă sectorul energetic. La scară micro, pentru a înțelege avantajele înființării Fondului Energetic Român, putem da exemplul listării Transelectrica. Aceasta a fost prima companie listată de stat la Bursă, cu 10% din acțiuni, în cadrul unei strategii care prevede vânzarea de participații minoritare la mai multe firme, printre care Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica și Hidroelectrica. Valoarea de listare a fost de 16,8 lei pe acțiune, iar titlurile sunt tranzacționate la circa 42,5 de lei în prezent. Totodată, Fondul Energetic Român ar funcționa și ca baraj de protecție în calea fărâmițării sectorului energetic. Acest risc există și este recunoscut și în actuala Strategie Energetică Națională. Privitor la privatizarea cu un investitor strategic la Electrocentrale Deva, documentul relevă următoarele: "Este posibil ca investitorul să aducă huilă din import periclitând existența minelor din Valea Jiului". Sunt doar câteva argumente în favoarea constituirii Fondului Energetic Român.

Banca Mondială și BERD investesc în energie

Prin înființarea unui Fond Energetic, România nu ar fi un pionier în domeniu, dar cu siguranță că ar deveni un jucător important pe piața energiei din zonă. Poate fi preluat modelul MMT Energy Fund sau cel al South Eastern Energy Capital (SENCAP). Recent, International Finance Corporation, membră a grupului Băncii Mondiale, a anunțat că ar putea prelua, pentru 60 milioane euro, 10% din acțiunile companiei mixte South Eastern Energy Capital (SENCAP), care vrea să dezvolte proiecte în domeniul energiei pe piața est-europeană, inclusiv România, după cum informează Mediafax. South Eastern Energy Capital (SENCAP) este o companie mixtă înființată de ContourGlobal (CG), o firmă americană privată, cu activitate în sectorul dezvoltării de proiecte de infrastructură energetică, și Public Power Corporation (PPC), producătorul elen de energie controlat de stat. SENCAP vizează achiziția și dezvoltarea de active în domeniul energiei în Europa de Sud-Est. Potrivit sursei citate, proiectele SENCAP se vor orienta în special asupra producției de electricitate, inclusiv activități de minerit și generarea de energie regenerabilă, precum și asupra rețelelor de transport și distribuție de energie electrică. Capitalul companiei mixte, în valoare de 600 milioane euro, va fi asigurat în mare parte de cei doi fondatori, care vor investi câte 240 milioane euro, iar IFC ar putea intra în acționariatul SENCAP, alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), fiecare preluând o participație de 10%, printr-o investiție de 60 milioane euro, realizată în următorii cinci ani". "Structurile energetice slab dezvoltate și deteriorate împiedică dezvoltarea economică în această regiune. Investiții precum acestea sunt necesare pentru a menține un echilibru al procesului de furnizare a energiei în regiune, ținând cont în special de cererea puternică de aici", a declarat, citat de Mediafax, directorul departamentului BERD pentru energie, Nandita Parshad.

De ce un Fond Energetic Român?

Înființarea unui Fond de investiții în sectorul energetic ar respecta întocmai principiile și planurile regăsite în actuala Strategie Energetică Națională. Aceasta deoarece, în documentul amintit, s-au luat în calcul următoarele: România are o poziție geografică favorabilă pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale paneuropene de petrol și gaze naturale; Existența piețelor fizice și financiare de energie, precum și acces la piețe regionale de energie electrică și gaze naturale cu oportunități de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional; Climat investițional atractiv atât pentru investitorii străini, cât și autohtoni, inclusiv în procesul de privatizare a diferitelor companii aflate în prezent în proprietatea statului; Creșterea încrederii în funcționarea pieței de capital din România, ceea ce permite listarea cu succes la Bursă a companiilor energetice; Oportunități crescute de investiții în domeniul eficienței energetice și al resurselor energetice regenerabile neutilizate; Accesarea Fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei; Existența unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de sistem; Existența experienței îndelungate și a unei infrastructuri importante pentru exploatarea resurselor energetice primare interne bazate pe cărbune și uraniu; Existența unor noi perimetre cu rezerve considerabile de lignit și de uraniu. Nu în ultimul rând s-ar asigura "menținerea suveranității naționale asupra resurselor primare de energie și respectarea opțiunilor naționale în domeniul energiei. În conformitate cu prevederile Constituției României, bogățiile de orice natură ale subsolului, apele cu potențial energetic valorificabil, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate" - se arată în Strategie.