Romnia susine meninerea fondurilor UE pentru agricultur la nivelul actual

România va susține menținerea fondurilor pentru agricultură și cele de coeziune la nivelurile actuale, poziția oficială în dezbaterea privind reforma bugetului european urmând să fie supusă aprobării Guvernului, a declarat ieri ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, citat de Mediafax. 'România are ca obiective prioritare, pentru perioada următoare, atingerea convergenței nominale și a celei reale - acest lucru însemnând ajungerea la un nivel de trai, în țara noastră, comparabil cu cel din UE, și intrarea în zona euro", a spus Vosganian. "Direcția de dezvoltare a României, pe termen mediu, este cea a UE și prevede o politică de coeziune și o politică agricolă comunitară", a precizat ministrul. El a arătat că, în contextul actual al României, fondurile pentru agricultură reprezintă un suport și în ceea ce privește alte obiective ale UE, cum ar fi accesul la educație, explicând că numărul studenților din mediul rural reprezintă doar 5-10% din persoanele cu studii universitare. "Accesul tinerilor din mediul rural la învățământ, mai ales la cel universitar, este limitat în principal din cauza nivelului de trai foarte scăzut. În aceste condiții, politica agricolă comună într-o țară ca România reprezintă de fapt o componentă a celorlalte obiective de la nivelul Uniunii", a spus Vosganian la o dezbatere pe tema reformei bugetului UE. Ministrul Economiei și Finanțelor a explicat că România va scoate în evidență nevoia de a restrânge diferențele mari dintre mediul rural și urban.
România are un potențial agricol ridicat
Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloș, prezent la dezbatere, a arătat și el că pentru România este importantă menținerea bugetului pentru agricultură cel puțin la nivelul actual după 2013, în contextul în care sectorul agricol din România este într-un proces de restructurare și are nevoie de finanțare. "UE este un jucător important și și-ar putea consolida poziția valorificând potențialul noilor state membre, impulsionat prin sprijin financiar, așa cum s-a întâmplat și până acum", a spus Cioloș. "Bugetul PAC ar trebui să susțină obiectivele deja definite și nu invers, adică trebuie stabilite întâi obiectivele și ulterior bugetul", a mai spus Dacian Cioloș. Totodată, el a arătat că România are un potențial agricol care poate ajuta UE să-și consolideze poziția pe piața mondială, în condițiile în care cererea pentru produse agroalimentare este din ce în ce mai mare.
30% din populație lucrează în agricultură
Un alt argument împotriva reducerii fondurilor alocate politicii agricole comune este numărul mare de persoane care lucrează în agricultură sau locuiesc în mediul rural. Aproximativ 30% din populația activă a României lucrează în agricultură, iar peste 40% din populație trăiește în mediul rural. Ministrul a mai spus că este necesară o predictibilitate pe termen mediu și lung a mecanismelor politicii agricole a UE, precum și a bugetului alocat acesteia, dar și stabilirea unor obiective în funcție de care să fie alocat bugetul.
Vosganian a mai arătat că dezbaterea privind bugetul UE se suprapune cu discuțiile interne privind îmbunătățirea structurii fiscal-bugetare. El a arătat că alte obiective ale României sunt reducerea economiei naturale și subterane, precum și eficientizarea utilizării banului public. Pe de altă parte, ministrul a subliniat că autoritățile române sunt într-un proces de adaptare la metodologia europeană, în ceea ce privește bugetul general consolidat și în privința indicatorilor statistici.
Bani mai mulți pentru regiunile slab dezvoltate
"Suntem într-un proces amplu de informatizare a sistemului de administrare fiscală și am început demersurile metodologice pentru elaborarea bugetului multianual", a declarat Vosganian. Potrivit oficialului român, MEF va prezenta Guvernului, la jumătatea lunii aprilie, un document privind contribuția României la bugetul european.
În ceea ce privește politica de coeziune, România aduce ca argument în favoarea menținerii unei ponderi importante nevoia de convergență reală în contextul unei Uniuni fără discrepanțe majore. În opinia preliminară formulată de MEF se propune chiar o creștere a alocărilor pe cap de locuitor în țările și regiunile mai puțin dezvoltate. În același timp, România susține menținerea principiului alocării naționale și regionale care să permită regiunilor de dezvoltare să beneficieze cu adevărat de avantajele politicii de coeziune.
România va plăti, în 2008, la bugetul UE 4,2 mld. lei
Contribuția României la bugetul UE va fi, în 2008, de 4,2 mld. lei, în creștere față de suma datorată pentru 2007, de 3,9 mld. lei, urmând ca pentru perioada 2009-2011 suma datorată să se mențină în jurul valorii de 4 mld. lei, dar să scadă ca pondere în PIB. Contribuția estimată pentru anul acesta reprezintă circa 1,13% din totalul resurselor proprii din bugetul comunitar și circa 0,96% din PIB-ul României, potrivit proiectului de buget pentru 2008. România va avea de plătit la bugetul UE, în 2009, suma de 4,15 mld. lei (0,85% din PIB), în 2010 va avea de achitat 4,58 mld. lei (0,85% din PIB), iar în 2011 contribuția va fi de 4,7 mld. lei (0,79% din PIB). "Estimările pentru perioada 2008-2011 privind contribuția României la sistemul comunitar s-a realizat pe baza limitelor de cheltuieli din Cadrul Financiar 2007-2013 și a creșterilor economice pe termen lung prognozate de CE pentru construirea acestui Cadru", potrivit bugetului pentru 2008. "România a încasat 1,6 mld. euro pe 2007, fonduri europene. În 2008, soldul net va rămâne pozitiv și va fi mai mare de 500 mil. euro. Cu siguranță, vom primi mai mulți bani decât vom da", a spus Alice Bîtu, secretarul de stat din MEF.