Romnii sunt tot mai nemulumii de modul de via european

Polii de nemulțumire față de modul de viață sunt în estul Uniunii Europene (UE) pe banda Ungaria-România-Bulgaria, dar și în țările sudice, precum Grecia-Italia-Portugalia, potrivit raportului Eurobarometrului de Opinie Publică (EB69) - ediția de primăvară 2008 - raportul pentru România. De asemenea, la nivelul acelorași țări se înregistrează și cea mai mare nemulțumire față de dificultățile de plată a facturilor lunare. Potrivit studiului, o pondere mare dintre românii intervievați (64%) apreciază că au dificultăți mari sau foarte mari în a achita facturile lunare. Ca tendință, la nivel de țară, ponderea mare a nemulțumiților de calitatea propriei vieți sporește odată cu ponderea celor care se plâng de dificultăți în plata facturilor lunare. Astfel, România este pe locul 3 în materie de îngrijorare pentru plata facturilor, peste noi se află Bulgaria (78%), Portugalia (74%), Italia (66%) și Grecia (65%).
În primăvara 2008, când au fost culese datele EB69, 53% dintre români se declarau a fi mulțumiți de viața personală, mai mult cu 4% față de toamna anului 2007. La nivelul UE, starea de satisfacție față de viață a rămas, în ultimul an, relativ constantă, la un nivel de 78% mulțumiți. Împreună cu bulgarii, ungurii și portughezii constituim 'elita nemulțumirii' în raport cu viața pe care o ducem.
Românii cred că lucrurile merg bine în țară, dar totodată nu au încredere în instituțiile naționale
O persoană din România tinde să considere schimbările din țară ca fiind în sens pozitiv dacă este mulțumit de propria viață, apreciază că puterea de cumpărare a propriei gospodării a crescut în ultimii ani și dacă are o părere bună despre instituții fundamentale ale statului precum Guvernul, Parlamentul și Justiția. Dar, după cum reiese din Eurobarometrul 69, țara noastră nu stă bine la niciunul dintre cei 3 factori.
După ultimul Eurobarometru, 53% dintre românii intervievați apreciază că 'în general lucrurile se îndreaptă în direcția corectă' în România. Este o pondere mare a celor care văd în termeni pozitivi evoluția societății de care aparțin, dacă luăm în seamă faptul că procentele corespunzătoare sunt de 42% pentru cetățenii din noile state membre ale UE și de numai 29% în vechile state membre.
Optimismul personal 'crește' din percepția pozitivă a puterii de cumpărare
În România, aproape o treime (35%) dintre persoanele intervievate în EB69 au declarat că puterea de cumpărare a propriei gospodării a sporit în ultimii cinci ani. Cei care declară că puterea de cumpărare a scăzut sunt în proporție de 27%, iar restul este reprezentat de cei care apreciază că nu s-a schimbat nimic în situația economică a gospodăriei lor. Cu o astfel de situație, România se încadrează în categoria celor care au o pondere ridicată a populației în categoria celor cu percepție pozitivă asupra dinamicii economice a gospodăriei proprii. Este grupa formată din Polonia, România, Lituania și Estonia.
Potrivit raportului, în România sunt optimiști tinerii care apreciază că în ultimii ani puterea de cumpărare a gospodăriei lor a crescut. Regiunile de dezvoltare din România unde este cel mai puternic sentimentul de cumpărare crescută, la nivel de gospodărie, sunt București (46%), Nord-Vest (42%) și Vest (42%).
În ceea ce privește nivelul de încredere al românilor în instituțiile statului, există o tendință ușoară de creștere. Mass- media este marele câștigător al procesului de reconsolidare instituțională, cu o tendință de revenire foarte ridicată. Raportarea românilor la mass-media este de departe mai bună decât în restul UE. În raport cu justiția și poliția, românul mediu este semnificativ mai neîncrezător decât cetățeanul mediu din restul statelor membre. Încrederea în armată (70%) este la nivelul mediu din UE, iar raportarea de încredere la instituțiile politice - Guvern, Parlament, partide - este realizată de români într-un mod similar cu cel din Uniune, respectiv cu multă neîncredere. Astfel, românii practică un model dominat prin încredere înaltă în mass-media și prin puternică neîncredere în instituțiile politice și în cele ale ordinii publice (justiție și poliție). Semănăm cu cehii, slovacii, lituanienii și letonii.
Suntem tot în topul națiunilor cu încredere în UE?
Cu 66% persoane care au încredere în UE, ne aflăm la același nivel cu spaniolii și slovenii. Polul de încredere maximă, cu 71%, se afla în primăvara anului 2008 în Republica Cipru. România era încă, în 2005, țara cu cea mai mare încredere în UE din totalul celor care o alcătuiesc în prezent. Ruta de încredere în UE trece în esență pe urmele lăsate de beneficiile percepute de populație în legătură cu avantajele faptului de a fi stat membru UE. Pentru România, spre exemplu, ponderea persoanelor care declară că au încredere în UE este, practic, egală cu cea a persoanelor care susțin că țara are avantaje datorită situației de a fi stat membru UE. Pe ansamblu, curba încrederii în UE urmează curba percepției avantajelor de a fi un stat membru al Uniunii.
Bulgaria, România, Ungaria și Lituania - săracii Europei în materie de acces la Internet
Potrivit EB69, accesul la Internet s-a triplat practic în România în ultimii trei ani. Fenomenul este specific țărilor care erau și sunt încă cel mai slab conectate la Internet în contextul UE. În toamna anului trecut, 22% dintre români aveau acces la Internet, iar în primăvara acestui an numărul românilor care au acces la Internet a crescut cu 10 procente, respectiv 32%. Conform raportului, 10% înseamnă o creștere foarte mare și acesta este comportamentul de țară săracă ce simte nevoia să compenseze cu ceva anume.
Creșteri similare au avut și Bulgaria, Ungaria, Letonia și Lituania. Sunt semne clare ale unui proces de reducere a decalajelor în stratificarea informatică a populației din Uniune. Țările cele mai bogate în oportunități de acces la Internet - Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda și Luxemburg  - sunt, în același timp, țările în care populația are cel mai înalt grad de mulțumire față de propriul mod de viață. La celălalt pol, săracii Europei în materie de acces la Internet - Bulgaria, România, Ungaria și Lituania - sunt în același timp principalii poli de nemulțumire față de calitatea vieții proprii.