search

Sectorul alimentar a picat testul n 2009

Vanzare terenuri: atentie, tratamentul fiscal este diferit in functie de incadrarea acestora! Ce cota de TVA se aplica?
Încă de la sfârşitul anului trecut se preconiza că printre sectoarele care vor fi cel mai mult lovite de criză se va regăsi şi sectorul alimentar. Tocmai de aceea reprezentanţii sectorului de profil, ca de altfel şi ceilalţi jucători de pe piaţa românească, au solicitat Guvernului să ia măsurile necesare pentru a nu ne încadra în scenariile anunţate. Deşi guvernanţii au ieşit în faţă cu o serie de aşa-numite "măsuri anticriză", până la urmă s-a dovedit că acestea au rămas doar pe hârtie, iar firmele din sectoarele afectate au fost nevoite să se descurce pe cont propriu. Reprezentanţii din industria alimentară avertizau că am putea asista chiar la o prăbuşire a industriei alimentare româneşti. Mai mult, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), Sorin Minea, atrăgea atenţia asupra faptului că industria alimentară are toate şansele să se prăbuşească în 2009.
"Va exista posibilitatea să dispară firme cunoscute din industria românească alimentară, din cauza crizei economice", declara Minea, spunând chiar că "s-ar putea ca anul 2009 să fie un dezastru pentru industria alimentară şi implicit pentru românii care mănâncă".
Ulterior, prognozele au urmat acelaşi trend. Se anunţa un val de scumpiri şi de falimente în sectorul de profil. La începutul anului se preconiza că aproximativ 15% dintre salariaţii industriei alimentare ar putea fi disponibilizaţi, din cauza scăderii cererii din piaţa de profil.
Pe parcursul anului, multe dintre aceste scenarii au fost confirmate.

Scăderea puterii de cumpărare a tras în jos vânzările

Potrivit preşedintelui Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), Dragoş Frumosu, în prezent situaţia din acest sector este una dezastruoasă. O parte dintre întreprinderi s-au închis, altele şi-au restrâns activitatea, ceea ce a generat un număr mare de şomeri. "Lipsa unor măsuri concrete sau aplicarea altora care nu aveau niciun rost a făcut ca situaţia din industria alimentară să poată fi catalogată drept una dezastruoasă. România se confruntă acum cu un număr mare de şomeri în condiţiile în care o parte dintre întreprinderi s-au închis, iar altele au fost puse în situaţia de a-şi restrânge activitatea pentru a supravieţui. Cert este că până acum sunt cu 20-30% mai puţini salariaţi în sectorul acesta', a declarat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Frumosu.

Românii, mai chibzuiţi pe timp de criză

Potrivit preşedintelui FNSIA, una dintre cauzele care au contribuit la această situaţie o constituie diminuarea vânzărilor pe fondul scăderii puterii de cumpărare a românilor. "În condiţii de criză, românii au devenit mai calculaţi şi mai chibzuiţi cu gestionarea resurselor". Pe lângă toate acestea, Frumosu ne-a precizat că lipsa implicării statului în agricultura românească de ani de zile, la care se adaugă şi importurile masive din industria alimentară, au făcut ca situaţia din industria alimentară românească să scape de sub control. O altă problemă cu care se confruntă de ani de zile sectorul de profil este şi aceea a evaziunii fiscale rezultată din economia neagră care creşte de la an la an. Frumosu susţine că aceasta creează concurenţă neloială, ceea ce ar trebui să pună mari semne de întrebare celor care sunt în măsură să acţioneze în combaterea acesteia.

"Sunt greşeli majore care ne costă pe noi toţi"

Preşedintele FNSIA susţine că în cazul în care s-ar fi luat măcar unele dintre măsurile cerute de întreprinzători, situaţia din industria alimentară ar fi fost cu totul alta. "Aceste măsuri nu ar fi presupus cheltuieli mari de bani în comparaţie cu efectele pe care le-au generat în economia românească. Sunt greşeli majore care ne costă pe noi toţi", a atras atenţia Frumosu.
Potrivit acestuia, pentru a vorbi de o eventuală stabilitate în industria alimentară anul viitor, este nevoie de o relaxare fiscală, numai că nu sunt prea mari speranţe în condiţiile în care "de trei-patru luni nu am mai avut nicio întâlnire la Ministerul Agriculturii".
În ceea ce priveşte măsurile de care ar fi avut nevoie în acest an industria alimentară, Frumosu susţine că "era necesar ca autorităţile să se fi mişcat mai repede în legătură cu sistemul de irigaţii care ar fi ajutat în mod real agricultura. În plus, Frumosu atrage atenţia asupra faptului că agricultorii ar fi avut nevoie şi de alte facilităţi, pe lângă subvenţiile acordate şi aşa cu greu". Ar fi trebuit ca pe lângă subvenţii să se fi intervenit şi cu alte forme de facilităţi pentru agricultori. De exemplu, preţuri mai mici la motorină", susţine Frumosu.

2010 vine cu noi scumpiri

În ceea ce priveşte eventualele majorări de preţuri în perioada următoare, Frumosu a subliniat faptul că niciun producător din industria alimentară nu are de gând, acum, să crească preţurile dacă nu are motive reale. "Puterea de cumpărare a românilor a scăzut şi va continua să scadă în condiţiile în care nu se mai poate vorbi de majorări salariale, ci mai degrabă de o serie de falimente. În acest context orice creştere de preţuri poate duce la scăderea vânzărilor şi se poate ajunge chiar până la falimente, ceea ce nu-şi doreşte niciun jucător din piaţă", a precizat Frumosu.
Cu toate acestea, preşedintele FNSIA a atras atenţia că majorarea preţurilor va depinde foarte mult de felul în care va evolua economia şi de măsurile care se vor lua în perioada următoare. "Creşterea accizelor de la 1 ianuarie poate avea repercusiuni asupra preţurilor, la care se va adăuga şi o eventuală depreciere a leului. În acest fel, fără măsuri rapide, toate acestea ne pun în faţa majorării în sectorul alimentar, începând din februarie, cu 10- 15%", a atras atenţia Frumosu.
Una dintre problemele cu care s-a confruntat România în ultimii ani a reprezentat-o interdicţia exportului de carne de porc în UE.
Conform normelor europene, din cauza pestei porcine, România nu a avut voie timp de doi ani să livreze carne şi mezeluri din carne de porc în statele Uniunii, produsele putând fi vândute doar pe piaţa internă. Cu toate că perioada de interdicţie a expirat în această vară, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, măsura impusă firmelor româneşti privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcina nu este încă ţinută sub control. Aşadar, abia de anul viitor, România va putea relua exportul produselor din carne de porc prelucrate în România către statele membre UE (în aceste categorii de produse fiind inclus, de pildă, şi salamul de Sibiu), urmând ca ulterior să fie reluat şi exportul cărnii de porc produse în totalitate în ţară. Interdicţia vânzării a constituit un motiv de pierderi consistente pentru marii producători de carne de porc din România, avantajând firmele concurente din spaţiul european, de la care comercianţii români au importat carne de porc, uneori mai ieftină decât cea produsă în ţară.
Potrivit reprezentanţilor sectorului de profil, această interdicţie a defavorizat în mod clar marii producători. Preşedintele FNSIA a precizat că "deşi nu pot spune cu exactitate, cert este că am pierdut extrem de mult de pe urma acestei interdicţii, pentru că avem produse de calitate care s-ar putea exporta".
Din datele ARC, reiese că pe timpul interdicţiei de export, România a pierdut anual între 400 şi 600 mil. euro din activitatea de procesare.



NOU: Balanta de verificare de la A la Z.
Analize, corelatii, studii de caz


Ghid practic pentru valorificarea eficienta
a informatiilor din balanta de verificare

...vezi detalii AICI >>


 
Atentie, contabili!

Contabilitatea se schimba!
Completeaza adresa de email la care
vrei sa primesti Raportul Gratuit

E-Factura. E-Transport: Sanctiuni. Amenzi. Solutii practice