Notiunea de sediu permanent este importanta in fiscalitatea internationala, deoarece stabileste unde si cum poate fi impozitat un nerezident pentru activitatile desfasurate in Romania. Codul fiscal, la art. 8, ofera cadrul legal, iar normele de aplicare detaliaza situatiile practice in care se considera ca exista un sediu permanent.
Un sediu permanent se formeaza atunci cand un nerezident isi desfasoara activitatea economica printr-un loc aflat la dispozitia sa. Acest loc poate fi:
- o cladire (chiar si o parte dintr-o cladire),
- un echipament sau o instalatie,
- un spatiu simplu, precum o taraba intr-o piata.
Important de retinut: nu conteaza daca acel loc este proprietate, inchiriat sau doar pus la dispozitie temporar. Important este faptul ca nerezidentul poate folosi acel loc pentru a-si desfasura activitatea.
2. Prezenta fizica nu este suficienta
Simplul fapt ca un reprezentant al unei firme straine viziteaza regulat biroul unui client roman pentru a discuta comenzi nu genereaza, de la sine, un sediu permanent. In schimb, daca acelasi reprezentant are alocat un birou pe termen lung in sediul clientului, pentru a desfasura activitati economice, acel birou poate fi considerat sediu permanent.
Exemple:
- Nu este sediu permanent: un transportator care foloseste zilnic platforma clientului doar pentru descarcarea marfurilor.
- Este sediu permanent: un zugrav care lucreaza constant, pe termen lung, in aceeasi cladire a unui client, desfasurand lucrari de intretinere sau renovare.
3. Conditia de „loc fix”
Pentru a exista sediu permanent, locul de activitate trebuie sa fie fix, adica legat de un anumit punct geografic. Nu este necesar ca echipamentul sa fie fixat in sol, ci doar sa fie utilizat constant in aceeasi locatie.
Exemple ilustrative:
- o mina sau un santier de constructii sunt considerate locuri unice de activitate, chiar daca lucrarile se muta dintr-o zona in alta in interiorul aceleiasi locatii;
- un consultant care lucreaza succesiv in mai multe sucursale ale aceleiasi banci nu are un singur sediu permanent pentru intreg proiectul - fiecare sucursala este analizata separat.
4. Durata activitatii
De regula, un sediu permanent se considera constituit daca activitatea se desfasoara in acelasi loc pentru o perioada mai mare de 6 luni.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent, chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp.
Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) Situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de mai multe societati conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar a fost mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa, chiar daca a existat doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost lichidat inainte de termen datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
5. Regularitatea activitatii
Activitatea desfasurata prin acel loc trebuie sa fie regulata. Nu se cere ca ea sa fie neintrerupta, ci sa existe o constanta care sa arate ca acel spatiu este utilizat efectiv pentru derularea afacerii nerezidentului.
Potrivit punctului 3 alin. 16) din Sectiunea a 3-a a H.G. nr. 1/2016, un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. 4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. 4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament.
Activitatile pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte activitati principale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. 4) din Codul fiscal.
Concluzie
Definitia sediului permanent are un impact major asupra impozitarii nerezidentilor. Ea depinde atat de existenta fizica a unui loc, cat si de modul in care acesta este utilizat, durata si regularitatea activitatii. Pentru companii, este important sa analizeze atent contractele si modul de derulare a operatiunilor in Romania, pentru a determina daca se creeaza sau nu un sediu permanent, cu toate implicatiile fiscale aferente.
Autor: Laura Profeanu, expert contabil
Sursa: PortalCodulFiscal.ro
Esential pentru contabili - Monografii contabile complete
Cheltuieli cu cazarea salariatilor delegati: monografie contabila si aspecte fiscale
Reglementari cheie | Monografie contabila cheltuieli cu cazarea salariatilorPotrivit art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Delegarea poate fi dispusa, ca regula, pentru cel mult 60 de zile calendaristice intr-o perioada de 12 luni, prelungirea fiind posibila numai cu acordul salariatului.In acest articol...
vezi AICI monografia << Monografie contabila indemnizatie de mobilitate
Clauza de mobilitate: cadru legal | Tratament fiscal | Declarare in D112 | Monografie contabilaIndemnizatia de mobilitate se acorda salariatilor care au prevazuta in contractul individual de munca o clauza de mobilitate, in conditiile art. 25 din Codul muncii. Din punct de vedere contabil si fiscal, angajatorul trebuie sa stabileasca modul corect de inregistrare a acestei prestatii, tratamentul fiscal aplicabil si documentele justificative necesare.In acest articol prezentam monografia contabila...
vezi AICI monografia << Cabinete veterinare: monografia contabila si regim TVA
Regim TVA pentru prestarea serviciilor veterinare | Monografia contabila servicii cabinete veterinare | Documentele primare pentru gestiune si consumCabinetele veterinare combina de obicei doua activitati: prestarea de servicii (consultatii, interventii, tratamente) si vanzarea de produse, precum hrana pentru animale, medicamente sau accesorii. In acest articol analizam care este monografia contabila aferenta serviciilor prestate de cabinetele veterinare si principalele reglementari cu privire...
vezi AICI monografia << Monografia contabila a unei case de schimb valutar
Functionare case de schimb valutar- cadru legal | Aspecte fiscale | Aspecte contabile | Monografia contabilaCasele de schimb valutar sunt societati autorizate pentru activitati de schimb valutar si functioneaza conform reglementarilor contabile generale, fiind considerate institutii financiare nebancare. In acest articol vom prezenta aspecte fiscal-contabile generale ale caselor de schimb valutar si exemple de monografii contabile pentru operatiunile desfasurate de aceste societati.Ce trebuie sa...
vezi AICI monografia << Monografie contabila comisioane aferente unui credit bancar
Contractarea unui credit bancar, in special in cazul liniilor de finantare mai complexe, vine adesea insotita de o serie de comisioane suplimentare, a caror inregistrare contabila corecta ridica frecvent semne de intrebare. Printre acestea se numara comisionul de angajament (perceput pentru suma netrasa din facilitate) si comisionul de administrare (amortizabil pe durata creditului), fiecare cu un tratament contabil si fiscal distinct, in functie de natura sa economica. In articolul de fata...
vezi AICI monografia << Cedarea si preluarea contractelor de leasing (novatie): monografie contabila si reglementari cheie
Cedarea si preluarea contractului de leasing financiar a devenit o practica tot mai intalnita in contextul economic dificil prin care trecem de ceva ani. Din punct de vedere juridic, aceasta operatiune poarta denumirea de novatie.In acest articol vom analiza ce inseamna din punct de vedere legal novatia si cum se inregistreaza in contabilitatea cedarea si preluarea contractelor de leasing.Ce este novatiaConform prevederilor art. 1609 din Codul civil, novatia se produce atunci cand un debitor nou...
vezi AICI monografia << Reducerea capitalului social: monografie contabila si reglementari cheie
Reducerea capitalului social este o operatiune care poate fi realizata cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990. Fie ca este determinata de pierderi acumulate, fie ca raspunde altor nevoi ale societatii - precum retragerea unor asociati sau restituirea unei parti din aporturi -, operatiunea presupune parcurgerea unor pasi procedurali stricti si inregistrarea corecta in contabilitate a efectelor acesteia.Ce trebuie sa stii pe scurt:Modul de reflectare in contabilitate difera in functie de...
vezi AICI monografia << Monografie contabila achizitie echipamente pontaj angajati
Firmele care investesc in sisteme electronice de pontaj fie pe baza de card, fie pe baza de amprenta, trebuie sa stie ca o astfel de achizitie presupune un pachet mai complex de costuri - cartele de pontaj, implementarea si configurarea aplicatiei, licentele software si abonamentul de comunicare a datelor -, fiecare cu un tratament contabil distinct.In acest articol prezentam monografia contabila aplicabila pentru un astfel de sistem, pornind de la un exemplu concret.Reglementari cheieInainte de...
vezi AICI monografia << Achizitie panouri fotovoltaice: monografie contabila, tratament fiscal si regim TVA
Achizitia de panouri fotovoltaice de catre o societate presupune, dincolo de investitia propriu-zisa, o serie de aspecte contabile si fiscale care trebuie tratate corect: incadrarea panourilor in Catalogul mijloacelor fixe, inregistrarea in contabilitate, posibilitatea aplicarii scutirii de impozit pe profitul reinvestit si regimul de TVA corect. In acest articol, analizam toate aceste aspecte importante.Incadrarea panourilor fotovoltaice in Catalogul mijloacelor fixePanourile fotovoltaice nu se...
vezi AICI monografia <<