Sorin Dimitriu: Patrimoniul Camerei Bucureti a fost cedat

Lupta de la Podul Mărășești s-a încheiat. Părțile implicate au ales calea armistițiului. Și astfel s-a produs fuziunea între cele două Camere de Comerț ale... Municipiului București, caz unic, credem noi, în istoria acestei instituții. Totodată, a fost numită și noua conducere a Camerei, președinte fiind ales Sorin Dimitriu, cel care a avut amabilitatea să ne ofere un interviu.
- Sunteți al treilea președinte al CCIB pe anul acesta. 
- Din câte am văzut, se pare că în Balcani se poartă...  
- Chiar să considerăm Camera de Comerț un butoi cu pulbere?
- Nu, în Balcani se poartă practica asta a revocărilor și a invalidărilor. Cred că e un lucru firesc până la urmă, nu e niciun butoi cu pulbere, eu cred că e un colectiv de profesioniști, sigur sunt și unii care tulbură, că așa e, dar eu sunt optimist și cred că Bucureștiul va căpăta o poziție normală în sistemul cameral național, acesta are tot ceea ce îi trebuie, îi trebuie un management performant, dedicat oamenilor de afaceri și mediului de afaceri. Cred că echipa pe care o coordonez acum are cele mai bune performanțe.
- Se simțea nevoia în piață de o altă Cameră ? Cred că s-a creat o confuzie care trebuie lămurită.
- Vreau să facem următoarea clarificare, eu conduceam Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, înființată în baza Legii 335. Lege care clarifica, organizatoric vorbind, sistemul cameral românesc. Această lege spune, printre altele, că poți purta numele de Cameră de Comerț și Industrie în baza Legii 335, dacă ești organizat în baza unei Hotărâri de Guvern care reglementa situația unor Camere Guvernamentale și dacă ești recunoscut de Camera Națională. Nu poți purta denumirea de Cameră de Comerț și Industrie dacă nu ești membru al Camerei Naționale. Eu eram membru, organizația condusă de domnul Popa, respectiv de domnul Ion Pârgaru, funcționa pe baza unei Hotărâri de Guvern, 709, care nu mai era valabilă. Mai mult de atât, organizația domnului Popa s-a retras din Camera Națională.
- Percepția pieței era că este o bătălie pentru un patrimoniu, atât și nimic mai mult.
- Era problema patrimoniului, dar până la 2 iulie. Cel care m-a precedat la conducerea Camerei a avut "această inspirație", de a ceda total patrimoniul Camerei București, încât noi, când am venit, noua conducere a constatat că am fost deposedați, noi aici suntem chiriași în spațiul Camerei Naționale. Sigur, când am pornit competiția asta, nu am negocia problema chiriilor aici. Adevărul e că ne bucurăm de un suport real, eficient și eficace din partea Camerei Naționale. Perioada asta de dificultăți o vom parcurge fără probleme.
- Să înțelegem că apele s-au liniștit? 
- Apele s-au liniștit, conducerea actuală este o conducere statutară și legală. Colegiul de conducere cuprinde reprezentanții Camerei 335 și Camerei 709, în proporțiile convenite. Eu am început niște negocieri acum vreo 4 luni cu vicepreședinții Camerei 709, în ideea fuziunii, eu sunt un om absolut normal, consider că negocierea e soluția rezolvării conflictelor și cu ei am avut această parcurgere.
- Putem spune că această perioadă a luat sfârșit și întreprinzătorii așteaptă niște acțiuni. De ce a fost nevoie de această perioadă de transformare? A fost o perioadă de 2 ani cu acutizare pe ultimele 6 luni și se așteaptă o prezență a Camerei de Comerț în viața publică.
- Da, țin să vă spun că din punct de vedere conceptual noi vom schimba organizarea și conducerea Camerei. Camera veche trăia în proporție de 80% din dividende și chirie, mai erau proiectele care însemnau 16%, iar serviciile diferența. Eu am venit din economia reală și nu mi-a venit să cred că 80% sunt din resurse destinate altor lucrări, proiecte de dezvoltare, astea ar trebui, plasamente, cumpărări de active, altceva se putea face cu sume care erau destul de importante. Noi avem ceva depozite, noi nu le vom folosi decât pentru proiecte de dezvoltare exclusive, nu pentru salarii, cheltuieli, costuri, pentru acestea vom găsi și alte resurse. Deci, acesta este primul lucru, schimbăm conceptual modul în care vom conduce.
- Și, totuși, repet întrebarea, cum veniți dumneavoastră în sprijinul întreprinzătorilor acum?
- Ne vom dedica serviciilor oferite pentru că mediul de afaceri are nevoie de niște servicii foarte clare, asta reprezintă un subiect. Al doilea subiect important, am dezvoltat noi secțiuni. Va fi o secțiune deja vizată, turismul, plus energia. Sunt două subiecte foarte sensibile, și în același timp sunt două subiecte în care există competență în Cameră. În plus, am deschis niște reprezentanțe ale Camerei în străinătate, este experiența FPS-ului, când am avut 16 astfel de ambasade, pentru că e mult mai atractiv și mai eficient să prezinți oportunitățile de aici, acolo unde sunt posibili parteneri. Așa era și atunci, noi identificăm diverse zone cu interesele pe care le aveau și de aici plecau specialiștii noștri dacă erau interesați de prelucrarea produselor agricole, și trimiteam acolo oferta românească și reprezentanța noastră de acolo era cea care organiza evenimentul și mediatiza oferta noastră. Același lucru îl facem și astăzi la Barcelona și la Palermo. Sunt două centre care funcționează și care încă nu au făcut niciun eveniment. Dar acum, cu forțe reunite, cu siguranță vom inaugura aceste centre, Barcelona, în octombrie. Evenimentul de la Barcelona va avea un moment, să zicem festiv, cu tăiatul panglicii, dar și un moment cultural, vom avem acolo o expoziție de pictori români. Vrem să dăm și o dimensiune culturală dimensiunii noastre comerciale. Camera va avea și misiunea de a susține în diverse moduri cultura românească.
Mai este o problemă care apare, o problemă extrem de importantă, lipsa personalului calificat. O problemă națională, într-adevăr, a forței de muncă, nu numai în sectorul studiilor medii și de meserii, chiar și cu studii înalte. Se caută ingineri, a redevenit o problemă, problema inginerilor. Aici e o sursă foarte importantă, pentru că sunt și fonduri multe. A primit unul dintre vicepreședinți această sarcină, să propună pentru colegiul următor o organizare a activității de pregătire. De asemenea, sunt programate și întâlniri cu președinții patronatelor