search
conta.ro cauta meniu
search

Sorin Dimitriu: Patrimoniul Camerei Bucureti a fost cedat



Lupta de la Podul M�r�e�ti s-a �ncheiat. P�r�ile implicate au ales calea armisti�iului. �i astfel s-a produs fuziunea �ntre cele dou� Camere de Comer� ale... Municipiului Bucure�ti, caz unic, credem noi, �n istoria acestei institu�ii. Totodat�, a fost numit� �i noua conducere a Camerei, pre�edinte fiind ales Sorin Dimitriu, cel care a avut amabilitatea s� ne ofere un interviu.
- Sunte�i al treilea pre�edinte al CCIB pe anul acesta. 
- Din c�te am v�zut, se pare c� �n Balcani se poart�...  
- Chiar s� consider�m Camera de Comer� un butoi cu pulbere?
- Nu, �n Balcani se poart� practica asta a revoc�rilor �i a invalid�rilor. Cred c� e un lucru firesc p�n� la urm�, nu e niciun butoi cu pulbere, eu cred c� e un colectiv de profesioni�ti, sigur sunt �i unii care tulbur�, c� a�a e, dar eu sunt optimist �i cred c� Bucure�tiul va c�p�ta o pozi�ie normal� �n sistemul cameral na�ional, acesta are tot ceea ce �i trebuie, �i trebuie un management performant, dedicat oamenilor de afaceri �i mediului de afaceri. Cred c� echipa pe care o coordonez acum are cele mai bune performan�e.
- Se sim�ea nevoia �n pia�� de o alt� Camer� ? Cred c� s-a creat o confuzie care trebuie l�murit�.
- Vreau s� facem urm�toarea clarificare, eu conduceam Camera de Comer� �i Industrie a Municipiului Bucure�ti, �nfiin�at� �n baza Legii 335. Lege care clarifica, organizatoric vorbind, sistemul cameral rom�nesc. Aceast� lege spune, printre altele, c� po�i purta numele de Camer� de Comer� �i Industrie �n baza Legii 335, dac� e�ti organizat �n baza unei Hot�r�ri de Guvern care reglementa situa�ia unor Camere Guvernamentale �i dac� e�ti recunoscut de Camera Na�ional�. Nu po�i purta denumirea de Camer� de Comer� �i Industrie dac� nu e�ti membru al Camerei Na�ionale. Eu eram membru, organiza�ia condus� de domnul Popa, respectiv de domnul Ion P�rgaru, func�iona pe baza unei Hot�r�ri de Guvern, 709, care nu mai era valabil�. Mai mult de at�t, organiza�ia domnului Popa s-a retras din Camera Na�ional�.
- Percep�ia pie�ei era c� este o b�t�lie pentru un patrimoniu, at�t �i nimic mai mult.
- Era problema patrimoniului, dar p�n� la 2 iulie. Cel care m-a precedat la conducerea Camerei a avut "aceast� inspira�ie", de a ceda total patrimoniul Camerei Bucure�ti, �nc�t noi, c�nd am venit, noua conducere a constatat c� am fost deposeda�i, noi aici suntem chiria�i �n spa�iul Camerei Na�ionale. Sigur, c�nd am pornit competi�ia asta, nu am negocia problema chiriilor aici. Adev�rul e c� ne bucur�m de un suport real, eficient �i eficace din partea Camerei Na�ionale. Perioada asta de dificult��i o vom parcurge f�r� probleme.
- S� �n�elegem c� apele s-au lini�tit? 
- Apele s-au lini�tit, conducerea actual� este o conducere statutar� �i legal�. Colegiul de conducere cuprinde reprezentan�ii Camerei 335 �i Camerei 709, �n propor�iile convenite. Eu am �nceput ni�te negocieri acum vreo 4 luni cu vicepre�edin�ii Camerei 709, �n ideea fuziunii, eu sunt un om absolut normal, consider c� negocierea e solu�ia rezolv�rii conflictelor �i cu ei am avut aceast� parcurgere.
- Putem spune c� aceast� perioad� a luat sf�r�it �i �ntreprinz�torii a�teapt� ni�te ac�iuni. De ce a fost nevoie de aceast� perioad� de transformare? A fost o perioad� de 2 ani cu acutizare pe ultimele 6 luni �i se a�teapt� o prezen�� a Camerei de Comer� �n via�a public�.
- Da, �in s� v� spun c� din punct de vedere conceptual noi vom schimba organizarea �i conducerea Camerei. Camera veche tr�ia �n propor�ie de 80% din dividende �i chirie, mai erau proiectele care �nsemnau 16%, iar serviciile diferen�a. Eu am venit din economia real� �i nu mi-a venit s� cred c� 80% sunt din resurse destinate altor lucr�ri, proiecte de dezvoltare, astea ar trebui, plasamente, cump�r�ri de active, altceva se putea face cu sume care erau destul de importante. Noi avem ceva depozite, noi nu le vom folosi dec�t pentru proiecte de dezvoltare exclusive, nu pentru salarii, cheltuieli, costuri, pentru acestea vom g�si �i alte resurse. Deci, acesta este primul lucru, schimb�m conceptual modul �n care vom conduce.
- �i, totu�i, repet �ntrebarea, cum veni�i dumneavoastr� �n sprijinul �ntreprinz�torilor acum?
- Ne vom dedica serviciilor oferite pentru c� mediul de afaceri are nevoie de ni�te servicii foarte clare, asta reprezint� un subiect. Al doilea subiect important, am dezvoltat noi sec�iuni. Va fi o sec�iune deja vizat�, turismul, plus energia. Sunt dou� subiecte foarte sensibile, �i �n acela�i timp sunt dou� subiecte �n care exist� competen�� �n Camer�. �n plus, am deschis ni�te reprezentan�e ale Camerei �n str�in�tate, este experien�a FPS-ului, c�nd am avut 16 astfel de ambasade, pentru c� e mult mai atractiv �i mai eficient s� prezin�i oportunit��ile de aici, acolo unde sunt posibili parteneri. A�a era �i atunci, noi identific�m diverse zone cu interesele pe care le aveau �i de aici plecau speciali�tii no�tri dac� erau interesa�i de prelucrarea produselor agricole, �i trimiteam acolo oferta rom�neasc� �i reprezentan�a noastr� de acolo era cea care organiza evenimentul �i mediatiza oferta noastr�. Acela�i lucru �l facem �i ast�zi la Barcelona �i la Palermo. Sunt dou� centre care func�ioneaz� �i care �nc� nu au f�cut niciun eveniment. Dar acum, cu for�e reunite, cu siguran�� vom inaugura aceste centre, Barcelona, �n octombrie. Evenimentul de la Barcelona va avea un moment, s� zicem festiv, cu t�iatul panglicii, dar �i un moment cultural, vom avem acolo o expozi�ie de pictori rom�ni. Vrem s� d�m �i o dimensiune cultural� dimensiunii noastre comerciale. Camera va avea �i misiunea de a sus�ine �n diverse moduri cultura rom�neasc�.
Mai este o problem� care apare, o problem� extrem de important�, lipsa personalului calificat. O problem� na�ional�, �ntr-adev�r, a for�ei de munc�, nu numai �n sectorul studiilor medii �i de meserii, chiar �i cu studii �nalte. Se caut� ingineri, a redevenit o problem�, problema inginerilor. Aici e o surs� foarte important�, pentru c� sunt �i fonduri multe. A primit unul dintre vicepre�edin�i aceast� sarcin�, s� propun� pentru colegiul urm�tor o organizare a activit��ii de preg�tire. De asemenea, sunt programate �i �nt�lniri cu pre�edin�ii patronatelor

Esential pentru contabili - Monografii contabile complete

 

Venituri Din Alte Surse: Tratament Fiscal si Monografie Contabila

Conform Codului Fiscal din Romania, veniturile din alte surse reprezinta o categorie fiscala distincta, in cadrul careia sunt incluse toate veniturile obtinute de persoanele fizice care nu se incadreaza in alte categorii de venituri, cum ar fi: salarii, activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, pensii, investitii etc. In acest articol vom analiza tipurile de venituri din alte surse si tratamentul lor fiscal, oferind si un exemplu de monografie contabila.Ce sunt veniturile din alte...
vezi AICI monografia <<
 

Monografie Contabila Ajustare TVA Stoc Marfa: Studii De Caz

Ajustarea TVA aferenta stocurilor de marfa este o operatiune contabila importanta, care trebuie tratata cu atentie pentru a respecta prevederile fiscale si a evita erorile in evidenta contabila. In acest articol, prezentam studii de caz relevante ce contin monografii contabile cu ajustarea de TVA pentru un stoc de marfa.Cand se face ajustarea de TVA?Ajustarea TVA in cazul achizitiilor de servicii si bunuri, altele decat bunurile de capital, este reglementata de art. 304 alin (1) din Codul...
vezi AICI monografia <<


Atentie, contabili!

Contabilitatea se schimba!
Completeaza adresa de email la care
vrei sa primesti Raportul Gratuit
TOP 12 Monografii Contabile