Umbra recesiunii se reintoarce. Ce spun analistii?

24 octombrie 1929 va spune ceva? Este data marelui crah bursier de la New York, cel mai spectaculos eveniment economico-financiar inregistrat vreodata de la inceputul burselor pana in acel moment. Mai apoi, decenii la rand, cei pasionati de fenomenul bursier au savurat povestile despre companiile infiintate peste noapte, listate la bursa, care capitalizau la modul cel mai fabulos sume incredibile si care au creat, de la o sedinta de tranzactionare la alta, milionari pe hartie.

Milionari care, pe 24 octombrie 1929, s-au trezit ca actiunile lor, o veritabila avere pana in ajun, nu mai valoreaza nimic. Au urmat depresii, drame, dramolete sau tragedii, sinucideri si vieti distruse. Si toate acestea pareau atat de departe, povestiri ale bunicilor, care nu pareau ca se vor mai intorce vreodata. Ieri, mass-media a izbucnit intr-un flux de stiri panicard, anuntandu-ne ca ziua de 9 august ar putea fi o data care va ramane, de asemenea, in memoria noastra istorica.

Marti, bursele europene au scazut puternic, atingand un minim al ultimilor doi ani, informeaza Mediafax. Analistii pun caderea pe seama temerilor privind reintrarea mai multor mari economii ale lumii in recesiune si a scepticismului legat de capacitatea guvernelor de a opri criza.

Actiunile s-au depreciat in Europa pentru cea de-a opta sedinta consecutiv, pe un rulaj ridicat, in urma declinului abrupt inregistrat peste noapte in Asia si luni pe Wall Street. Indicele S&P 500 al bursei de la New York a inregistrat luni cea mai abrupta scadere din decembrie 2008, de 6,66%, dupa reducerea ratingului SUA de la AAA la AA+.

"Increderea si sentimentul din piata au capitulat. Vanzarea pare de neoprit, nu mai exista niciun pic de incredere si nicio bariera care sa opreasca iesirea de fonduri din actiuni", a comentat Angus Campbell, director de vanzari la Capital Spreads, citat de Mediafax.

De unde acest "sentiment capitulard" de pe pietele internationale? O ancheta asupra perspectivelor de crestere din tarile G7 realizata de Reuters si data publicitatii ieri indica cresterea probabilitatii unei noi recesiuni in Statele Unite si o crestere a amenintarii privind reluarea cresterii in Europa.

Potrivit ascestei anchete, probailitatea unei recesiuni in Statele Unite ale Americii a crescut la 25% (adica la o probabilitate de 1 din 4), fata de 20% cat indica precedenta ancheta, realizata in luna iulie a acestui an.

PIB-ul american ar trebui sa creasca cu 2,3% in trimestrul al treilea (in termeni anualizati) si cu 2,6%in ultimul treimestru al anului, in scadere fata de estimarile anteroare. Inflatia s-ar putea ridica la +3,0% in 2011 si la +2,1% in 2012 (fata de +3,1% si +2,2% estimate in stidiul precedent).

De asemenea, in Zona Euro, cresterea PIB nu va mai depasi 0,3% in trimestrul al treilea, la fel ca si in trimestrul al patrulea (fata de 0,4% si 0,4% in ancheta din luna iulie). Previziunea de crestere pentru anul 2011 ramane neschimbata, la 2,0%, dar regreseaza la 1,6% pentru 2012, fata de 1,7%, in previziunea anterioara.

Dupa cum se poate vedea din ancheta Reuters, perceptia analistilor indica o usoara scadere a increderii in performantele imediate ale principalelor economii ale lumii. Nimic catastrofal insa. 9 august a fost o zi de cadere a increderii pietelor in masurile luate de catre guvernele statelor din topul economic mondial.

Luata in sine, data de 9 august nu inseamna deocamdata nimic. Zilele urmatoare vor fi insa decisive pentru viitoarele evolutii. Tot ieri insa, pietele au revenit spre sfarsitul zilei, motivate de ieftinirea fara precedent a unor titluri. Ca dovada ca increderea nu a disparut cu totul, ca regulile jocului raman valabile si ca jucatorii n-au declarat piata de capital ca indezirabila.

In concluzie, merita citat presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care a cerut ieri guvernelor din Zona Euro sa reduca deficitele bugetare si sa puna in aplicare cat mai repede posibil planul european anuntat in lunile din urma. Si a facut si un gest simbolic, relansandu-si planul de cumparare a obligatiunilor de stat de pe piata, gest de care ar trebui sa profite in principal Italia si Spania, puternic afectate de criza economica.