Prima verificare este corectă, întradevăr soldul contului 4428 trebuie să fie 24579.58
Nu cumva TVA-ul era de 9%, caz in care soldul dumneavoastra la 4428 este aproape corect ? (cu 9% 4428 ar trebui sa fie 10485.82)
La cea de-a doua verificare ati uitat de valoarea de achiziţie a mărfurilor, suma care corespundea formulei 371 - 401 de la achizitia marfurilor.
Deci, cea de-a doua verificare este 371 - 4428 - valoarea de achizitie = 378
kamtech's Content
There have been 35 items by kamtech (Search limited from 31-December 07)
By content type
See this member's
#272577 verificare sold 378,4428
Postat de
on 12 February 2016 - 07:54 AM
in
CONTABILITATE STOCURI
#272617 verificare sold 378,4428
Postat de
on 12 February 2016 - 08:37 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
Da.
#271817 Urmeaza sa termin liceul economic, ce trebuie sa fac mai departe ?
Postat de
on 12 January 2016 - 08:09 AM
in
Cum poti deveni contabil
Am să vă dau un sfat pe care singur nu o să-l urmaţi :-)
După terminarea liceului angajaţi-va gestionar pentru vreo 2-3 ani, undeva într-o firmă nu foarte mare, preferabil o firmă de construcţii sau o mică făbricuţă, în nici un caz o firmă de comerţ sau de servicii.
Puteţi să vă oferiţi să fiţi şi casier acolo, e şi mai bine.
In acest fel veţi învăţa "bazele" meseriei, veţi învăţa ce înseamnă răspundere şi veţi învăţa că în spatele contabilităţii stau nişte lucruri cât se poate de reale, chiar şi viaţa unor oameni. Le ştiţi şi acum dar încă nu le "simţiţi", la fel cum nu le simt 90% din contabilii şi economiştii din România care văd cifre şi articole din Codul Fiscal dar nu văd rafturile cu materii prime, mărfuri şi oamenii care muncesc pentru a le produce.
După aceea înscrieţi-vă la ASE unde nu veţi învăţa nimic dar în paralel faceţi voluntariat la o mică firmă de contabilitate unde veţi învăţa meseria aşa cum se face ea zi de zi şi nu cum se scrie în manuale.
După terminarea liceului angajaţi-va gestionar pentru vreo 2-3 ani, undeva într-o firmă nu foarte mare, preferabil o firmă de construcţii sau o mică făbricuţă, în nici un caz o firmă de comerţ sau de servicii.
Puteţi să vă oferiţi să fiţi şi casier acolo, e şi mai bine.
In acest fel veţi învăţa "bazele" meseriei, veţi învăţa ce înseamnă răspundere şi veţi învăţa că în spatele contabilităţii stau nişte lucruri cât se poate de reale, chiar şi viaţa unor oameni. Le ştiţi şi acum dar încă nu le "simţiţi", la fel cum nu le simt 90% din contabilii şi economiştii din România care văd cifre şi articole din Codul Fiscal dar nu văd rafturile cu materii prime, mărfuri şi oamenii care muncesc pentru a le produce.
După aceea înscrieţi-vă la ASE unde nu veţi învăţa nimic dar în paralel faceţi voluntariat la o mică firmă de contabilitate unde veţi învăţa meseria aşa cum se face ea zi de zi şi nu cum se scrie în manuale.
#267527 transfer stocuri productie
Postat de
on 21 March 2015 - 05:56 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
contabildeocazie, la 21 March 2015 - 08:46 AM, a spus:
trebuie sa transfer niste stocuri de marfa din productia proprie din gestiunea 1 in gestiunea 2
este corecta nota de transfer
3451 - 3452 ?
este corecta nota de transfer
3451 - 3452 ?
Presupunând ca 345.01 (nu "lipiţi" analiticele de contul sintetic, la un moment dat vă veţi încurca, puneţi un punct între analitic şi sintetic sau între analiticele de gradul 1 şi cele de gradul 2, o să va fie mai uşor şi totul va fi mai ordonat) este stocul de produse din gestiunea 1 iar 345.02 corespunde gestiunii 2, la prima vedere operatiunea ar fi 345.02=345.01
Dar,
Primul document întocmit va fi nota de transfer pentru a justifica iesirea de la gestiunea 1.
Al 2-lea document va fi NIR-ul cu care gestionarul de la gestiunea 2 se incarca (asa se face contabilitatea, cu documente de intrare şi iesire, nu numai cu formule contabile).
Pentru exemplificare presupunem ca valoarea produselor transferate este 100 lei
La un moment dat aceste documente vor ajunge la un contabil sau mai mulţi care le va/vor opera.
Formulele contabile vor arata cam aşa:
AE 1 - 345.02 = 345.01 = 100 lei
NIR 1 - 345.02 =345.01 = 100 lei
Dupa ce tragem linie constatam ca gestiunea 1 a fost scazuta cu 200 lei, gestiunea 2 a fost încărcată cu 200 lei, iar gestionarul de la gestiunea 2 este bun de plata.
Ca sa evitam aceasta eroare va trebui sa folosim un cont intermediar, de exemplu 481, eventual cu un analitic (de genul 481.03).
In aceasta varianta vom avea urmatoarele operatiuni:
481 = 345.01 = 100 lei
345.02 = 481 = 100 lei
Deci, gestiunea 1 a fost descarcata cu 100 lei, gestiunea 2 a fost incarcata cu 100 lei iar contul 481 are rulaj pe debit si pe credit cate 100 lei, deci soldul acestuia este 0 (zero).
Lucrand in acest fel vom avea şi un control asupra transferurilor între gestiuni, daca contul 481 va avea sold înseamnă că am uitat să operăm ori ieşirea ori intrarea.
Daca chiar suntem perfecţionişti mai putem face şi o notă de nealterare a rulajelor (nu e obligatoriu dar abia daca faceţi asa sunteţi un artist în domeniu), care ar fi 481 = 481 = -100
In acest fel rulajele debitor şi creditor ale contului 481 vor deveni 0 (zero)
Daca va uitati la operaţiuniile de mai sus (mai puţin cea cu nealterarea de rulaje) veţi vedea că sunt foarte asemănătoare cu cele folosite pentru transferurile între casă şi contul curent (sau invers), aşa că cine nu ştia acum a învăţat şi de ce se foloseşte contul 581.
#272221 stingere ct. 404
Postat de
on 27 January 2016 - 09:36 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
1. Avem cumpararea mijlocului fix, 2xx = 404
Pana aici totul e OK, nu avem nici o problema cu deductibilitatea amortizarii, cumpărarea e corectă.
2. Avem plata furnizorului de imobilizari, care e altceva decât cumpărarea și, chiar în cazul în care nu ați fi plătit deloc nu ar fi putut influența corectitudinea cumpărării.
Plata nu putea fi facuta decat cu bani, deci nu putem avea decat 404 = 5311 sau 404=5121
Din acest motiv nu e foarte corect sa avem "scurtătura" 404=462 dar nu e o tragedie, jumatate din contabilii din tara asta fac, de exemplu, operațiuni de genul 6xx=5311 și nu cred că a pățit unul din ei ceva. Dacă căutați bine veți găsi și monografii contabile sau cursuri unde sunt prezentate astfel de operațiuni. Dar acest gen de "scurtături" nu sunt elegante.
3. Ati luat banii de la asociati si i-ati bagat in banca sau in casa, deci 5311 sau 5121 = 462
Singura obiecție pe care o am este că eu, în situația prezentată de dumneavoastra, aș fi folosit 4551 în locul contului 462.
Pana aici totul e OK, nu avem nici o problema cu deductibilitatea amortizarii, cumpărarea e corectă.
2. Avem plata furnizorului de imobilizari, care e altceva decât cumpărarea și, chiar în cazul în care nu ați fi plătit deloc nu ar fi putut influența corectitudinea cumpărării.
Plata nu putea fi facuta decat cu bani, deci nu putem avea decat 404 = 5311 sau 404=5121
Din acest motiv nu e foarte corect sa avem "scurtătura" 404=462 dar nu e o tragedie, jumatate din contabilii din tara asta fac, de exemplu, operațiuni de genul 6xx=5311 și nu cred că a pățit unul din ei ceva. Dacă căutați bine veți găsi și monografii contabile sau cursuri unde sunt prezentate astfel de operațiuni. Dar acest gen de "scurtături" nu sunt elegante.
3. Ati luat banii de la asociati si i-ati bagat in banca sau in casa, deci 5311 sau 5121 = 462
Singura obiecție pe care o am este că eu, în situația prezentată de dumneavoastra, aș fi folosit 4551 în locul contului 462.
#272223 sold banca creditor
Postat de
on 27 January 2016 - 09:50 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
1. Din moment ce soldul (creditor) reprezintă realitatea este corect sa aveţi sold creditor, adică să datoraţi ceva băncii.
2. Daca faceti aşa cum aţi scris mai sus (adică 4551=5311.1 şi 5311=4551) veţi avea un rulaj în casa (şi în 4551) care nu reprezinta realitatea (deoarece prin casa nu a trecut nici un ban, in timp ce in contabilitatea dumneavoastra a intrat şi a iesit o anumită sumă, ceea ce nu este adevărat).
Nu ar fi o tragedie, dar mai elegant ar fi să faceti o operaţiune care nu alterează rulajul, de exemplu, presupunănd că soldul este de 100 lei,
5311.01 = 581 = -100 lei (100 lei în roşu)
5311 = 581 = 100 lei.
Rulajul în acest caz, pentru ambele conturi implicate, ar fi 0 :-)
2. Daca faceti aşa cum aţi scris mai sus (adică 4551=5311.1 şi 5311=4551) veţi avea un rulaj în casa (şi în 4551) care nu reprezinta realitatea (deoarece prin casa nu a trecut nici un ban, in timp ce in contabilitatea dumneavoastra a intrat şi a iesit o anumită sumă, ceea ce nu este adevărat).
Nu ar fi o tragedie, dar mai elegant ar fi să faceti o operaţiune care nu alterează rulajul, de exemplu, presupunănd că soldul este de 100 lei,
5311.01 = 581 = -100 lei (100 lei în roşu)
5311 = 581 = 100 lei.
Rulajul în acest caz, pentru ambele conturi implicate, ar fi 0 :-)
#275287 Profit versus registrul de casa
Postat de
on 11 August 2016 - 10:01 PM
in
Impozitare - PROFIT
Să ne jucăm puțin cu cifrele pentru a vedea cum e posibil ca profitul să fie mai mare decât suma din casă.
Voi face operațiunile cât mai simple, fără TVA, pentru a nu ne încurca în amănunte:
Presupunem că avem astăzi în casă 1000 lei, din care cumpărăm marfă, marfă pe care o vom vinde în viitor cu 1500 lei:
371=401=1000
371=378=500
Plătim furnizorul cu cei 1000 lei:
401=5311=1000
In acest moment nu mai avem bani în casă, dar avem marfă în prăvălie de 1500 lei
Vindem marfa în cursul zilei următoare:
5311=707=1500
In momentul ăsta avem în casă 1500 lei
Descărcăm gestiunea:
607=371=1000
378=371=500
Profitul este contul 707- contul 607=1500-1000=500
In ziua 2 cumpărăm marfă cu cei 1500 lei pe care-i avem în casă, marfă pe care o vom vinde cândva în viitor cu 3500 lei:
371=401=1500
371=378=2000
Plătim furnizorul:
401=5311=1500
si nu mai avem nici un leu în casă
Deci, în momentul acesta în casă nu avem nici un leu, dar profitul nostru este de 500 lei, după numai o zi :-)
Mai avem și marfă în prăvălie în valoare de 3500 lei, dar marfa asta nu va influența profitul decât în momentul vânzării, cândva în viitor.
Poate vă ajută puțin dacă citiți și asta: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
Voi face operațiunile cât mai simple, fără TVA, pentru a nu ne încurca în amănunte:
Presupunem că avem astăzi în casă 1000 lei, din care cumpărăm marfă, marfă pe care o vom vinde în viitor cu 1500 lei:
371=401=1000
371=378=500
Plătim furnizorul cu cei 1000 lei:
401=5311=1000
In acest moment nu mai avem bani în casă, dar avem marfă în prăvălie de 1500 lei
Vindem marfa în cursul zilei următoare:
5311=707=1500
In momentul ăsta avem în casă 1500 lei
Descărcăm gestiunea:
607=371=1000
378=371=500
Profitul este contul 707- contul 607=1500-1000=500
In ziua 2 cumpărăm marfă cu cei 1500 lei pe care-i avem în casă, marfă pe care o vom vinde cândva în viitor cu 3500 lei:
371=401=1500
371=378=2000
Plătim furnizorul:
401=5311=1500
si nu mai avem nici un leu în casă
Deci, în momentul acesta în casă nu avem nici un leu, dar profitul nostru este de 500 lei, după numai o zi :-)
Mai avem și marfă în prăvălie în valoare de 3500 lei, dar marfa asta nu va influența profitul decât în momentul vânzării, cândva în viitor.
Poate vă ajută puțin dacă citiți și asta: http://infokam.eu/bl...a-a-marfurilor/
#277989 note intrare receptie si constatare diferente
Postat de
on 21 March 2017 - 12:56 PM
in
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
Dacă unitatea este neplătitoare de TVA, notele de recepție se vor înregistra la prețul unitar de pe factură+TVA.
Problema care apare în privința diferențelor care apar din rotunjiri va fi rezolvată de către cei de la contabilitate (cel care face NIR-ul, adică gestionarul, chiar nu poate să facă aceste corecții) folosind conturile de diferențe de preț.
Operațiuniile în contabilitate ar arăta cam așa:
301=401=110.52
301=308=0.01
In acest fel datoria către furnizor va fi înregistrată corect (110.52), valoarea/prețul bunurilor vor fi înregistrate corect (110.53) și ne va rămâne un sold de 0.01 lei pe creditul contului 308.
In aceeasi perioadă este posibil să apară și diferențe negative (deci ceva de genul 301=308=-0.01).
Periodic, putem să "stingem" soldul contului 308 repartizându-l pe cheltuieli (601=308=-0.01).
Problema care apare în privința diferențelor care apar din rotunjiri va fi rezolvată de către cei de la contabilitate (cel care face NIR-ul, adică gestionarul, chiar nu poate să facă aceste corecții) folosind conturile de diferențe de preț.
Operațiuniile în contabilitate ar arăta cam așa:
301=401=110.52
301=308=0.01
In acest fel datoria către furnizor va fi înregistrată corect (110.52), valoarea/prețul bunurilor vor fi înregistrate corect (110.53) și ne va rămâne un sold de 0.01 lei pe creditul contului 308.
In aceeasi perioadă este posibil să apară și diferențe negative (deci ceva de genul 301=308=-0.01).
Periodic, putem să "stingem" soldul contului 308 repartizându-l pe cheltuieli (601=308=-0.01).
#268845 NIR comert online PFA - preturi vanzare
Postat de
on 03 June 2015 - 02:02 PM
in
COMERT ONLINE, FREELANCING, PAYPAL
Chiar nu ai cum să incasezi cu numerar la un magazin online, eventual dacă primeştri banii în plic, prin poştă :-)
#268839 NIR comert online PFA - preturi vanzare
Postat de
on 03 June 2015 - 12:43 PM
in
COMERT ONLINE, FREELANCING, PAYPAL
Nu mă împiedică nimeni să recepţionez cola cu 3 lei şi să-i pun o etichetă că o vând cu 5 lei iar mâine să schimb eticheta la 4 lei. Nu trebuie nici o înregistrare contabilă pentru asta.
Operaţiunea economică de cumpărare va fi înregistrată (conform celor scrise mai sus) în momentul recepţionării mărfurilor iar operaţiunea economică de vânzare (4111=707 şi 371=607) va fi înregistrată în momentul vânzării.
Nimeni nu mă obligă să stabilesc preţul de vânzare în momentul cumpărării, poate nu-l ştiu sau poate îl adaptez periodic, în funcţie de cerere sau de preţurile practicate pe piaţă.
Este exact ca şi la contabili, şi ei "ies cu nişte preţuri la populaţie" dar preţurile nu sunt fixe şi nu sunt legate de nişte operaţiuni contabile.
Căt priveşte fisele de magazie, în momentul în care ai un soft pe care faci recepţiile şi pe acelaşi soft faci facturi (sau operezi in timp real vânzările marcate pe casă) ai şi fişele de magazie, pentru fiecare denumire şi preţ în parte .
Omul ăsta face nişte NIR-uri şi, deoarece e magazin online, vinde fiecărui client pe baza unei facturi (şi încasează într-un cont, nu numerar). Deci operaţiuniile nu seamană de loc cu cele ale unui magazin clasic ci sunt identice cu cele ale angrosiştilor.
Mai mult, sunt sigur că va dori să ştie în momentul în care primeşte o comandă dacă are produsele respective pe stoc (eventual va dori să vadă şi clientul său acest lucru şi nu ar fi normal ca pentru acest lucru să întocmească o evidenţă paralelă, adică să practice o evidenţă global valorică pentru contabil şi una cantitativ valorică pentru bunul mers al afacerii). Aşa că...
Operaţiunea economică de cumpărare va fi înregistrată (conform celor scrise mai sus) în momentul recepţionării mărfurilor iar operaţiunea economică de vânzare (4111=707 şi 371=607) va fi înregistrată în momentul vânzării.
Nimeni nu mă obligă să stabilesc preţul de vânzare în momentul cumpărării, poate nu-l ştiu sau poate îl adaptez periodic, în funcţie de cerere sau de preţurile practicate pe piaţă.
Este exact ca şi la contabili, şi ei "ies cu nişte preţuri la populaţie" dar preţurile nu sunt fixe şi nu sunt legate de nişte operaţiuni contabile.
Căt priveşte fisele de magazie, în momentul în care ai un soft pe care faci recepţiile şi pe acelaşi soft faci facturi (sau operezi in timp real vânzările marcate pe casă) ai şi fişele de magazie, pentru fiecare denumire şi preţ în parte .
Omul ăsta face nişte NIR-uri şi, deoarece e magazin online, vinde fiecărui client pe baza unei facturi (şi încasează într-un cont, nu numerar). Deci operaţiuniile nu seamană de loc cu cele ale unui magazin clasic ci sunt identice cu cele ale angrosiştilor.
Mai mult, sunt sigur că va dori să ştie în momentul în care primeşte o comandă dacă are produsele respective pe stoc (eventual va dori să vadă şi clientul său acest lucru şi nu ar fi normal ca pentru acest lucru să întocmească o evidenţă paralelă, adică să practice o evidenţă global valorică pentru contabil şi una cantitativ valorică pentru bunul mers al afacerii). Aşa că...
#268819 NIR comert online PFA - preturi vanzare
Postat de
on 03 June 2015 - 08:01 AM
in
COMERT ONLINE, FREELANCING, PAYPAL
Nu este nevoie de nici un NIR cu preț de vânzare și nu veți găsi niciunde o reglementare care să oblige la așa ceva.
Chestia asta cu preț de vânzare e contabilitate de butică, unde evidența se ține la preț de vânzare și descărcarea gestiunii se face în funcție de încasările de peste zi (iar adaosul și TVA-ul neexigibil sunt aproximate periodic prin calculul K), deoarece ar fi foarte complicat în absența unui calculator și a softurilor aferente (deci în lipsa unei evidențe cantitativ-valorice) să se știe în orice moment ce s-a vândut.
La orice magazin (inclusiv online) se poate ține evidența mărfurilor cantitativ-valoric la preț de achiziție.
Deci, faci NIR-ul "normal" (denumire, UM, preț achiziție TVA, fără preț de vânzare și TVA neexigibil") și vinzi cu cât vrei.
Formulele contabile vor arăta cam așa:
La cumpărare:
371=401 - pretul de achiziție (inclusiv celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)
4426 = 401 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)
(Dacă firma nu este plătitoare de TVA dar factura de la furnizor conține TVA pretul de achiziție va fi pretul de achiziție + TVA-ul corespunzător+celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)
Iar descarcarea:
607 = 371 - pretul de achiziție
4111 = 707 - Pretul de vânzare
4111 = 4427 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)
Adaosul va fi diferența dintre conturile 707 și 607.
Nu se va ține raport de gestiune deoarece evidența se face în timp real pe fișe de magazie.
Eventual, intern se poate înregistra un preț informativ de vânzare, astfel încât vânzatoarea/operatorul de la facturare să știe cu cât să vândă un anumit produs. Bineînțeles acest preț informativ de vânzare nu va fi înscris nici pe NIR și nici nu va fi contabilizat.
Chestia asta cu preț de vânzare e contabilitate de butică, unde evidența se ține la preț de vânzare și descărcarea gestiunii se face în funcție de încasările de peste zi (iar adaosul și TVA-ul neexigibil sunt aproximate periodic prin calculul K), deoarece ar fi foarte complicat în absența unui calculator și a softurilor aferente (deci în lipsa unei evidențe cantitativ-valorice) să se știe în orice moment ce s-a vândut.
La orice magazin (inclusiv online) se poate ține evidența mărfurilor cantitativ-valoric la preț de achiziție.
Deci, faci NIR-ul "normal" (denumire, UM, preț achiziție TVA, fără preț de vânzare și TVA neexigibil") și vinzi cu cât vrei.
Formulele contabile vor arăta cam așa:
La cumpărare:
371=401 - pretul de achiziție (inclusiv celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)
4426 = 401 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)
(Dacă firma nu este plătitoare de TVA dar factura de la furnizor conține TVA pretul de achiziție va fi pretul de achiziție + TVA-ul corespunzător+celelalte cheltuieli inscrise in factura, transport, discounturi etc.)
Iar descarcarea:
607 = 371 - pretul de achiziție
4111 = 707 - Pretul de vânzare
4111 = 4427 - TVA-ul aferent (dacă este cazul)
Adaosul va fi diferența dintre conturile 707 și 607.
Nu se va ține raport de gestiune deoarece evidența se face în timp real pe fișe de magazie.
Eventual, intern se poate înregistra un preț informativ de vânzare, astfel încât vânzatoarea/operatorul de la facturare să știe cu cât să vândă un anumit produs. Bineînțeles acest preț informativ de vânzare nu va fi înscris nici pe NIR și nici nu va fi contabilizat.
#268835 NIR comert online PFA - preturi vanzare
Postat de
on 03 June 2015 - 12:13 PM
in
COMERT ONLINE, FREELANCING, PAYPAL
OMFP 1802/2014 ,
art. 286. ‐ (1) În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite,
OMFP 3512/2008
Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie în folosinta, precum si a altor categorii de bunuri.
Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor.
În reglemenările menţionate scrie "se pot", "se poate", dar asta nu înseamnă că este obligatoriu să se procedeze în acest fel. Şi mai scrie şi că metoda cantitativ-valorică se poate folosi şi pentru contabilitatea analitică a mărfurilor, fără a se menţiona despre ce fel de mărfuri e vorba.
Ar fi o prostie să se folosească evidenţa global valorică, care este o evidenţă "aproximativă", atunci când există posibilitatea să se folosească o metodă mult mai precisă, cum este cea cantitativ-valorică.
Evidenţa global valorică s-a inventat pentru că era mult prea complicat ca vânzătoarea să opereze undeva, de exemplu pe o fişă de magazie, fiecare vânzare, mai se punea problema că tuta aia nu ţinea minte cu cât trebuie să vândă cola sau napolitanele şi nici nu se putea pune problema unui inventar zilnic ca să ştim ce am vândut în cursul zilei. Mai era posibil şi să fure din bani şi nu ştiam cât să-i imputăm. Şi atunci s-a recurs la această metodă, nu ştim ce şi cât am vândut şi ce mai avem în prăvălie dar ştim câţi bani avem seara în casă, aşa că, calculăm aproximativ scăderea din gestiune şi la un moment dat, dacă nu me-am încurcat în calcule, atunci când vom avea prăvălia goală soldurile ar trebui să fie zero.
O evidenţă de genul "mai am în stoc 3 plăci video şi 2 HDD-uri este cu totul exclusă în cazul unei astfel de evidenţe.
Dacă însă putem face altfel, astfel încât evidenţele noastre să fie cât mai precise, să folosească şi celui care e interesat de altceva decât nişte cifre pe o hârtie, e bine să facem aşa.
Cu atât mai mult cu cât vorbim despre un magazin online (care e complet diferit de o butică dar cu nimic diferit de un en gross).
V-aţi pus vreodată problema de unde ştie site-ul celor de la, de exemplu Emag, dacă un produs mai este sau nu în stoc, dacă evidenţa este global-valorică ?
Dar, trebuie menţionat că se mai poate face un artificiu pentru ca toată lumea să fie mulţumită:
In primul rând se vor crea două gestiuni, gestiunea 1 la care evidenţa se ţine cantitativ-valoric la preţ de achiziţie, iar gestiunea 2 la care evidenţa se ţine global valoric.
In momentul recepţiei toate mărfurile se înregistreaza la preţ de achiziţie în gestiunea 1.
La sfârşitul zilei tot ce s-a vândut se transferă din gestiunea 1 în gestiunea 2, în momentul receptiei în gestiunea 2 adăugându-se la preţ şi TVA-ul neexigibil şi adaosul. După aceea se face scăderea din gestiune pe baza Z-ului, astfel încăt după terminarea operaţiuniilor zilnice stocul în gestiunea 2 va fi zero.
După părerea mea e o complicaţie inutilă dar se practică.
art. 286. ‐ (1) În funcție de specificul activității, pentru determinarea costului pot fi folosite,
OMFP 3512/2008
Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie în folosinta, precum si a altor categorii de bunuri.
Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor.
În reglemenările menţionate scrie "se pot", "se poate", dar asta nu înseamnă că este obligatoriu să se procedeze în acest fel. Şi mai scrie şi că metoda cantitativ-valorică se poate folosi şi pentru contabilitatea analitică a mărfurilor, fără a se menţiona despre ce fel de mărfuri e vorba.
Ar fi o prostie să se folosească evidenţa global valorică, care este o evidenţă "aproximativă", atunci când există posibilitatea să se folosească o metodă mult mai precisă, cum este cea cantitativ-valorică.
Evidenţa global valorică s-a inventat pentru că era mult prea complicat ca vânzătoarea să opereze undeva, de exemplu pe o fişă de magazie, fiecare vânzare, mai se punea problema că tuta aia nu ţinea minte cu cât trebuie să vândă cola sau napolitanele şi nici nu se putea pune problema unui inventar zilnic ca să ştim ce am vândut în cursul zilei. Mai era posibil şi să fure din bani şi nu ştiam cât să-i imputăm. Şi atunci s-a recurs la această metodă, nu ştim ce şi cât am vândut şi ce mai avem în prăvălie dar ştim câţi bani avem seara în casă, aşa că, calculăm aproximativ scăderea din gestiune şi la un moment dat, dacă nu me-am încurcat în calcule, atunci când vom avea prăvălia goală soldurile ar trebui să fie zero.
O evidenţă de genul "mai am în stoc 3 plăci video şi 2 HDD-uri este cu totul exclusă în cazul unei astfel de evidenţe.
Dacă însă putem face altfel, astfel încât evidenţele noastre să fie cât mai precise, să folosească şi celui care e interesat de altceva decât nişte cifre pe o hârtie, e bine să facem aşa.
Cu atât mai mult cu cât vorbim despre un magazin online (care e complet diferit de o butică dar cu nimic diferit de un en gross).
V-aţi pus vreodată problema de unde ştie site-ul celor de la, de exemplu Emag, dacă un produs mai este sau nu în stoc, dacă evidenţa este global-valorică ?
Dar, trebuie menţionat că se mai poate face un artificiu pentru ca toată lumea să fie mulţumită:
In primul rând se vor crea două gestiuni, gestiunea 1 la care evidenţa se ţine cantitativ-valoric la preţ de achiziţie, iar gestiunea 2 la care evidenţa se ţine global valoric.
In momentul recepţiei toate mărfurile se înregistreaza la preţ de achiziţie în gestiunea 1.
La sfârşitul zilei tot ce s-a vândut se transferă din gestiunea 1 în gestiunea 2, în momentul receptiei în gestiunea 2 adăugându-se la preţ şi TVA-ul neexigibil şi adaosul. După aceea se face scăderea din gestiune pe baza Z-ului, astfel încăt după terminarea operaţiuniilor zilnice stocul în gestiunea 2 va fi zero.
După părerea mea e o complicaţie inutilă dar se practică.
#270725 monografie asamblare componente calculator
Postat de
on 14 October 2015 - 02:07 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
1. Cumpararea componentelor de la furnizor:
- Se face o notă de receptie pentru componente
- Inregistrarea contabila este 301=401= valoarea componentelor
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4426=401
2. Se plateste furnizorul (cand se plateste)
401 = 5121 (sau 5311) = valoarea facturii (+TVA daca este cazul)
3. In momentul cand componentele sunt eliberate din gestiune pentru a fi folosite:
- se face un bon de consum pentru componentele folosite
- Inregistrarea este 601=301= valoarea componentelor folosite
4. Cand produsul este finalizat seful sectiei de productie va face o nota de predare pentru produsul finit.
- Inregistrarea este 345=711= pretul de vanzare al controlerului (fără TVA)
5. Produsul se vinde clientului
- 4111 = 701 = pretul de vanzare al controlerului
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4111=4427
6. Se incaseaza clientul (cand se incaseaza)
5121 (sau 5311) = 4111 = valoarea facturii emisa catre client (+TVA, daca este cazul).
- Se face o notă de receptie pentru componente
- Inregistrarea contabila este 301=401= valoarea componentelor
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4426=401
2. Se plateste furnizorul (cand se plateste)
401 = 5121 (sau 5311) = valoarea facturii (+TVA daca este cazul)
3. In momentul cand componentele sunt eliberate din gestiune pentru a fi folosite:
- se face un bon de consum pentru componentele folosite
- Inregistrarea este 601=301= valoarea componentelor folosite
4. Cand produsul este finalizat seful sectiei de productie va face o nota de predare pentru produsul finit.
- Inregistrarea este 345=711= pretul de vanzare al controlerului (fără TVA)
5. Produsul se vinde clientului
- 4111 = 701 = pretul de vanzare al controlerului
Daca firma este platitoare de TVA se va inregistra si TVA-ul: 4111=4427
6. Se incaseaza clientul (cand se incaseaza)
5121 (sau 5311) = 4111 = valoarea facturii emisa catre client (+TVA, daca este cazul).
#263169 microintreprindere srl-d
Postat de
on 26 June 2014 - 08:04 AM
in
Aspecte juridice privind societatile comerciale
1. Obligatii specifice SRL-D:
Sa angajeze cu contract de munca pe durata nedeterminata si sa mentina in activitate cel putin 2 salariati de la momentul obtinerii facilitatilor pana la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.
Parerea mea ar fi sa nu va complicati inutl cu SRL-D, deschideti un SRL obisnuit si puteti sa lucrati si fara angajati.
2. Da, va trebui sa angajati un contabil (sau sa faceti un contract cu o firma de contabilitate autorizata CECCAR) in momentul in care aveti firma. Nu, nu trebuie sa aveti un contabil inainte de a infiinta firma, este absurd asa ceva.
3. Nu trebuie sa mentionati ca veti avea o casa de marcat portabila (sau altceva referitor la casa de marcat) in momentul inifiintarii firmei.
4. Tarifele firmelor de contabilitate se incadreaza intr-o plaja extrem de larga.
Sunt unii contabili care o sa va ia putin dar nu o sa va faca nimic, urmand sa suporte amenda in caz de ceva (si una peste alta se compenseaza sau contabilul va avea chiar un profit frumusel fara sa faca nimic).
Altii o sa va ceara tarife nejustificat de mari sau o sa va ceara initial un tarif mic urmand sa va taxeze suplimentar pentru intocmirea bilantului sau cu alte ocazii.
Mai este posibil ca si dumneavoastra sa cereti lucrari suplimentare care nu se fac de regula si este normal ca aceste lucruri sa fie facturate suplimentar.
Daca vorbim strict de contabilitate, adica dumneavoastra duceti lunar actele la firma de conta, aceasta le prelucreaza si la sfarsitul lunii, in fiecare luna, va preda un dosar frumos in care sunt cuprinse situatiile rezultate din prelucrarea documentelor primare (balanta, jurnale etc), va depune declaratiile si va va ajuta oferindu-va si putina consultanta, cel putin atat cat sa intelegeti cum sta firma, ce ati facut bine si ce nu ati facut bine, in conditiile expuse de dumneavoastra, respectiv 0 angajati si 70 de facturi de cumparari/vanzari lunar (ma gandesc ca vor fi si 70 de incasari/plati lunar), un tarif onest ar trebui sa fie undeva la 120 euro+TVA/luna, asta insemnand sa nu mai existe nici un fel de costuri suplimentare iar treaba sa fie facuta bine.
Sa angajeze cu contract de munca pe durata nedeterminata si sa mentina in activitate cel putin 2 salariati de la momentul obtinerii facilitatilor pana la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.
Parerea mea ar fi sa nu va complicati inutl cu SRL-D, deschideti un SRL obisnuit si puteti sa lucrati si fara angajati.
2. Da, va trebui sa angajati un contabil (sau sa faceti un contract cu o firma de contabilitate autorizata CECCAR) in momentul in care aveti firma. Nu, nu trebuie sa aveti un contabil inainte de a infiinta firma, este absurd asa ceva.
3. Nu trebuie sa mentionati ca veti avea o casa de marcat portabila (sau altceva referitor la casa de marcat) in momentul inifiintarii firmei.
4. Tarifele firmelor de contabilitate se incadreaza intr-o plaja extrem de larga.
Sunt unii contabili care o sa va ia putin dar nu o sa va faca nimic, urmand sa suporte amenda in caz de ceva (si una peste alta se compenseaza sau contabilul va avea chiar un profit frumusel fara sa faca nimic).
Altii o sa va ceara tarife nejustificat de mari sau o sa va ceara initial un tarif mic urmand sa va taxeze suplimentar pentru intocmirea bilantului sau cu alte ocazii.
Mai este posibil ca si dumneavoastra sa cereti lucrari suplimentare care nu se fac de regula si este normal ca aceste lucruri sa fie facturate suplimentar.
Daca vorbim strict de contabilitate, adica dumneavoastra duceti lunar actele la firma de conta, aceasta le prelucreaza si la sfarsitul lunii, in fiecare luna, va preda un dosar frumos in care sunt cuprinse situatiile rezultate din prelucrarea documentelor primare (balanta, jurnale etc), va depune declaratiile si va va ajuta oferindu-va si putina consultanta, cel putin atat cat sa intelegeti cum sta firma, ce ati facut bine si ce nu ati facut bine, in conditiile expuse de dumneavoastra, respectiv 0 angajati si 70 de facturi de cumparari/vanzari lunar (ma gandesc ca vor fi si 70 de incasari/plati lunar), un tarif onest ar trebui sa fie undeva la 120 euro+TVA/luna, asta insemnand sa nu mai existe nici un fel de costuri suplimentare iar treaba sa fie facuta bine.
#269383 Microintreprindere cu imp. pe venit neplatitoare de TVA
Postat de
on 16 July 2015 - 09:14 PM
in
Impozitare - VENIT
Deoarece venitul este de 9000 lei impozitul pe venit se va plăti pentru această sumă.
In cazul în care impozitul ar fi fost pe profit (adică diferenta dintre venituri şi cheltuieli) impozitul s-ar fi plătit pentru 9000-5000=4000 lei
In cazul în care impozitul ar fi fost pe profit (adică diferenta dintre venituri şi cheltuieli) impozitul s-ar fi plătit pentru 9000-5000=4000 lei
#269849 Legislatie privind elementele unei facturi
Postat de
on 12 August 2015 - 08:09 PM
in
Legislatie comentata, spete diverse (ANAF, MMPS, AJOFM, CNPP, ANPIS, etc ...)
Puteti să lasaţi factura aşa, este foarte bună, numărul acela curent (nu număr criteriu) nu are nici o importanţă.
Dacă veţi citi textul de mai jos veţi vedea că nu există nici o menţiune la numărul curent sau unde se scrie un anumit lucru (de exemplu transportul).
Codul Fiscal art. 155
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitățile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea «autofactură»;
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea «taxare inversă»;
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, menţiunea «regimul marjei - agenții de turism»;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi antichităţi, una dintre mențiunile «regimul marjei - bunuri second-hand», «regimul marjei - opere de artă» sau «regimul marjei - obiecte de colecție şi antichităţi», după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea «TVA la încasare»;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
Dacă veţi citi textul de mai jos veţi vedea că nu există nici o menţiune la numărul curent sau unde se scrie un anumit lucru (de exemplu transportul).
Codul Fiscal art. 155
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularitățile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea «autofactură»;
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, menţiunea «taxare inversă»;
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, menţiunea «regimul marjei - agenții de turism»;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție şi antichităţi, una dintre mențiunile «regimul marjei - bunuri second-hand», «regimul marjei - opere de artă» sau «regimul marjei - obiecte de colecție şi antichităţi», după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea «TVA la încasare»;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
#278709 investitie sau cheltuiala materiala?
Postat de
on 19 May 2017 - 05:29 PM
in
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
Ca să aflăm răspunsul exact vom face o analogie și ne vom referi la altceva, de exemplu o mașină.
Fapt este că mașina, ca și drumul dumneavoastră, trebuie întreținută.
Deci nu facem o mașină nouă dar mai schimbăm uleiul, spălăm tapițeria, adică o întreținem.
Sau, dacă s-a stricat îi schimbăm bucșele, un rulment, adică o reparăm
Dar în nici unul din cazuri nu vom obține o mașină de valoare mai mare sau o mașină nouă ci e aceeași mașină.
Dacă însă am fi schimbat motorul Daciei cu un motor de BMW, i-am fi aurit barele de protecție și capacele la roți și i-am fi adăugat un sistem computerizat de control ar fi fost o investiție, pentru că o Dacia cu motor de BMW, bare aurite și computer de bord e cu totul altceva decât o Dacia normală.
La fel și în cazul drumului dumneavoastră, nu ați obținut un drum nou, unul de valoare mai mare sau o autostradă cu 4 benzi, e același drum dar nu mai are gropi sau porțiuni cu noroi.
In concluzie, este clar că lucrările de întreținere sau reparații nu sunt investiții.
Investiții ar fi fost doar dacă în urma lucrărilor am fi obținut un drum nou, sau un drum mai lat, nu tot un drum ca cel dinainte, e adevărat, puțin mai bun pentru că a fost reparat.
Diferența este foarte mare, dacă în cazul unei investiții obținem un lucru nou, sau un lucru de valoare mai mare, valoare sau diferența de valoare care se reflectă în profit pe o durată egală cu perioada de amortizare a investitiei respectve, în cazul unei reparații sau a unei lucrări de întreținere cheltuiala se reflectă în profit în momenul reparației.
Fapt este că mașina, ca și drumul dumneavoastră, trebuie întreținută.
Deci nu facem o mașină nouă dar mai schimbăm uleiul, spălăm tapițeria, adică o întreținem.
Sau, dacă s-a stricat îi schimbăm bucșele, un rulment, adică o reparăm
Dar în nici unul din cazuri nu vom obține o mașină de valoare mai mare sau o mașină nouă ci e aceeași mașină.
Dacă însă am fi schimbat motorul Daciei cu un motor de BMW, i-am fi aurit barele de protecție și capacele la roți și i-am fi adăugat un sistem computerizat de control ar fi fost o investiție, pentru că o Dacia cu motor de BMW, bare aurite și computer de bord e cu totul altceva decât o Dacia normală.
La fel și în cazul drumului dumneavoastră, nu ați obținut un drum nou, unul de valoare mai mare sau o autostradă cu 4 benzi, e același drum dar nu mai are gropi sau porțiuni cu noroi.
In concluzie, este clar că lucrările de întreținere sau reparații nu sunt investiții.
Investiții ar fi fost doar dacă în urma lucrărilor am fi obținut un drum nou, sau un drum mai lat, nu tot un drum ca cel dinainte, e adevărat, puțin mai bun pentru că a fost reparat.
Diferența este foarte mare, dacă în cazul unei investiții obținem un lucru nou, sau un lucru de valoare mai mare, valoare sau diferența de valoare care se reflectă în profit pe o durată egală cu perioada de amortizare a investitiei respectve, în cazul unei reparații sau a unei lucrări de întreținere cheltuiala se reflectă în profit în momenul reparației.
#276759 Inregistrare venit - data facturarii sau data incasarii
Postat de
on 16 December 2016 - 05:57 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Venitul se înregistrează la data facturării.
In consecință, venitul corespunzător facturii emise în 2016 va fi înregistrat tot în 2016
In consecință, venitul corespunzător facturii emise în 2016 va fi înregistrat tot în 2016
#269421 impozitul de 3%, la emiterea facturii sau la incasarea facturii ?
Postat de
on 21 July 2015 - 11:24 AM
in
Arhiva
In primul rând trebuie să ţinem cont că impozitul se numeşte "Impozit pe venit".
Să presupunem că emitem factura cu data de 15 iunie şi o încasăm în 30 iulie.
Dacă contăm operaţiile vom avea urmatoarele formule contabile:
15.06.2015: 4111 = 704 = x lei (factura)
30.07.2015: 5121 = 4111 = x lei (încasarea totala sau parţială a facturii)
Deoarece venitul apare în 15 iunie, odată cu emiterea facturii, înseamnă că si impozitul pe venit apare la aceeasi dată.
In concluzie factura dumneavoastră va fi luată în calcul pentru trimestrul II.
Să presupunem că emitem factura cu data de 15 iunie şi o încasăm în 30 iulie.
Dacă contăm operaţiile vom avea urmatoarele formule contabile:
15.06.2015: 4111 = 704 = x lei (factura)
30.07.2015: 5121 = 4111 = x lei (încasarea totala sau parţială a facturii)
Deoarece venitul apare în 15 iunie, odată cu emiterea facturii, înseamnă că si impozitul pe venit apare la aceeasi dată.
In concluzie factura dumneavoastră va fi luată în calcul pentru trimestrul II.
#277691 Facturare in program
Postat de
on 19 February 2017 - 09:21 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Da, primul pas este instalarea unui program de facturare.
Dupa aceea trebuie pur si simplu să emiteti facturi, nu este nevoie sa depuneți vreo declaratie sau ceva de genul acesta.
In privinta numărului și seriei facturilor, puteti sa continuati de unde ați rămas, daca programul pe care îl veți folosi vă permite acest lucru, sau puteti sa începeți de la 1, caz în care va trebui sa va refaceti decizia emisa la inceputul anului conform ordinului 2226.
Dupa aceea trebuie pur si simplu să emiteti facturi, nu este nevoie sa depuneți vreo declaratie sau ceva de genul acesta.
In privinta numărului și seriei facturilor, puteti sa continuati de unde ați rămas, daca programul pe care îl veți folosi vă permite acest lucru, sau puteti sa începeți de la 1, caz în care va trebui sa va refaceti decizia emisa la inceputul anului conform ordinului 2226.
#270935 factura storno
Postat de
on 27 October 2015 - 07:58 PM
in
ALTE PROBLEME CONTABILE
Inţeleg că în acest moment, pentru că aţi operat factura de stornare către furnizor, stocurile sunt "în roşu".
Pur si simplu faceti un "Bon de restituire din producţie" (de fapt mai multe, pentru că probabil aţi făcut un bon de consum pentru fiecare lucrare în parte, aşa cum era normal) şi stocurile se vor regla.
Cred că magazionerul dumneavoastra căruia îi descărcaţi gestiunea pe baza unui tabel întocmit de acesta este un om tare fericit :-)
Pur si simplu faceti un "Bon de restituire din producţie" (de fapt mai multe, pentru că probabil aţi făcut un bon de consum pentru fiecare lucrare în parte, aşa cum era normal) şi stocurile se vor regla.
Cred că magazionerul dumneavoastra căruia îi descărcaţi gestiunea pe baza unui tabel întocmit de acesta este un om tare fericit :-)
#272627 factura cu bonus
Postat de
on 13 February 2016 - 05:55 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
Pai ia să vedem, câtă bere este pe factură ?
100 lt. Deci cantitatea recepţionată (şi care va fi înscrisă pe NIR) este de 100 lt.
Cât este valoarea facturii ?
250 lei.
Deci, şi valoarea NIR-ului va fi de 250 lei.
Impărţit la 100 lt ne dă un preţ unitar de achiziţie de 2.5 lei.
Deci, pe NIR vom avea 100 lt x 2.5 lei.
De fapt pe factură pe prima poziţie ar fi trebuit înscris 100 lt x 5 lei, iar pe cea de-a doua pozitie ar fi trebuit inscris ceva de genul "Discount 250 lei", totalul rămânând astfel tot de 250 lei.
100 lt. Deci cantitatea recepţionată (şi care va fi înscrisă pe NIR) este de 100 lt.
Cât este valoarea facturii ?
250 lei.
Deci, şi valoarea NIR-ului va fi de 250 lei.
Impărţit la 100 lt ne dă un preţ unitar de achiziţie de 2.5 lei.
Deci, pe NIR vom avea 100 lt x 2.5 lei.
De fapt pe factură pe prima poziţie ar fi trebuit înscris 100 lt x 5 lei, iar pe cea de-a doua pozitie ar fi trebuit inscris ceva de genul "Discount 250 lei", totalul rămânând astfel tot de 250 lei.
#271791 divizare in inventarierea patrimoniului
Postat de
on 10 January 2016 - 10:52 AM
in
IMOBILIZARI
Da.
Se casează sistemele, ocazie cu care de regulă se face un proces verbal de recuperare a deşeurilor sau a bunurilor rezultate din dezmembrare.
Pe baza respectivului proces verbal se înregistrează în gestiune ceea ce a rezultat în urma dezmembrării sistemelor de calcul, fie că e vorba despre deşeuri, monitoare sau alte componente (asta e valabil şi pentru componentele recuperate din PC-uri, îmi imaginez că nu le duceţi pe toate la fier vechi).
Dacă o parte din deşeuri sunt nerecuperabile acestea nu se mai înregistrează în gestiune dar în procesul verbal se va specifica cantitatea şi felul deşeurilor şi că sunt deşeuri nerecuperabile care nu pot fi valorificate.
Deşeurile se vând la firme specializate ocazie cu care sunt descărcate din gestiune, iar restul, monitoare sau alte componente recuperate fie rămân în stoc, urmând să fie folosite ulterior pentru reparaţii sau vânzare către alţii mai săraci, fie, în cazul monitoarelor, se eliberează pe inventarul personal al celor care le folosesc.
Bineînţeles că procedura de mai sus nu este valabilă doar pentru sisteme de calcul ci pentru orice casare de bunuri, fie că e vorba despre materiale, mărfuri, obiecte de inventar sau mijloace fixe.
Se casează sistemele, ocazie cu care de regulă se face un proces verbal de recuperare a deşeurilor sau a bunurilor rezultate din dezmembrare.
Pe baza respectivului proces verbal se înregistrează în gestiune ceea ce a rezultat în urma dezmembrării sistemelor de calcul, fie că e vorba despre deşeuri, monitoare sau alte componente (asta e valabil şi pentru componentele recuperate din PC-uri, îmi imaginez că nu le duceţi pe toate la fier vechi).
Dacă o parte din deşeuri sunt nerecuperabile acestea nu se mai înregistrează în gestiune dar în procesul verbal se va specifica cantitatea şi felul deşeurilor şi că sunt deşeuri nerecuperabile care nu pot fi valorificate.
Deşeurile se vând la firme specializate ocazie cu care sunt descărcate din gestiune, iar restul, monitoare sau alte componente recuperate fie rămân în stoc, urmând să fie folosite ulterior pentru reparaţii sau vânzare către alţii mai săraci, fie, în cazul monitoarelor, se eliberează pe inventarul personal al celor care le folosesc.
Bineînţeles că procedura de mai sus nu este valabilă doar pentru sisteme de calcul ci pentru orice casare de bunuri, fie că e vorba despre materiale, mărfuri, obiecte de inventar sau mijloace fixe.
#272571 Descarcare marfuri
Postat de
on 11 February 2016 - 09:27 PM
in
CONTABILITATE STOCURI
A. Fără schimbarea pretului de vânzare:
371 - 4428 = - 27587.26 (în roşu)
371 - 378 = - 52775.47 (în roşu)
371 - 4428 = 23755.70
371 - 378 = 56607.03
-------------------------------
Total rulaje = 0
In final vom avea:
Sold 371 = 142534.15 (neschimbat)
Sold 378 = 56607.03 (adaosul a crescut de la 45.92% la 47.66%
Sold 4428 = 23755.70
sau
B: Cu scăderea preţului de vânzare proporţional cu scăderea cotei de TVA
Calculam care este valoarea de achizitie fără TVA a mărfurilor (formula initiala 371 -401):
142534.15-52775.47-27587.26 = 62171.42
Calculam care este procentul de reducere (TVA nou / TVA vechi):
0.2/0.24 = 0.8333
Deci, după reducere vom avea un sold al contului 371 de 142534.15 x 0.8333 = 118,773.71
Sold 4428 va fi 118773.71 x 20 / 120 = 19795.62
Sold 378 va fi 118773.71- 62171.42 (valoarea de achizitie a marfurilor care ramâne neschimbată) -19795.62 (TVA-ul neexigibil) = 36806.67
Facem notele:
371 = 378 = -52775.47
371 = 4428 = -27587.26
371 = 378 = 36806.67
371 = 4428 = 19795.62
C. Dacă vă uitati la varianta B de mai sus veţi observa că ceva nu este în regulă deoarece reducerea a afectat şi adaosul, practic am procedat exact ca reporterii TV care cred că dacă TVA-ul scade de la 24% la 20%, deci cu 4%, şi preţul mărfii va scădea cu 4%
Dar exemplul de mai sus poate fi folosit în cazul în care se doreşte a face o scădere de preţ cu un anumit procent, de exemplu în cazul reducerilor făcute cu diferite ocazii.
Varianta corectă care va reduce preţul doar cu reducerea valorii TVA-ului este următoarea:
1. Calculăm valoarea soldului 371 după reducerea TVA-ului de la 24% la 20%
142534.15 / 1.24 x 1.20 = 137936.27
2. Calculăm TVA-ul aferent noii valori: 137936.27 x 20 / 120 = 22989.38
3. Facem nota:
371 - 4428 = -27587.26 (în roşu)
371 - 4428 = 22989.38
Soldul contului 378 va rămâne neschimbat, dar vom verifica acest lucru:
137936.27 (noul sold cont 371) - 22989.38 (noul sold 4428) - 62171.42 (valoarea marfurilor la pret de achizitie) = 52775.47 (soldul contului 378 care a rămas neschimbat)
371 - 4428 = - 27587.26 (în roşu)
371 - 378 = - 52775.47 (în roşu)
371 - 4428 = 23755.70
371 - 378 = 56607.03
-------------------------------
Total rulaje = 0
In final vom avea:
Sold 371 = 142534.15 (neschimbat)
Sold 378 = 56607.03 (adaosul a crescut de la 45.92% la 47.66%
Sold 4428 = 23755.70
sau
B: Cu scăderea preţului de vânzare proporţional cu scăderea cotei de TVA
Calculam care este valoarea de achizitie fără TVA a mărfurilor (formula initiala 371 -401):
142534.15-52775.47-27587.26 = 62171.42
Calculam care este procentul de reducere (TVA nou / TVA vechi):
0.2/0.24 = 0.8333
Deci, după reducere vom avea un sold al contului 371 de 142534.15 x 0.8333 = 118,773.71
Sold 4428 va fi 118773.71 x 20 / 120 = 19795.62
Sold 378 va fi 118773.71- 62171.42 (valoarea de achizitie a marfurilor care ramâne neschimbată) -19795.62 (TVA-ul neexigibil) = 36806.67
Facem notele:
371 = 378 = -52775.47
371 = 4428 = -27587.26
371 = 378 = 36806.67
371 = 4428 = 19795.62
C. Dacă vă uitati la varianta B de mai sus veţi observa că ceva nu este în regulă deoarece reducerea a afectat şi adaosul, practic am procedat exact ca reporterii TV care cred că dacă TVA-ul scade de la 24% la 20%, deci cu 4%, şi preţul mărfii va scădea cu 4%
Dar exemplul de mai sus poate fi folosit în cazul în care se doreşte a face o scădere de preţ cu un anumit procent, de exemplu în cazul reducerilor făcute cu diferite ocazii.
Varianta corectă care va reduce preţul doar cu reducerea valorii TVA-ului este următoarea:
1. Calculăm valoarea soldului 371 după reducerea TVA-ului de la 24% la 20%
142534.15 / 1.24 x 1.20 = 137936.27
2. Calculăm TVA-ul aferent noii valori: 137936.27 x 20 / 120 = 22989.38
3. Facem nota:
371 - 4428 = -27587.26 (în roşu)
371 - 4428 = 22989.38
Soldul contului 378 va rămâne neschimbat, dar vom verifica acest lucru:
137936.27 (noul sold cont 371) - 22989.38 (noul sold 4428) - 62171.42 (valoarea marfurilor la pret de achizitie) = 52775.47 (soldul contului 378 care a rămas neschimbat)
#274811 Datele clientului pe factura-magazin online?
Postat de
on 28 June 2016 - 09:06 PM
in
MODELE, FISIERE UTILE
Codul Fiscal
ART. 319 - Facturarea
(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și antichități", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
După cum observați nu este obligatoriu să înscrieți datele referitoare la actul de identitate al clientului pe factură (și nici numărul de telefon).
Mai mult, dacă veți studia cu atenție Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date veți observa că nici nu prea aveți voie să colectați aceste date deoarece acestea sunt date cu caracter personal iar prelucrarea acestui gen de date necesită o autorizare prealabilă și se face sub un control strict.
Este adevărat că până la 31.12.2006 era obligatoriu ca pe factură să se înscrie și buletinul delegatului, dar această prevedere a fost abrogată, contabila dumneavoastră ar fi trebuit să știe acest lucru, mai ales că au trecut 10 ani de la abrogare:
Lege nr. 343 din 17/07/2006
Art.VI. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, se abrogă:
7. Prevederile referitoare la factura fiscala (cod 14-4-10/A), factura (cod 14-4-10/aA) si avizul de însotire a marfii (cod 14-3-6A) din Hotarârea Guvernului nr.831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a
normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora
ART. 319 - Facturarea
(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum și denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț, în cazul în care acestea nu sunt incluse în prețul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate și a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele și în contul furnizorului, mențiunea "autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, mențiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agențiile de turism, mențiunea "regimul marjei - agenții de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități, una dintre mențiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecție și antichități", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mențiunea "TVA la încasare";
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.
După cum observați nu este obligatoriu să înscrieți datele referitoare la actul de identitate al clientului pe factură (și nici numărul de telefon).
Mai mult, dacă veți studia cu atenție Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date veți observa că nici nu prea aveți voie să colectați aceste date deoarece acestea sunt date cu caracter personal iar prelucrarea acestui gen de date necesită o autorizare prealabilă și se face sub un control strict.
Este adevărat că până la 31.12.2006 era obligatoriu ca pe factură să se înscrie și buletinul delegatului, dar această prevedere a fost abrogată, contabila dumneavoastră ar fi trebuit să știe acest lucru, mai ales că au trecut 10 ani de la abrogare:
Lege nr. 343 din 17/07/2006
Art.VI. - Începând cu data de 1 ianuarie 2007, se abrogă:
7. Prevederile referitoare la factura fiscala (cod 14-4-10/A), factura (cod 14-4-10/aA) si avizul de însotire a marfii (cod 14-3-6A) din Hotarârea Guvernului nr.831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a
normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora
