Merge cu minus la cantitate.

Asta e scris la misto, nu?
[/quote]

La asta nu m am gandit

sagasoftware

La cota tva treci 0 ...asta chiar in fereastra in care introduci datele firmei

Telefon - 021 323 9048
Telefon - 031 401 8099
Fax - 021 320 4220

Vodafone - 0723 512 059
Orange - 0746 060 380
Zapp - 0788 699 363
Cosmote - 0765 200 071


Email office - office@sagasoft.ro
Email service - service@sagasoft.ro

Trebuie sa platesti la saga pt a putea face upgrade. Se plateste un abonament anual.

Ma poate ajuta si pe mine cineva cu rezolvarea la studiul de caz urmator?
ORGANIZAREA CONTABILITATII PE BUGETE. STUDIU DE CAZ : SOC. DE PRODUCTIE

multumesc anticipat

Ma ajuta si pe mine cineva cu urmatoarea problema?? Va rog mult ca nu reusesc sa o scot la capat cu ea

7. Societatea ALFA achiziționează la începutul lunii martie a exercițiului N un utilaj la costul de 1.200 lei. Managerii estimează o durată de utilitate de 5 ani și o valoare reziduală de 200 lei. Metoda de amortizare aleasă este cea liniară. La sfârșitul exercițiului N valoarea justă este estimată la 2.000 lei. Politica societății este de a prezenta utilajele în bilanț la valoarea reevaluată. La sfârșitul exercițiului N+1, managerii estimează că, date fiind noile condiții de exploatare și circumstanțe de piață, durata care corespunde cel mai bine acestora este de 6 ani iar valoarea reziduală se reestimează la 500 lei. Se decide trecerea la metoda degresivă iar coeficientul de degresie este estimat la 2.
Care este incidența contabilă dacă:
a)se aplică OMF 3055/2009;
b)se aplică IAS 8.



Multumesc mult

[quote name='getta' date='Jul 13 2009, 11:24 PM' post='207009']
are cineva rezolvarea la problema asta ?

Cauta in paginile anterioare si vei gasi raspunsul.

[quote name='addanda' date='Jul 13 2009, 10:05 PM' post='207000']
Pana la urma stie cineva rezolvarea problemei:



cauta in paginile anterioare si vei gasi raspunsul

iti multumesc mult de tot

Am primit si studiile de caz la contabilitate. Am rezolvat o parte din ele ( le atasez aici) dar mi-au ramas doua nerezolvate. Daca ma poate ajuta cineva , va multumesc mult.

Studiu de caz 9

Societatea ALFA are la sfârșitul exercițiului N pe rol două procese cu doi clienți importanți Beta și Gama. Consilierii juridici consideră că litigiul cu Beta se va soluționa în februarie N+1 cu plata unei sume de aproximativ 1.000 lei. Aceștia susțin că litigiul cu Gama se va soluționa la sfârșitul exercițiului N+2 cu plata unei sume de aproximativ 2500 lei. Pe piața bancară, pentru o finanțare echivalentă cu rambursare la scadență rata dobânzii se estimează a fi de 10% în primul an și 16% în cel de al doilea an.
Cum se contabilizează provizionul pentru litigii dacă:
a)se aplică OMFP 1752/2005;
b)se aplică IAS 37;


Studiu de caz 12

La 1.06.N, soldul inițial de produse finite evaluate la cost prestabilit este de 350 buc x 1.000 lei, iar soldul inițial debitor al contului de diferențe de preț aferente produselor finite este de 50.000 lei și reprezintă o diferență nefavorabilă de cost. Pe parcursul lunii s-au obținut 4.000 buc produse finite, evaluate la costul de producție prestabilit de 1.000 lei/buc și s-au vândut 3.300 buc la prețul de vânzare de 1.500 lei/buc . La sfârșitul lunii iunie, din postcalcul rezultă un cost efectiv de producție 980 lei/buc.
Se cere: a) înregistrarea obținerii de produse finite;
b) înregistrarea vânzării produselor finite;
c) determinarea și înregistrarea diferențelor de cost aferente intrărilor și ieșirilor de produse finite;
d) determinarea valorii stocului de produse finite în raportarea de la 30.06.N.

La intrebarea nr 3 ai raspunsul mai sus.

Uite ceva asemanator


a) Valorificarea imobilizarilor corporale:


• Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.000
7583 9.000.000
4427 1.710.000

• Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000

• Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000
. 281 12.000.000
6583 8.000.000

• Inchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000

• Inchiderea contului 6583 121 = 6583 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor:


• Vanzarea materiilor prime 411 = % 1.713.600
707 1.440.000
4427 273.600

• Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute
371 = 301 2.000.000
607 = 371 2.000.000

• Anularea provizionului 391 = 7814 400.000

• Inchiderea contului 607 121 = 607 2.000.000

• Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000
707 1.440.000
7814 400.000

• Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.713.600

c) Incasarea creantelor

• Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000

• Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.00

• Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000

• Incasarea clientilor incerti 5121 = 411 2.450.000

• Acordarea sconturilor 667 = 411 50.000

• Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000
667 50.000
6588 260.00

• Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000

d) Plata datoriilor

• Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 5.800.000

• Scont primit 404 = 767 200.000

• Inchiderea contului 767 767 = 121 200.000

e) Cheltuieli de lichidare

• Cheltuieli efectuate 628 = 5121 520.000

• Inchiderea contului 628 121 = 628 520.000

f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli

• Anularea provizioanelor 151 = 7812 1.000.000

• INCHIDEREA CONTULUI 7812 7812 = 121 1.000.000

g) Regularizare TVA

• TVA de plata 4427 = 4423 1.983.600

• Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare / lichidare

h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare

• Impozitul pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 *25%)


• Inchiderea contului 691 121 = 691 352.500


• Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500

Bilantul inainte de efectuarea partajului




Nr.
Rd. Sold
A B 1
B. ACTIVE CIRCULANTE
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE ,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500
J. CAPITAL SI REZERVE
J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000
I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care:
Capital subscris varsat (1012)
(500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000
V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000
VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500
TOTAL CAPITALUIRI PROPRII
(rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500
TOTAL CAPITALURI
(rd. 32+33) 34 7.057.500

Rezolvare: 9

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite ‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu.

I BILANT PATRIMONIAL

ACTIV
Active imobilizate =30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=4000 + 5000 + 1000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 130.000

PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 5000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
13.000 + 2.000 = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000

II BILANTUL FUNCTIONAL

Reprezinta un alt instrument util pentru analiza financiara, el fiind un bilant contabil retratat, posturile fiind ordonate intr-o logica si o oprica diferita de cea dupa functiunea conturilor.
Practic, pentru a ordona din punct de vedere functional posturile bilantului contabil, este suficient sa stabilim apartanenta acestora la unul dintre ciclurile de functionare, si anume:
- ciclul de investitii
- ciclul de exploatare
- ciclul de finantare
Din punct de vedere structural, bilantul se prezinta astfel:
ACTIV PASIV
I active stabile(aciclice) AS I surse stabile (aciclice) SS
II active ciclice aferente exploatarii ACE II surse ciclice de exploatare SCE
III active ciclice din afara exploatarii ACAE III susrse ciclice din afara exploatarii SCAE
IV trezorerie de activ TA IV trezorie de pasiv TP

III ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI


a) RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE = ACTIVE IMOBILIZATE * 100 =
TOTAL ACTIV

30.000 *100 = 23
130.000

ACTIVE IMOBILIZATE = IMOB NECORPORALE + IMOB CORPORALE + IMOB IMOB. FIN
TOTAL ACTIVE = ACTIVE IMOBILIZATE + ACTIVE CIRCULANTE ( STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI)


RATA IMOBILIZARILOR NECORPORALE = IMOB NECORPORALE * 100
TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE = IMOB CORPORALE * 100
TOTAL ACTIV

RATA IMOBILIZARILOR FINANCIARE = IMOBILIZARI FINANCIARE * 100
TOTAL ACTIV

b) RATA ACTIVELOR CIRCULANTE = ACTIVE CIRCULANTE * 100 = 12.000 *100 = 10
TOTAL ACTIV 130.000
ACTIVE CIRCULANTE = STOCURI+CREANTE+INVESTITII PE TERMEN SCURT + DISPONIBILITATI

RATA STOCURILOR = STOCURI * 100 = 4000 *100 = 31
TOTAL ACTIV 130.000

RATA CREANTELOR COMERCIALE = CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE *100 = 5000 *100 = 4
TOTAL ACTIV 130.000

RATA DISPONIBILITATILOR = DISPONIBILITATI SI ACTIVE ASIMILATE*100=1000 *100=1
TOTAL ACTIV 130.000






B ) ANALIZA STRUCTUTII SURSELOR DE FINANTARE

a) RATA STABILITATII FINANCIARE = CAPITALUL PERMANENT * 100
TOTAL PASIV

= 20.000 * 100 = 16
130.000
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul reportat + sau - rezultatul exercițiului
Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen lung
b) RATA AUTONOMIEI GLOBALE = CAPITAL PROPRIU * 100 = 20000 *100 = 16
TOTAL PASIV 130.000

c) RATA DATORIILOR PE TERMEN SCURT = DATORII PE TERMEN SCURT * 100=
TOTAL PASIV
2000 *100 = 2
130.000

d) RATA DATORIILOR TOTALE = DATORII TOTALE *100=20.000 *100=16
TOTAL PASIV 130.000


IV ANALIZA ACTIVULUI NET

ACTIVUL NET REPREZINTA INTERESUL REZIDUAL AL PROPRIETARELOR IN ACTIVELE INTREPRINDERII DUPA DEDUCEREA TUTUROR DATORIILOR SALE, FIIND SIMILAR AVUTIEI ACESTORA CA URMARE A ALOCARII SI IMPLICARII CAPITALURILOR IN ACTIVITATEA SA.
VALOAREA PATRIMONIALA A INTREPRINDERII COINCIDE CU ACTIVUL NET CONTABIL.
a) METODA SINTETICA
Ant = At-D = 130.000-30.000= 100.000
Ant = activ net
At=active totale
D=datorii totale

b) METODA ADITIVA
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respectiv

V ANALIZA CORELATIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT, NEVOIA DE FOND DE RULMENT SI TREZORERIA NETA


A) FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE PATRIMONIALA este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi ( pe termen scurt)

FR = CAPITALUI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE
sau
FR = (CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG ) – ACTIVE IMOBILIZATE
FR = (20.000+5000) – 100.000 = -75.000

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit prin prisma surselor de finantare ca:
- fond de rulment propriu RFp = capital propriu – active imobilizate
- fond de rulment imprumutat Fri = datorii pe termen lung

NEVOIA DE FOND DE RULMENT reprezinta un element avand natura de activ si reprezinta acea parte a activelor circulante care trebuie finantare pe seama fondului de rulment
NFR = (active circulante – disponibilitati – investitii financiare) – obligatii pe termen scurt
Sau
NFR = (stocuri + creante) –(datorii pe termen scurt – credite pe termen scurt)


Trezoreria neta reprezinta indicatorul care pune in corelatie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima:
• daca este pozitiva, excedentul de numerar la sfarsitul unui exercitiu financiar
• daca este negativa, nevoia de numerar la finalul unui exercitiu financiar, acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)


B) FONDUL DE RULMENT IN ACCEPTIUNE FUNCTIONALA

Fondul de rulment functional este denumit si fondul de rulment net global (FRNG) si reprezinta un element de pasiv, practic, resursa de finantare stabila destinata sa acopere activele stabile(imobilizarile)
FRNG = resurse stabile(aciclice) – active stabile (aciclice)

VI PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente = ACTIVE CURENTE/DATORII CURENTE (pe termen scurt)
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 10.000/2000 = 5
* activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4000+5000+1000=10.000
* datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =2000

Valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;
Ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Aprecierea generala este ca un nivel de 1,5 – 2 ,0 reprezinta un nivel asigurator al acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarma privind capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Indicatorul lichiditatii imediate = (ACTIVE CURENTE – STOCURI ) / DATORII CURENTE
= (10.000 ) / 2000 = 5

Un nivel de 0.8 -1.0 al acestui indicator este apreciat drept corespunzator, in vreme ce un nivel mai mic de 0.5 poate evidentia probleme de onorare a platilor scadente





2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare =CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL PROPRIU * 100
Sau CAPITAL IMPRUMUTAT / CAPITAL ANGAJAT * 100
Capital imprumutat
____________________ X 100 =5000 X 100 = 25%
Capital propriu 20.000

Capital imprumutat 50.00 X 100 = 20%
Capital angajat 5000+20000

unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;
* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:

Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;
Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar


Costul vanzarilor = NR DE ORI
Stoc mediu

sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
= Stoc mediu X 365
Costul vanzarilor

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti
calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
.
= Sold mediu clienti X 365
Cifra de afaceri

O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.



= Sold mediu clienti X 365
Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate

= Cifra de afaceri
Active imobilizate

* Viteza de rotatie a activelor totale

= Cifra de afaceri
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere:
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit
Capital angajat


unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

b) Marja bruta din vanzari
= Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim



18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si contabilitate.
Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii, avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial, managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-flow-ului la dinamica afacerii.

Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.

Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei (actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.
Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei (manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.

Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :
- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar
- diagnosticul financiar pe baza de indicatori
- analiza veniturilor, costurilor si profitului
- determinarea pragului minim de rentabilitate
- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor
- politicile interne ale firmei
- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt.
Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din activitatea companiei
Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si top-managerii nefinantisti.

STUDIU DE CAZ – companie de dimensiune mediu SC MOD TRANS SRL

Managerii – stabilesc obiective generale cum ar fi: cifra de afaceri, profitul net, nivelul minim al disponibilitatilor banesti.
Analistii financiari – asista conducerea sa stabileasca obiectivele, analizeaza rezultatele obtinute si anticipeaza performantele financiare pe termen lung si scurt
Economistii din dep. Contabilitate – inregistreaza toate documentele aferente veniturilor si cheltuielilor si cele aferente investitiilor ;
Economistii din dep. Financiar – inregistreaza toate documentele aferente incasarilor si platilor

1.Managerul a stabilit ca obiectiv pentru anul 2009 : Cifra de Afaceri
= 100.000 euro si disponilibilitati banesti la sfarsitul perioadei in valoare de 10.000 euro
2.Analistul financiar verifica realismul acestui obiectiv si coordoneaza fundamentarea bugetului cifrei de afaceri tinand cont de estimarea vanzarilor pe categorii de produse, pe zone de desfacere, pe categorii de clienti, pe retele de desfacere etc ; obiectivul este realist daca estimarile privind CA grupe de produse = CA pe zone = CA pe clienti = CA pe zone geografice = CA pe retele de desfacere = 100.000 euro ; deasemenea, va propune politicile de finantare comerciala sau bancara astfel incat sa se realizeze si obiectivul privind disponibilitatile stabilite.
3.Economistii din dep. contabilitate vor organiza evidenta financiar-contabila astfel incat sa poata oferi informatiile necesare pentru compararea rezultatelor obtinute cu estimarile elaborate pe elemente componente.
Conturile contabile generale aferente cifrei de afaceri vor fi detaliate conform necesitatilor de analiza si raportare cerute de contabilitatea manageriala
704 / zona geografica / grupa de produse
4. Economistii din dep. Financiar vor urmari sa mentina echilibrul intre fluxul de incasari si cel de plati astfel incat sa se atinga obiectivul stabilit.

Managerii sunt preocupati atat de contabilitatea generala cat si de contabilitatea de gestiune.
Economistii din dep. Financiar-contabil sunt interesati mai ales de contabilitatea generala, care presupune intocmirea situatiilor financiare conform normelor legale.
Analistii financiari sunt preocupati mai ales de contabilitatea manageriala. .
Managementul financiar presupune identificarea acelor metode si instrumente care se adapteaza cel mai bine conditiilor existente si obiectivelor stabililite pe termen lung si scurt.


Pentru fuziune uita-te la atasamente.

mariana07, la May 29 2009, 11:52 AM, a spus:

Sincera sa fiu nici eu nu prea am inteles logica dar asa am gasit CONTABILITATEA FINANCIARA ROMANEASCA in pe care ti-o atasez aici.

18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Managementul financiar are rolul de a face legatura intre management si contabilitate.
Managementul general stabileste obiectivele si strategiile generale ale unei companii, avand in vedere toate componentele activitatii firmei, din punct de vedere comercial, managerial si financiar. Managementul financiar are in vedere asigurarea stabilitatii financiare a afacerii, monitorizarea eficientei utilizarii tuturor resurselor companiei si ajustarea "punctelor critice" care genereaza pierderi, optimizarea costurilor si cash-flow-ului la dinamica afacerii.

Managerul, pe baza informatiilor financiar-contabile prelucrate corespunzator nevoilor proprii, poate sa evalueze si sa administreze eficient resursele de care dispune firma (resurse financiare, materiale si umane) in vederea realizarii obiectivelor si strategiilor stabilite pentru dezvoltarea si consolidarea activitatii firmei.

Contabilitatea financiara este orientata catre persoanele din exteriorul firmei (actionari, banci, etc), iar informatiile sunt furnizate sub forma unor rapoarte standardizate, cum ar fi : Bilantul Contabil, Contul de Rezultate, Fluxul de Numerar.
Contabilitatea manageriala este orientata catre persoanele din interiorul firmei (manageri, specialisti, etc.) iar rapoartele nu au o forma standardizata, ci sunt intocmite in functie de cerintele utilizatorilor.

Principalele instrumente ale managementului financiar sunt :
- situatiile financiare-contabile prelucrate conform cerintelor interne de raportare manageriala : contul de rezultate, bilantul financiar, fluxul de numerar
- diagnosticul financiar pe baza de indicatori
- analiza veniturilor, costurilor si profitului
- determinarea pragului minim de rentabilitate
- analiza incasarilor si platilor ; codificarea clientilor si furnizorilor
- politicile interne ale firmei
- sistemul de bugete ale firmei si controlul bugetar

Managementul financiar ofera informatiile de baza pentru realizarea lucrarilor de analiza economico-financiara si pentru elaborarea planurilor financiare pe termen lung si scurt.
Pentru cunoasterea starii de sanatate a firmei este necesar sa functioneze un sistem intern de raportari manageriale, care sa semnaleze punctele tari si punctele slabe din activitatea companiei
Managementul financiar este domeniul prin care se dezvolta un sistem de comunicare intre specialistii din domeniul economico-financiar (economisti, contabili, analisti financiar etc) si top-managerii nefinantisti.
19. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Politica de contabilitate reprezintă o totalitate de principii, convenții, reguli, metode și procedee adoptate de conducerea întreprinderii pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare și trebuie să fie elaborată de fiecare întreprindere care desfașoară activitate de întreprinzător și este înregistrată în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenența ramurală și forma organizatorico-juridică a acesteia (cu excepția organizațiilor bugetare).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de către contabilitate, de o comisie specială, compusă din reprezentanții serviciilor contabil, financiar, juridic și altor servicii ale întreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată și adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar după aceasta trebuie să fie aprobată de conducătorul întreprinderii.
Politica de contabilitate se elaborează în baza ansamblului de convenții fundamentale ale contabilității. Noțiunea "convenție" înseamnă presupunere (ipoteză), condiție de la care întreprinderea trebuie să pornească la organizarea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.
În IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenții fundamentale ale contabilității: continuitatea activității, permanența metodelor și specializarea exercițiilor.
Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) concretă a contabilității constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative și normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularitățile activității întreprinderii și acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomandă câteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casării liniare;
- metoda proporțional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresivă cu rată descrescătoare.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacție sau pe stadii de finalizare a acesteia. Întreprinderea alege acea variantă, care permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obținut în cursul perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate să difere esențial la diverse întreprinderi. Variantele și regulile de evaluare și contabilizare a activelor, veniturilor și cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influențeze negativ asupra rezultatelor activității altei întreprinderi sau să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mărfuri și materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO și costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unități a stocurilor de mărfuri și materiale și este adecvată pentru întreprinderile cu producție individuală și în serii mici. Metodele FIFO și costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat și variat de stocuri de mărfuri și materiale.
Politica de contabilitate în anul curent este aprobată de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent și intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv de cele evidențiate într-un bilanț distinct, indiferent de sediul lor.
Întreprinderea nou-creată își elaborează politica sa de contabilitate până la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile și metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua înregistrării de stat.
Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. În unele cazuri prevăzute de IAS 1, întreprinderea poate să introducă modificări în politica de contabilitate, adică să nu respecte în decursul anului de gestiune principiul permanenței.
Toate modificările introduse în politica de contabilitate trebuie să fie argumentate și perfectate prin documente de dispoziție (ordine, dispoziții), indicându-se data intrării în vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să fie dată publicității, adică să fie adusă la cunoștința tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de însăși întreprinderea. Însă în toate cazurile politica de contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot să nu cuprindă informații referitoare la politica de contabilitate atunci când în ultima n-au fost introduse modificări, începând cu data prezentării rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.
Dacă politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în baza convențiilor fundamentale ale contabilității stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot să nu fie publicate în rapoartele financiare. În cazul formării politicii de contabilitate în baza convențiilor care diferă de cele prevăzute de standardul menționat, atare convenții, împreună cu cauzele aplicării acestora și evaluarea lor în expresie valorică, trebuie să fie dezvăluite detaliat în rapoartele financiare.
Modificările introduse în politica de contabilitate care influențează substanțial evaluarea și luarea deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare în cursul perioadei de gestiune sau în perioadele ulterioare, cauzele acestor modificări, precum și evaluarea consecințelor acestora în expresie valorică urmează să fie publicate distinct în nota explicativă la rapoartele financiare.
Dezvăluirea politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greșită sau inexactă a informațiilor și nu exonerează conducerea întreprinderii de răspundere pentru încălcarea regulilor stabilite de ținere a contabilității și de întocmire a rapoartelor financiare.


PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE STUDIU DE CAZ SOC DE COMERT

Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Reglementările Contabile Românești armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situațiile financiare să fie întocmite în conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) si Cerintele de intocmire si prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de finante nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situatii financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau functie similara si nu sunt prezentate separat.

Evaluarea posturilor din situatia financiara simplificata a unei societati de comert , s-a efectuat în conformitate cu urmatoarele principii contabile:

1. Principiul continuitatii activitatii: s-a tinut cont de faptul ca societatea îsi va continua în mod normal functionarea în viitorul previzibil;

2. Principiul permanentei metodelor: Au fost aplicate aceleasi regului, metode,norme, privind evaluarea, înregistrarea si prezentarea în contabilitate a elementelor patrimoniale, asigurând comparabilitatea în timp a informatiilor contabile.
3. Principiul prudentei: Au fost luate în considerare numai profiturile recunoscute pâna la data închiderii exercitiului financiar; s-a tinut seama de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale si au fost facute ajustari de valoare tinând seama de toate deprecierile posibile indiferent de modul cum acestea ar fi influentat rezultatul financiar;

4. Principiul independentei exercitiului: La determinarea rezultatului s-au luat în calcul toate veniturile si cheltuielile indiferent de data încasarii sumelor, respectiv, data efectuarii platilor;

5. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv: au fost înregistrate toate elementele de activ si pasiv si, eventual, ulterior s-au efectuat compensari legale;

6. Principiul intangibilitatii: bilantul de deschidere corespunde cu cel de închidere;

7. Principiul necompensarii: nu s-au efectuat compensari între venituri si cheltuieli, ori între active si pasive, altele decât cele permise de lege.

Politici contabile semnificative: Situatiile financiare sunt întocmite îsi exprimate în lei;
Cheltuielile cu reparatia sau întretinerea mijloacelor fixe au fost efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea acestor active, ele au fost recunoscute în contul de profit si pierdere la data efectuarii lor, în timp ce cheltuielile efectuate în scopul îmbunatatirii performantelor tehnice au fost capitalizate si amortizate pe perioada ramasa.
Stocurile sunt exprimate la costul istoric (de achizitie). Costul stocurilor se bazeaza pe principiul FIFO (primul intrat, primul iesit).
Conturile de creante si datorii, sunt exprimate la valoarea lor recuperabila, respectiv, de plata.
Provizioanele sunt recunoscute în bilant atunci când apare pentru Societate o obligatie legala sau constructiva, legata de un eveniment trecut si este probabil ca în viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice pentru a stinge aceasta datorie.

Societati afiliate: Nu este cazul
Dividendele sunt recunoscute ca datorie în perioada în care este aprobata repartizarea lor

Ma poate ajuta si pe mine cineva cu o idee??? Unde as putea gasi informatii despre problemele de mai jos??Va multumesc anticipat

26. să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manieră continentală pentru întreprinderea ale cărei venituri și cheltuieli sunt prezentate mai jos și să se compare cu cele calculate în manieră anglo‐saxonă: si se dau cateva date dar nu inteleg ce sunt manierele astea :(

4. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informații bilanțiere

17. Orice planificare incepe cu intrebarea “pentru ce suntem aici?” Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica ;
planificarea tactica;
planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

19. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.

Am mai primit azi o problema

33. Sa presupunem ca exista trei societati A, B si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de catre societatea A.
Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei.
K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta.
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel:
B – 3.000 x 2% = 60 lei – prima de fuziune
C – 1.000 x 2% = 20 lei – prima de fuziune
TOTAL 4.000 lei 80 lei – prima de fuziune


Va rog din suflet ma poate ajuta cineva????

Se poate normal dar nu am avut timp sa ma ocup inca de ele ...sper ca zilele urmatoare sa reusesc sa fac ceva. Pana acum am rezolvat altele care erau mai usoare.

ai reusit sa rezolvi ceva? Daca te ajuta am la nr 17 ceva. Poate colaboram.
[/quote]
Am facut cate ceva dar ....nu stiu daca este bine ce am scris. Am gasit si aici pe conta cate ceva.....Daca vrei o sa le atasez aici dar pe seara

carmenszlwa, la May 25 2009, 09:03 PM, a spus:

• Remiza 10.000 * 10% = 1000 lei
• Valoarea produselor mai putin remiza 10.000-1000=9000 lei
• Tva calculata la ultimul net 9000 * 19% = 1710 lei
• Totalul facturii 9000 + 1710 = 10.710 lei
• Reducere financiara bruta (scont) 10.710*4%= 428.40 lei

Inregistrarile din contabilitatea furnizorului SC SINTEZA COLOR SA

• Livrarea marfurilor pe baza de factura inregistrata la ultimul pret
4111(clienti) = % 10.710
707(v din vz mf) 9000
4427(tva colectat) 1710
• Descarcarea gestiunii la marfurile vandute
607(chelt cu mf) = 371 (marfuri) nu se cunoaste pretul de achizitie a marfurilor
• Incasarea facturii mai putin scontul acordat
% =4111(clienti) 10.710
5121(ct la banci in lei) 10281,60
667(ch privind sconturile acordate) 428.40
• Scontul nu intra in baza de impozitare. Ca urmare, furnizorul trebuie sa intocmeasca o factura privind regularizarea tva aferenta scontului (428.40*19/119=68.40 lei)
667 (ch privind sconturile acordate) = 4427 (tva colectata)





Inregistrarile din contabilitatea clientului SC OLIMPIA SA

• Achizitionarea materiilor prime, conform facturii inregistrate la ultimul net
% = 401(fz) 10.710
301(materii prime) 9000
4426(tva deductibil) 1710
• Achitarea facturii, mai putin scontul primit’
401(fz) = % 10.710
5121 (ct la banci in lei) 10281,60
767(venituri din sconturi obtinute) 428,40
• Regularizarea tva aferenta scontului, conf facturii primite de la furnizor
4426 (tva deductibil) = 767 (venituri din sconturi obtinute) 68,40 lei


Ma poate ajuta si pe mine cineva cu urmatoarea problema? Va rog mult...macar niste idei...

232. SC “ONIX” SA are in cursul exercitiului financiar 2004, urmatoarea situatie a stocurilor:
SPECIFICARE PRODUSE
IN CURS (lei) PRODUSE FINITE
Stocuri initiale 400 2.000
- intrari ------ 10.000
- iesiri ------ 11.200
Stocurifinale 250 800
Stocuri la inventariere 250 880
Diferente ----- +80


Pretul de vanzare al produselor finite este de 13.000 lei, TVA 19%.
Inregistrari dupa metoda inventarului permanent.

Eu am avut numarul 5 ..
Cum vi s a parut?

Buna ziua
Va rog frumos daca ma poate ajuta si pe mine cineva cu rezolvarea acestor probleme pt ca nu stiu de unde sa le apuc....:(

10. Societatea X a hotărât vânzarea unui grup de active, în acest sens a aprobat un plan de vânzare și a întocmit un plan de găsire a unui cumpărător la sfârșitul exercițiului N. La 31.12.N înainte de a clasifica grupul de active ca active destinate vânzării, grupul de active este format din următoarele elemente:
- fond comercial 10.000 u.m.
- clădiri 50.000 u.m. (clădirile au fost cumpărate la un cost de achiziție de 100.000 u.m., amortizarea fiind lineară, iar durata de utilitate 20 de ani)
- instalații de producție care au fost cumpărate la 1.01.N-2, la un cost de achiziție de 140.000 u.m., amortizarea fiind lineară pe 7 ani
- mărfuri 32.000 u.m.
- materii prime 11.000 u.m.
La 31.12.N există indicii de depreciere pentru clădiri, valoarea recuperabilă fiind de 40.000 u.m..
Costul de achiziție al mărfurilor a fost de 32.000 u.m., iar valoarea realizabilă netă este de 33.000 u.m.. Costul de achiziție al materiilor prime a fost de 11.000 u.m., iar valoarea realizabilă netă este de 8.000 u.m..
La 31.12.N pentru grupul de active destinat vânzării se estimează o valoare justă de 153.000 u.m. și cheltuieli de vânzare de 2.000 u.m.
Să se înregistreze în contabilitate operațiile efectuate de societatea X în exercițiile N și N+1. Care sunt politicile contabile specifice standardului IFRS 5 aplicate de societate? (toate valorile sunt exprimate în u.m.).


11.În cursul exercițiului N, o clinică stomatologică particulară a fost dată în judecată de unul dintre clienții săi pentru malpraxis. La sfârșitul exercițiului N, avocații clinicii precizează că societatea X nu are cum să piardă procesul. În exercițiul N+1, clientul a adus dovezi suplimentare în legături cu cazul său și, de această dată, avocații clinicii precizează că există o probabilitate destul de mare ca aceasta să piardă procesul și să plătească despăgubiri estimate la 20.000 um. Această clinică este asigurată conta riscurilor în proporție de 60%.
În vederea întocmirii situațiilor financiare, ce va trebui să facă contabilul clinicii stomatologice, la sfârșitul exercițiilor N și N+1 ?

12. Pe data de 20 decembrie N, consiliul de administrație al societății X a decis să renunțe la fabricarea unui produs, care se vinde din ce în ce mai greu. Pentru aceasta, fost aprobat un plan detaliat de restructurare, care menționează următoarele cheltuieli cu:
-indemnizațiile pentru concediere unei părți din salariați: 5.000 um;
-recalificarea personalului ce nu este concediat: 10.000 um;
-modificarea sistemului informatic în vederea utilizării sale ulterioare: 8.000 um;
-demontarea utilajelor care nu vor mai fi utilizate în procesul de producție și, astfel, cor fi vândute: 3.000 um;
-demontarea utilajelor ce vor fi utilizate la obținerea altor produse: 5.000 um;
-despăgubirile ce vor fi platite furnizorilor pentru renunțarea la contractele de aprovizionare, datorită abandonului produsului: 7.000 um;
-despăgubirile ce vor fi plățite clienților pentru neonorarea unor comezi, datorită abandonului produsului.
Decizia consiliului de administrație:
a)a fost anunțată, pe data de 29 decembrie N, celor afectați de restructurare: salariații, furnizorii și clienții;
b)a fost anunțată celor afectați de restructurare, pe data de 20 ianuarie N+1;
c)până la întocmirea situațiilor financiare ale exercițiului N, nu a fost anunțată celor afectați de restructurare.
Comentați situațiile prezentae mai sus și precizați dacă, la sfârșitul exercițiului N, este necesară recunoașterea unui provizion pentru restructurare ?

Postez si cateva probleme rezolvate poate are cineva nevoie de ele

1.Societatea Alfa a început construcția unei clădiri pe 16.05.N. Se estimează că aceasta va fi finalizată peste doi ani. În cursul exercițiului N, s-au efectuat următoarele plăți în numele construcției:
-pe 31.05.N: 200.000 u.m.
-pe 30.06.N: 90.000 u.m.
-pe 31.08.N: 170.000 u.m.
-pe 31.10.N: 310.000 u.m.
-pe 30.11.N: 130.000 u.m.
Total 900.000 u.m.
Plățile efectuate până la 31.08.N nu au fost onorate din împrumuturi cu caracter special, ci din alte împrumuturi. Pe 31.08.N, societatea Alfa a obținut un împrumut special pentru finanțarea construcției, pe termen de un an, de 540.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 10%, ce trebuie plătită la sfârșitul fiecărei luni. Excedentul de fonduri împrumutate a fost plasat temporar la o rată a dobânzii de 8% pe an. Toate plățile începând cu 31.08.N s-au realizat din împrumutul special cu excepția unei părți din plățile de la 30.11.N, care s-a realizat din împrumuturi generale.
Din cauza unor importante lucrări tehnice, lucrarea de construcție a fost suspendată pentru o perioadă de 20 zile.
Datoriile societății, la 31.12.N, sunt următoarele:
-împrumut bancar pe termen scurt: 540.000 u.m. (împrumutul cu caracter special);
-împrumut obligatar, contractat în N-2, numărul de obligațiuni 10.000, valoarea nominală a unei obligațiuni (egală cu prețul de rambursare) fiind de 1.000 u.m.. Rata anuală a dobânzii 9%; dobânda se plătește anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este rambursabil în N+4.
-media creditelor primite în cont curent 1.000.000 u.m. în cursul exercițiului N, iar dobânzile aferente acestora 40.000 u.m.
Să se determine mărimea cheltuielilor cu dobânzile ce vor fi încorporate în costul activului construit (se aplică IFRS).

REZOLVARE

Clădirea este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producție al acesteia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât și altor împrumuturi.
Perioada de capitalizare începe la 31.05.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiții: plățile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate și a început construcția activului).

Împrumutul special:
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului special:
540.000*10%*4/12 = 18.000 u.m.
Veniturile obținute din plasarea temporară a sumelor neutilizate:
- perioada 1.09.N – 31.10.N: (540.000 – 170.000)*8%*2/12 = 4.933 u.m.
- perioada 1.11.N – 30.11.N: (540.000 – 480.000)*8%*1/12 = 400 u.m.
Total venituri = 5.333 u.m.
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 18.000 – 5.333 = 12.667 u.m.
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):
Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- pentru creditele primite în cont curent 40.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 900.000 u.m. (10.000*1.000*9%)
Total dobânzi = 940.000 u.m.
Media altor împrumuturi aferente exercițiului N:
- pentru creditele primite în cont curent 1.000.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 10.000.000 u.m.
Total împrumuturi = 11.000.000 u.m.
Rata de capitalizare = 940.000/11.000.000 = 8,55%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plățile efectuate pe 31.05.N: 200.000*8,55%*7/12 = 9.975 u.m.
- pentru plățile efectuate pe 30.06.N: 90.000*8,55%*6/12 = 3.848 u.m.
- pentru plățile efectuate pe 30.11.N: (130.000-60.000)*8,55%*1/12 = 499 u.m.
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 14.322 u.m.
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exercițiul N = Dobânzile aferente împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 12.667 + 14.322 = 26.989 u.m.
Dar total dobânzi aferente exercițiului N 940.000 + 18.000 = 958.000 u.m., rezultă că dobânzile de 26.989 u.m. vor fi în întregime capitalizate (<958.000 u.m.).

2.La 1.01.N societatea Alfa achiziționează un utilaj cu un preț de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de același furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârșitul duratei de utilitate se vinde utilajul la un preț de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală și reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operațiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziția, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze și să se înregistreze impozitele amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (se aplică IFRS).

REZOLVARE

Înregistrările aferente exercițiului N:
1) la 01.01.N se înregistrează achiziția utilajului: Utilaje = Furnizori de imobilizări 150.000

2) la 31.12.N se calculează și se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 150.000 – 10.000 = 140.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 140.000/4 = 35.000 u.m./an
amortizare anuală fiscală: 150.000/3 = 50.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 35.000

3) la 31.12.N având în vedere că există diferență între amortizarea contabilă și cea fiscală, trebuie calculate și înregistrate impozite amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 150.000 – 35.000 = 115.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 = 100.000, rezultă o diferență temporară impozabilă de 15.000, care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 15.000 * 16% = 2.400,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amânat de 2.400


Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = Datorii de impozit pe profit amânat 2.400

Înregistrările aferente exercițiului N+1:
1) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea utilajului:
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 35.000

2) la 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, în acest scop se compară valoarea netă contabilă de la această dată cu valoarea justă:
Valoarea netă contabilă = 150.000 – 35.000*2 = 80.000
Valoarea justă = 120.000, rezultă o reevaluare pozitivă de 40.000, care se va înregistra astfel:
a) se anulează amortizarea cumulată prin deducerea acesteia din valoarea de intrarea a imobilizării:
Amortizarea utilajelor = Utilaje 70.000
b) se înregistrează rezerva din reevaluare:
Utilaje = Rezerve din reevaluare 40.000
3) la 31.12.N+1 se calculează și înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 120.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000*2 = 50.000, rezultă o diferență temporară impozabilă de 70.000, care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 70.000 * 16% = 11.200,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 2.400, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amânat de 8.800, din care:
-afectând capitalurile proprii: 40.000 * 16% = 6.400
-afectând contul de profit si pierdere: 8.800 – 6.400 = 2.400
Rezerve din reevaluare = Datorii de impozit pe profit amânat
6.400
Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = Datorii de impozit pe profit amânat 2.400

Înregistrările aferente exercițiului N+2:
1) la 31.12.N+2 se calculează și se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 120.000 – 10.000 = 110.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 110.000/2 = 55.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea
imobilizărilor = Amortizarea utilajelor 55.000

2) la 31.12.N+2 se calculează și înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 120.000 – 55.000 = 65.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 * 3 = 0, rezultă o diferență temporară impozabilă de 65.000 care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 65.000 * 16% = 10.400,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 11.200, rezultă că se va anula o datorie de impozit amânat de 800 = (55.000 – 50.000)*16%
Datorii de impozit pe profit amânat = Venituri din impozitul pe profit
amânat 800

2) la 31.12.N+3 se vinde imobilizarea:
-livrarea utilajului:
Debitori diverși = Venituri din vânzarea activelor 12.000
- descărcarea din gestiune a utilajului :
%
Amortizarea utilajelor
Cheltuieli privind activele cedate = Utilaje 120.000
110.000
10.000

3) la 31.12.N+3 se transferă rezerva din reevaluare la rezervă realizată:
Rezerve din
reevaluare = Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare 33.600
4) la 31.12.N+3 se calculează și se înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 0
Baza fiscală = 0
Nu avem diferențe temporare ceea ce va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 0,
Dar soldul inițial al Datoriei de impozit amânat este 10.400, rezultă că se va anula o datorie de impozit amânat de 10.400
Datorii de impozit pe profit amânat = Venituri din impozitul pe profit
amânat 10.400

Politicile contabile aplicate de întreprindere sunt:
1. Evaluarea inițială a unei imobilizări corporale se realizează la cost.
2. Costul de achiziție al unei imobilizări este format din : prețul de cumpărare, taxele vamale și toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul în starea de utilizare prevăzută (cheltuieli de amenajare a amplasamnetului, cheltuieli de transport și de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitecților și inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului și restaurarea amplasamentului).
3. Imobilizările corporale (utilajele) se amortizează. Valoarea amortizabilă se determină scăzând valoarea reziduală din valoarea de intrare.
4. Dacă pentru un activ valoarea contabilă este mai mare decât baza fiscală rezultă o diferență temporară impozabilă, care va determina înregistrarea în contabilitate a unei datorii privind impozitele amânate.
5. După contabilizarea sa inițială ca activ, o imobilizare corporală trebuie să fie contabilizată astfel:
-la costul său diminuat cu amortizările cumulate și pierderile de valoare (prelucrarea de referință)
-la valoarea sa reevaluată, adică la valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu amortizările ulterioare cumulate și pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativă).
6. Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu excepția impozitului generat de o tranzacție contabilizată direct în capitalurile proprii, când impozitul se contabilizează pe seama capitalurilor proprii.
7. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut (activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o sumă egală cu diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și amortizarea calculată pe baza costului inițial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat de întreprindere.
3.La 30.09.N societatea A finalizează realizarea în regie proprie a unei construcții, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea justă a unei construcții similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcției este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani și valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările contabile aferente exercițiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. Să se determine și impactul acestor prelucrări asupra situațiilor financiare. (precizăm că situațiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit modificări fără a ține cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le dețină societatea respectivă) (se aplică IFRS).


Rezolvare
Înregistrările aferente exercițiului N:
1) pe parcursul exercițiului N se înregistrează cheltuielile realizate dupa natura lor, astfel:
Cheltuieli = %
Amortizarea imobilizărilor
Datorii
Stocuri 1.500.000

2) la 30.09.N se înregistrează finalizarea și recepția clădirii:
Construcții = Venituri din producția de imobilizări 1.500.000


3) la 31.12.N se determină și înregistrează amortizarea aferentă exercițiului N:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 600.000 = 900.000
amortizare liniară N = (900.000/10)*3/12 = 22.500

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 22.500


4) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.500.000 – 22.500 = 1.477.500
Baza fiscală activ = 1.500.000 – (1.500.000/15)*(3/12) = 1.475.000
=> diferență temporară impozabilă = 2.500
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N = 2.500 * 16% = 400

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 400

Tranzacțiile de mai sus vor afecta situațiile financiare astfel:

Bilanțul contabil:
Activ Sume Datorii și capitaluri proprii Sume
Construcții 1.477.500 Pierdere (22.900)
Datorii cu impozitul amânat 400


Cont de profit și pierdere: Elemente Sume
Venituri din producția de imobilizări 1.500.000
Cheltuieli legate de realizarea construcției, după natura lor (1.500.000)
Cheltuieli cu amortizarea (22.500)
Cheltuieli cu impozitul amânat (400)
Rezultat N (22.900)


Înregistrările aferente la 31.12.N+1:

1) se calculează și înregistrează amortizarea pentru exercițiul N+1:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 800.000 – 22.500 = 677.500
amortizare lunară N+1 = 677.500/(12ani*12luni – 3luni) = 4.805
amortizare N+1 = 4.805 * 12 = 57.660
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 57.660
2) se înregistrează reevaluarea favorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii nete:
Valoare netă contabilă = 1.500.000 – 22.500 – 57.660 = 1.419.840
Valoare justă = 1.700.000 => rezervă favorabilă din reevaluare = 280.160
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcțiilor = Construcții 80.160
2.2) se înregistrează rezerva din reevaluare majorând capitalurile proprii:
Construcții = Rezerve din reevaluare 280.160

3) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.700.000
Baza fiscală activ = 1.500.000 –1.500.000/15 – 25.000 = 1.375.000
=> diferență temporară impozabilă = 325.000
Datorie cu impozitul amânat N+1 = 325.000 * 16% = 52.000, din care:
- Datorie existentă la 31.12.N: 400
- Partea aferentă capitalurilor proprii: 280.160 * 16% = 44.826
- Cheltuială curentă: (100.000 – 57.660) * 16% = 6.774
Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 44.826

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 6.774

Tranzacțiile de mai sus au următorul impact asupra situațiilor financiare:
Bilanțul contabil:

Construcții 1.700.000 Pierdere (64.434)
Rezerve din reevaluare 235.334
Datorii cu impozitul amânat 52.000
Cont de profit și pierdere:
Elemente Sume
Cheltuieli cu amortizarea (57.660)
Cheltuieli cu impozitul amânat (6.774)
Rezultat N+1 (64.434

Înregistrările aferente la 31.12.N+2:
1) se determină și înregistrează amortizarea pentru exercițiul N+2:
valoare amortizabilă = 1.700.000 – 400.000 = 1.300.000
amortizare lunară N+2 = 1.300.000/(14ani*12luni – 15luni) = 8.497
amortizare N+2 = 8.497 * 12 = 101.964

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcțiilor 101.964

2) se înregistrează reevaluarea nefavorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii nete:
Valoare netă contabilă = 1.700.000 – 101.964 = 1.598.036
Valoare justă = 1.000.000 => diferență negativă din reevaluare = 598.036,
din care: - diminuarea capitalurilor proprii(a rezervei favorabile din reevaluare
constituită în N+1): 280.160
- cheltuieli curente cu ajustări pentru deprecieri: 317.876
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcțiilor = Construcții 101.964
2.2) se înregistrează diminuarea capitalurilor proprii:
Rezerve din reevaluare = Construcții 280.160
2.3) se înregistrează pierderea de valoare a construcției:
Cheltuieli cu ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor = Ajustări pentru deprecierea
construcțiilor 317.876

3) calculul și înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcție = 1.000.000
Baza fiscală activ = 1.500.000 – 2*1.500.000/15 – 25.000 = 1.275.000
=> diferență temporară deductibilă = 275.000
Creanțe de impozite amânate N+2 = 275.000 * 16% = 44.000, din care:
- Datorie existentă la 31.12.N+1 52.000, ce se va anula astfel: 44.826 vor diminua rezerva din reevaluare, iar 7.174 s-au constituit în exercițiile precedente afectând contul de rezultate sub forma unor cheltuieli și acum se vor relua la venituri;
- Veniturile generate în total provin din:
• pierderea de valoare: 317.876 * 16% = 50.860 și

•din diferența de amortizare: (101.964 – 100.000) * 16% = 314

Datorie de impozit amânat = Rezerve din reevaluare 44.826
Datorie de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 7.174
Creanțe de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 44.000

Tranzacțiile de mai sus au următorul impact asupra situațiilor financiare:

Bilanțul contabil: Activ Sume Datorii și capitaluri proprii Sume
Construcții 1.000.000 Pierdere (368.666)
Creanțe de impozite amânate 44.000 Rezerve din reevaluare 0
Datorii cu impozitul amânat 0


7.Societatea Z a construit o clădire la un cost de producție este de 120.000 u.m. Clădirea a fost dată în funcțiune la 1.01.N, fiind utilizată în cadrul procesului de producție. Durata de utilitate este estimată la 30 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La sfârșitul exercițiului N+1, societatea primește o factură de la furnizorul care a efectuat lucrări de modernizare a clădirii în valoare de 14.000 u.m.
Societatea deține investiții imobiliare, pentru evaluarea cărora folosește modelul valorii juste. La 1.07.N+2 întreprinderea a închiriat clădirea altei societăți. La această dată valoarea justă a clădirii este de 124.500 u.m. La 31.12.N+2 valoarea justă devine 124.000 u.m. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal
Să se înregistreze operațiile efectuate de societatea Z în exercițiile N, N+1 și N+2. Care ar fi fost înregistrările contabile la 1.07.N+2 dacă valoarea justă era de 105.000 u.m.? (se aplică IFRS)

Rezolvare
1) la 31.12.N se calculează și se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 120.000 – 0 = 120.000 u.m.
amortizare anuală: 120.000/30 = 4.000 u.m./an

Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 4.000

2) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea clădirii:
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 4.000
3) la 31.12.N+1 se înregistrează modernizarea clădirii:
Clădiri = Furnizori de imobilizări 14.000

Valoarea netă contabilă a clădirii la 31.12.N+1: 120.000 + 14.000 – 4.000*2 = 126.000
4) la 30.06.N+2 se calculează și se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 126.000 – 0 = 126.000 u.m.
amortizare anuală: 126.000/28 = 4.500 u.m./an
amortizarea aferentă exercițiului N+2: 4.500*6/12 = 2.250 u.m.

Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor =Amortizarea clădirilor 2.250

Amortizarea cumulata până la 30.06.N+2: 4.000*2 + 2.250 = 10.250
Valoarea netă contabilă a clădirii la 30.06.N+2: 134.000 – 10.250 = 123.750
5) la 1.07.N+2 se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la imobile ocupate de proprietar la investiții imobiliare:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoașterea investiției imobiliare evaluate la valoare justă și a diferenței dintre valoarea justă și valoarea contabilă:
Investiții imobiliare = %
Clădiri
Rezerve din reevaluare 124.500
123.750
750

notă: După recunoașterea inițială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă va evalua toate investițiile sale imobiliare la valoare justă cu excepția situațiilor în care aceasta nu poate fi determinată în mod credibil. În cazul nostru societatea deține investiții imobiliare, pentru evaluarea cărora folosește modelul valorii juste.
notă: În cazul în care o proprietate imobiliară utilizată de posesor este transferată în categoria investițiilor imobiliare evaluate la valoarea justă, operația este considerată ca o reevaluare și diferența dintre valoarea justă și valoarea contabilă este tratată în conformitate cu IAS 16.
6) la 31.12.N+2 se recunoaște variația valorii juste:
Valoare justă anterioară = 124.500
Valoare justă actuală = 124.000, rezultă o pierdere de valoare de 500 u.m.
Cheltuieli privind investițiile imobiliare = Investiții imobiliare 500

Înregistrările contabile la 1.07.N+2 în situația în care valoarea justă era de 105.000 u.m.:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoașterea investiției imobiliare evaluată la valoare justă și a diferenței dintre valoarea justă și valoarea contabilă:

%
Investiții imobiliare
Cheltuieli privind investițiile imobiliare = Clădiri 123.750
105.000
18.750

notă: Nu se vor înregistra impozite amânate, pentru că tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal (baza fiscală pentru activ este egală cu valoarea contabilă și nu există diferențe temporare).

Va pun aici ce am rezolvat eu ...poate ajuta pe cineva...

OK 1. Societatea A (absorbantă) deține 20% din capitalul societății B (absorbită), iar B deține 2.000 de acțiuni A.
Conducerile celor două societăți au decis fuzinea prin absorbția societății B de către A.
Bilanțul societăților A (absorbantă) și B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:
Elemente A B
Cheltuieli de constituire 10.000 -
Imobilizări corporale 1.248.000 788.000
Imobilizări financiare 160.000 22.000
Stocuri 160.000 330.000
Clienți 138.000 280.000
Investiții financiare pe termen scurt 56.000 -
Conturi la bănci 28.000 8.000
Total activ 1.800.000 1.428.000
Credite pe termen lung 162.000
Împrumut obligatar - 288.000
Furnizori 46.000 256.000
Datorii fiscale 70.000 44.000
Total Datorii 278.000 588.000
Capital social 1.000.000
(100.000 acțiuni) 800.000
(80.000 acțiuni)
Rezerve 402.000 238.000
Rezultat 120.000 (198.000)
Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Informații suplimentare:
Pentru societatea A:
-existența unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existența unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 acțiuni B au fost achiziționate la valoarea lor nominală;

Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanțelor clienți sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;
-cele 2.000 acțiuni A au fost achiziționate la valoarea totală de 22.000 lei.

Să se contabilizeze fuziunea prin absorbție în situația existenței participațiilor reciproce.







REZOLVARE

Evaluarea aporturilor

Societatea A societatea B
Capitaluri proprii 1.522.000 840.000
Se elimina activele fictive
Chelt de constituire -10.000 0
Activul net contabil = 1.512.000 840.000

Corectii de valoare
Fond comercial +80.000 +88.000
Imobilizari corporale +56.000 +26.000
Creante 0 -13500
Stocuri 0 -6.500
Titluri de participare
B detinute la A
16.000 ac B=X(VMIb) 16.000(X-10)
Titluri de participare
A detinute la B
2000 ac A=Y(VMIa) 2000(Y-11)
Activ net cont corijat 2.208.000+16.000X 912.000+2000Y
/numarul de actiuni 100.000 80.000
=valoare/actiune=VMI =X/actiune =Y/actiune

VMI= valoarea matematica a unei actiuni
determinarea VMI
100.000 Y = 2.208.000 +16.000 X
80.000 X = 912.000 +2000 Y
100.000 Y = 2.208.000 + 16.000 X rezulta
Y = 22.80 + 0.016X
80.000 X = 912.000 + 2000(22.08+0.16X) adica 912.000+2000(22.08+0.16x)-80.000x=0
Rezulta 912.000+44160+320x-80.000x=0 = 956.160+79680x rezulta
X=956160/79680 = 12
X=12 rezulta Y=22.08+0.16*12=24
Y=24
VMI b=x=12
VMI a=y=24
Raportul de paritate = VMIB/VMIA=12/24=1/2
Nr de actiuni A de emis pt fuziune cu B = ANC corijatB*80%/VMIA=912.000+(2000*24)*80%/24=960.000*80%/24 = 32.000 actiuni A
A isi va majora CS cu nr de actiuni A emise * valoarea nominala/actiune= 32.000 actiuni *10lei/actiune=320.000 lei
Prima de fuziune pe fiecare componenta:
a) prima de fuziune =32.000 actiuni A * (VMIA-val. Nominala actiune A)=32.000 actiuni A * (24-10) = 448.000 lei
b) b) prima de fuziune = nr de actiuni B detinute de A * (VMIB-val.nominala actiune B)= 16.000*(12-10)=32.000
Total prima de fuziune = prima a +prima b=448.000+32.000= 480.000

Societatea A
• majorare capital social
456 = % 800.000
1011 320.000
1042 480.000
• Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune , iar daca aceasta nu este suficienta se anuleaza prin 117 , pe seama rezultatului reportat0
1042 = 263 160.000
• Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluata
% = %
88.000 207 161 288.000
788.000+26.000=814.000 21 40 256.000
2000AC*24=48.000 109 44 44.000
280.000-13.500=266.500 4111 456 960.000
330.000-6500=323.500 3 5121 8000
• Regularizare cont 456
456 = 117 160.00
• Anulare actiuni proprii
1042 = 109 48.000
• Anulare chelt de constituire
6583 = 201 10.000
• Trecere la capital social varsat
1011 = 1012 480.000
Societatea B
• Transferul de active
461.01 = 7583 1.548.000(1.428.000+960.000-84.000)
6583 = %
21 788.000
263 22.000
3 330.000
4111 280.000
5121 8000
• Calcul rezultat din fuziune
7583 = 121 1.548.000
• Sold creditor 121 din fuziune =120.000
121 = 6583 1.428.000
• Transfer datorii de la B la A
% = 461.01 588.000
161 288.000
40 256.000
44 44.000

• Transfer capitaluri proprii de la B la A
1.158.000 % = % 1.158.000
800.000 1012 121 198.000
238.000 106 456 960.000
120.000 121
• Soldare aport
466 = 461.01 960.000

PARTIAL 2. La 1.01.N societatea Alfa (care aplică IFRS) achiziționează un utilaj cu un preț de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de același furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârșitul duratei de utilitate se vinde utilajul la un preț de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală și reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operațiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziția, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze și să se înregistreze impozitele amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (toate valorile sunt exprimate în u.m.).
01.01.N
Valoare utilaj = 117.000 + 33.000 = 150.000
Achizitie utilaj 2131 = 404 150.000

Amortizare lineara 4 ani = 150.000 / 4 ani = 37.500 lei / an
An N 6811 = 2813 37.500
An N+1 6811 = 2813 37.500
Valoarea reziduala = 10.000

31.12.N+1 se reevalueaza utilajul la valoarae justa de 120.000
Valoare neta utilaj = pret achizitie-amortizare= 150.000 –(37.500*2) = 75.000
Valoare recuperabila = max(val justa –costuri; valoarea de utilitate)
Val. Justa – costuri = 120.000
Valoarea de utilitate = cost – amortizare – ajustarea pt depreciere = 150.000-75.000-
Deprecierea de valoare = contab neta - val recuperabila
Coeficient de reevaluare = val justa/val neta ontabila
Valoarea bruta reevaluata = cost achizitie* coef de reevaluare


NU 3. La 30.09.N societatea A (care aplică IFRS) finalizează realizarea în regie proprie a unei construcții, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea justă a unei construcții similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcției este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de 400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani și valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările contabile aferente exercițiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de impozit pe profit 16%. Să se determine și impactul acestor prelucrări asupra situațiilor financiare. (precizăm că situațiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit modificări fără a ține cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le dețină societatea respectivă).


OK 4. Legăturile dintre 3 societăți se prezintă astfel:
20 % 50 %
A
B
C


40 %
Calculați procentajele de control și de interes pe care Societatea A le are în C.

A in B 20% de control si 20% de interes
A in C Direct 40%
Indirect prin B 0%
Total in C 40% (40%+10%=50%)

NU 5. Situațiile financiare ale societății X, filială a societății M, se prezintă astfel:

Bilanț:
Elemente Valori
Imobilizări necorporale 20.000
Instalații 60.000
Utilaje 40.000
Mărfuri 80.000
Clienți 70.000
Disponibil 30.000
Total active 300.000
Capital social 100.000
Rezerve 40.000
Rezultat 6.000
Datorii 110.000
Impozite amânate 0
Furnizori 44.000
Total capitaluri și datorii 300.000

Situația veniturilor și cheltuielilor
Elemente Valori
Cifra de afaceri 500.000
Cheltuieli cu mărfuri 400.000
Cheltuieli cu amortizări, deprecieri 35.000
Alte cheltuieli 58.000
Rezultatul exercițiului 7.000
Cheltuiala cu impozitul 1.000
Rezultat net 6.000

Între politicile contabile ale celor două societăți există anumite diferențe și anume:
- societatea X utilizează amortizarea degresivă pentru instalații, în timp ce societatea M utilizează amortizarea lineară. Cheltuiala exercițiului trebuie să fie cu 2.000 u.m. mai mică;
- pentru utilaje valoarea recuperabilă este 39.000 u.m., însă societatea X nu a contabilizat deprecierea;
- societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, în timp ce grupul utilizează CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.000 u.m.
Cota de impozitare este 16%.
Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?


OK 6. La 30.06.N, societatea F a achiziționat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenționat în proporție de 80%.
În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenția pentru investiții a fost recunoscută inițial la venituri în avans și a fost virată la veniturile exercițiului curent în același ritm cu amortizarea utilajului.
Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.

Care sunt operațiile de omogenizare prealabile consolidării?
In ex. N
Achizitia utilajului
2131 = 404 200.000
Primirea subventiei pt investitii
445 = 131 160.000
Inreg chelt privind amortizarile
6811 = 2813 (200.000-160.000)/5 ani = 8000 / an
Virarea unnei parti din subventie la veniturile ex curent, la 31.12.N
131 = 7584 16.000





OK 7. La 31.12.N se cunosc următoarele informații despre societatea Gama (în lei):
Elemente Valoare
Rezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000
Încasări din noi emisiuni de obligațiuni 500.000
Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000
Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 340.000
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000
Creșteri de stocuri 600.000
Plăți din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni 200.000
Creșteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000
Diminuări de stocuri 1.300.000
Creșteri de creanțe din exploatare 1.500.000
Câștiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000
Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente finanțării (plătite) 80.000
Plăți către furnizorii de imobilizări 190.000
Creșteri de venituri în avans din exploatare 210.000
Creșteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) 880.000
Venituri din subvenții pentru investiții 50.000
Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000
Plăți din achiziția de investiții financiare pe termen scurt 300.000
Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 210.000
Cheltuieli din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize 100.000
Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000
Diminuări de creanțe din exploatare 850.000
Încasări din vânzarea de investiții financiare pe termen scurt 900.000
Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit 150.000
Încasări de subvenții pentru investiții 90.000
Lichiditățile și echivalentele de lichidități la începutul anului au fost de 1.350.000 lei iar la sfârșitul anului de 790.000 lei. Efectul variațiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000 lei.
Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, știind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.

1.Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirecta:
I Rezultat înainte de impozit (pierdere) -2.200.000
Eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei(6811+6812+6813+6814+6863-7812-7813-7814-7863)
(+) Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor
(-)Venituri din ajustarea imob. corporale
(+)Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor

+300.000
-700.000
+500.000
II Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu exploatarea(+666 daca dob este costul finanatarii+6642+7641-7641-7642-765+665-7583+6583-7584)
(+) Ch. Din dif curs pt devize
(+) pierderi din vanz imob financiare
(-) Venituri din subventii pentru investitii
(+) Ch cu dob aferente finantarii
(-)Venituri din diferențe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilități în devize


+100.000
+170.000
-50.000
+80.000
-210.000
Rezultat din exploatare inaintea deducerii necedarului fond de rulment
III Eliminarea variatiei necesarului de fond de rulment din exploatare (stoc la sf de an – stoc la inc de an) -2.150.000



(-) Variatia stocurilor(-600.000+1.300.000)
- cresteri de stocuri
+diminuari de stocuri +700.000
(-) Variatia cheltuielilor in avans din exploatare(70.000-50.000) -20.000
(+) Variatia veniturilor in avans din exploatare(210.000-250.000) -40.000
(+) Variatia datoriilor din exploatare(880.000-340.000)
+cresteri de datorii +540.000
(-) Variatia creantelor din exploatare(1.500.0000-850.000) -650.000
Rezultat din exploatare dupa variatia NFRE -1.620.000
-Impozit pe profit
platit -150.000
=Flux net din activitatea de exploatare
(incasari- plati din exploatare –sume incasate si platite nu venituri sau chelt.) -3.420.000

. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de investitii:(
(dobanzi si dividende incasate)
(+)Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000
(+)Incasari din vanzarea de investitii financiare pe termen scurt +900.000
(+)Încasări de subvenții pentru investiții +90.000
(-)Plăți către furnizorii de imobilizări -190.000
(-)Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -300.000
= flux net din actiitatea de investitii +900.000
3. Determinarea fluxului net de trezorerie pentru activitatea de finantare:
(platit sau incasat)
(+) Incasari din noi emisiuni de obligatiuni +500.000
(-)Plati din rambursarea imprumuturilor din emisiune de obligatiuni -200.000
(-)Cheltuieli cu dobanzile aferente finantarii(platite) -80.000
220.000

Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati= -3.420.000+ 900.000+220.000= - 2.300.000
Lichiditati la inceputul anului=1.350.000
Lichiditai la sfarsitul anului=790.000
Efectul variatiilor cursurilor monetare straine=110.000(+venituri din dif de curs-che din dif de curs)
Variatia lichiditatilor=790.000+1.350.000+110.000=-2.250.000




NU 8. Întreprinderea Alfa achiziționează la începutul exercițiului N un utilaj la costul de 1.000 lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani și decid să amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creșterii valorii juste, managerii decid să reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului N+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită incertitudinilor de pe piață și a modificărilor procesului de fabricație managerii au decis că o estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obține încasări de 1.800 lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plățile ocazionate de costurile operaționale atașate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 și respectiv 900 în N+4. Rata de rentabilitate economică așteptată este de 30%. Utilajul a fost finanțat dintr-un credit bancar al cărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuiește să facă o modernizare a activului, operație din care se speră să se obțină un plus de încasări de 5% față de estimarea evalutorului. Cota de impozit este de 16%.

Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operațiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanț a activului la sfârșitul fiecărui an.




PARTIAL 9. Se dau următoarele operații:
(1)vânzarea unui teren la prețul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de achiziție al activului vândut este de 800.000 lei;

411 = % 1.240.000
7583 1.000.000
4427 240.000

6583 = 2111 800.000

(2)vânzarea de investiții financiare pe termen scurt achiziționate în cursul anului: 100 acțiuni la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziției este de 8 lei/buc;

100 actiuni * 10 lei = 1000 lei la curs bursier
100 actiuni * 8 lei = 800 lei la curs achizitie
Curs achizitie < curs bursier
% = 5121 1000
1091 800
141 200


(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acțiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anului trecut cu 2 lei/acțiune);

1000 actiuni * 15 lei =15.000 lei pret de vanzare
1000 actiuni * 16 lei = 16.000 lei pret de achizitie
Pret achizitie > pret de vanzare

% = 1091 16.000
5121 15.000
149 1000


(4)la sfârșitul anului întreprinderea deține investiții financiare pe termen scurt cotate: 2.000 acțiuni; cursul bursier la sfârșitul anului este de 20 lei/acțiune (ele fuseseră cumpărate la cursul de 18 lei în cursul anului);

Curs bursier 2000 actiuni * 20 lei = 40.000 lei
Curs cumparare 2000 actiuni * 18 lei = 36.000 lei

(5)la sfârșitul anului întreprinderea deține 500 acțiuni reprezentând imobilizări financiare cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei și depreciate în bilanțul anterior cu 2 lei/acțiune; cursul de închidere este de 15 lei/acțiune;



(6)întreprinderea deține o clădire achiziționată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În bilanțul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfârșitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 180.000 lei;

Pret achizitie = 500.000 lei ( in urma cu 5 ani)
Val justa = 700.000 ( anul trecut)
Rezerva din reevaluare = 200.000
Amortizare = 70.000 ( an curent)
Val. Justa = 300.000 (la sf. an curent)
Rezerva din reevaluare disponibila = 180.000






(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preț de vânzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul producției vândute este de 5.000.000 lei;

Vanzare produse finite
4111 = % 9.920.000
701 8.000.000
4427 1.920.000

Scoaterea din evidenta produse finite 711=345 5.000.000

(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale(609) în valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziționate de la furnizori;
% = 401 248.000
609 200.000
4426 48.000

(9)întreprinderea a acordat clienților în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;


4111 = % 744.000
709 600.000
4427 144.000


(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;

167 = 404 80.000
666 = 404 20.000
4426 = 404 24.000

(11)la sfârșitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii(ct 1511) estimat la 10.000 lei;

4118(clienti incerti) = 4111 10.000 lei
6812 = 1511 10.000 lei

(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producție ca urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanțul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanțare echivalentă cu rambursare la scadență este de 12%;



(13)se încasează dobânzi aferente obligațiunilor achiziționate de la societatea Gama, rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de deținere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;



(14)în cursul anului s-au obținut produse finite la costul de 6.000.000 lei;

345 = 711 6.000.000

(15)la sfâșitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;


Cost cladire = 160.000
Amortizare cumulata =40.000
Val justa 31.12.N = 110.000
Chelt cu cesiune = 5000

Valoarea justa diminuata cu ch estimate de vanzare = 110.000-5000=105.000


(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime privind participarea salariaților la profit;

(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
691 = 441 942.900

Se cere:
a)să se contabilizeze operațiile de mai sus;
b)să se prezinte incidența acestor operații asupra contului de profit și pierdere întocmit conform OMFP 3055/2009.


PARTIAL 10. O societate are un centru de întreținere și reparații și două ateliere. Costurile lunii august pentru fiecare departament se prezintă astfel:

Întreținere Atelier A Atelier B
30.000 u.m. 105.000 u.m. 120.000 u.m.

Centrul de întreținere și reparații asigură buna funcționare a activității în cele două ateliere. Au fost lucrate 300 ore pentru atelierul A și 200 ore pentru atelierul B.
a) Care sunt centrele principale și centrele auxiliare?
b) Care este costul centrelor principale care va fi repartizat obiectelor de cost?

Intretinere 30.000 u.m.
300 ore atelierul A = 18.000 u.m
200 ore atelierul B = 12.000 u.m.


OK 11. O echipă analizează implicațiile financiare ale deschiderii unui restaurant. Ținând cont de zonă, estimează că ar putea servi zilnic între 100 și 150 de mese (adică între 3.000 și 4.500 de mese pe lună), la un preț mediu de 11 u.m. Costul mediu variabil al unei mese este de 7 u.m. Dacă servește până la 120 de mese pe zi, costurile fixe sunt de 12.600 u.m., iar dacă servește peste 120 de mese, costurile fixe sunt de 13.200 u.m.

Calculați pragul de rentabilitate și recomandați câte mese ar trebui avute în vedere pentru ca afacerea să fie rentabilă.


a) Pentru 120 mese/zi – 3.600 mese/luna
Venituri = 3.600 * 11 u.m. = 39.600 u.m.
Cheltuieli = Variabile (3.600 * 7 u.m. = 25.200 u.m.) + Fixe (12.600 u.m.) = 37.800 u.m.
Marja profit = 39.600 – 37.800 = 1.800 u.m.
b) Pentru 150 mese/zi – 4.500 mese/luna
Venituri = 4.500 * 11 u.m. = 49.500 u.m.
Cheltuieli = Variabile (4.500 * 7 u.m. = 31.500 u.m.) + Fixe (13.200 u.m.) = 44.700 u.m.
Marja profit = 49.500 – 44.700 = 4.800 u.m.
Așadar, profitul maxim se va obține pentru cifra maxima de afaceri estimata, adica servirea a 150 mese/zi.

Pentru ca afacerea sa fie profitabila:
a) pentru <120 mese/zi
12.600 : 4 = 3.150 mese/luna
Pentru ca afacerea sa fie profitabila trebuie sa se serveasca între 3.150 si 3.600 mese pe luna
b) pentru >120 mese/zi
13.200 : 4 = 3.300 mese/luna
In cazul in care se servesc peste 120 mese/zi, afacerea este cu atat mai profitabila cu cat se servesc mai multe mese.

Concluzie: pragul de rentabilitate este de 105 mese/zi, 3150 mese/luna.



NU 12. O societate prestează servicii de consultanță. În luna mai au fost încheiate și efectuate 110 de contracte de prestări servicii. Referitor la costurile suportate se cunosc următoarele informații:
Cont de profit și pierderi Valori
Venituri din vânzări 110 * 400 = 44.000
- Costuri variabile 110 * 100 = 11.000
= Marja asupra costurilor variabile 33.000
- Costuri fixe 27.000
= Rezultat 6.000

a) Calculați marja asupra costurilor variabile și factorul de acoperire.
b) Calculați pragul de rentabilitate (cantitativ și valoric).
c) Calculați intervalul de siguranță și coeficientul de siguranță.
d) Comentați situația firmei.





OK 13.Societatea Gama achiziționează 100 de carnete a căte 23 de tichete de masă la valoarea nominală de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominală a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056. Costul imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibilă aferentă costului imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, în valoare totală de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent.
Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009?

a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:
% = 401 „Furnizori” 20.986
5328 „Alte valori” 20.056
628 „Alte cheltuieli cu serviciile 750
executate de terti”
4426 „T.V.A. deductibila” 180
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:
401 = 5121 20.986
„Furnizori” „Conturi la banci in lei”
c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 (90 carnete*23 tichet)*8.72 = 18050,40 lei
„Cheltuieli cu tichetele de masa „Alte valori” (230 buc. x 7,56 lei/buc.)
acordate salariatilor”
d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:
461 „Debitori diversi” = 5328 „Alte valori” 2935.60
e) Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:
5121 = 461 2935.60
„Conturi la banci in lei” „Debitori diversi”



Exercitii an 2-2 Expertize contabile
1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare și extrajudiciare?

Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale.
Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar


2. Cum se numesc experții contabili în dosarele civile?

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

3. Explicați cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză și ce conține Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmii un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar.



Fezabilitate 2-2
1. Ce reprezintă durata de viață a unui proiect investițional?
Investitiile reprezinta plasamente de capital realizate in scopul obtinerii unor bunuri durabile prin care, pe viitor se vor obtine venituri ce vor acoperi investitia initiala plus un profit.
Din p.d.v. economic, investitiile reprezinta renuntarea la utilizarea imediata a unor resurse disponibile cu scopul obtinerii de venituri viitoare ( mai mari decat investitia ).
Din p.d.v. contabil, investitiile reprezinta imobilizari de fonduri in valori mobile sau imobile destinate sau nu activitatii curente.
Din p.d.v. financiar, investitiile reprezinta cheltuieli actuale realizate pentru a genera in viitor fluxuri de venituri care sa asigure recuperarea cheltuielilor initiale si realizarea de profit suplimentar.

Investitiile sunt cheltuieli certe efectuate in prezent si cel mai adesea ireversibile;
veniturile si beneficiile realizate dupa finalizarea investitiilor sunt incerte si supuse riscurilor;
efortul investitional este cel mai adesea foarte complex, antrenand resurse materiale, financiare, umane, materializate in obiective de investitii;
investitiile se concretizeaza in bunuri durabile cu valoare mare pe seama carora se anticipeaza obtinerea de rezultate pe termen lung;
resursele investitionale raman imobilizate pana la finalizarea investitiei sau pana la realizarea primelor beneficii asteptate;
procesul investitional este insotit de risc pe durata realizarii innvestitiei si pe aceea a exploatarii obiectivului realizat;
decizia realizarii investitiei este strans legata de potentialul firmei si de mediul de afaceri;
realizarea investitiilor este afectata decisiv de influenta factorului timp;
procesul investitional este in stransa interdependenta cu toate segmentele vietii
economice si sociale si cu perioadele de crestere sau de criza.

2. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilității economico - financiare, proiectele investiționale? Dezvoltați pe scurt.

Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1.Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2.Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1.Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)



CONSULTANTA FISCALA ACORDATA CONTRIBUABILILOR

IMPOZITE INDIRECTE

Problema 1.
O instituție publică a depozitat, într-o perioadă, în magaziile sale, bunuri în valoare totală de 26.000 lei. Din acestea 12/20 aparțin acesteia, iar restul sunt ale unei societăți comerciale din zonă. Chiria practicată pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituția publică? Dacă da, se cere să se calculeze mărimea acesteia.

Caz 1
Conform cod fiscal art 141 alin(2) lit (e) inchirierea este scutiva de tva .

e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepții:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;(
4. închirierea seifurilor;

Caz 2
In cazul in care se opteaza facturarea chiriilor cu tva se face notificare la administratia financiara prin care se anunta ca facturarea se va face cu tva.

Bunuri = 26.000 lei
Bunuri care le apartin = 26.000 lei * 12/20 = 26.000*0.6 =15.600 lei
Bunuri care nu le apartin = 10.400
Chirie 6% = 10.400 * 6 % = 624 lei
Tva aferent chiriei = 120.77 lei

Problema 2.
Hotelul „Palace” a realizat într-o perioadă de pe urma activității de cazare un venit de 700 mil. lei. În prețul de cazare este inclus și costul micului dejun, acesta reprezentând 12,5%.
Să se calculeze TVA aferentă venitului obținut.

700.000.000 *12.5% = 87.500.000 lei micul dejun
612.500.000 lei cazare
Tva aferent cazarii = 612.000.000 / 9% = 50.532.110,10 lei
Tva aferent mic dejun = 87.500.000 / 1.24 = 13.970.588,23
Tva aferent venitului obtinut = 64.502.698,33 lei


Problema 3.
Casa de producție „Tudor” a realizat într-o perioadă fiscală, de pe urma producției de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. În aceeași perioadă s-a încasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfășurarea activității casa de producție a achiziționat bunuri și a beneficiat de servicii în valoare de 486.000 lei, TVA 19%.
Știind că pro-rata definitivă a anului precedent a fost de 0,2 se cere:
să se calculeze mărimea TVA colectată de unitate;
să se precizeze valoarea TVA datorată sau achitată pentru bunurile și serviciile achiziționate;
să se stabilească și înregistreze în contabilitate decontul de TVA.

Venituri din productie de televiziune = 890.000
Venituri din publicitate = 563.000
Cheltuieli = 486.000
Pro-rata anului precedent = 0.2

Tva colectata 890.000 / 1,19 * 0,19 = 142100.84
Tva datorata/achitata pentru bunuri si sv achizit = 486000 / 1,19 * 0,19=77596.64
Tva de plata = (890.000 / 1,19 * 0,19) - 0,2 *( 486000 / 1,19 * 0,19)=
=142100.84-0.2*77596.64 = 142100.84-15519.33=126581.51




Problema 4.
S.C. „X” S.R.L., persoană impozabilă revânzătoare, a comercializat într-o perioadă bunuri second-hand, preț de vânzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Prețul de cumpărare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziția efectuându-se de la persoane ce nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
Să se precizeze valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrărilor efectuate de către S.C. „X” S.R.L.


75.000 lei *1.24 = 93.000 pret vanzare inclusiv tva
Tva colectat = 18.000 lei





Exercitii fuziuni si divizari de intreprinderi - Anul 2

Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ A B Elemente de pasiv A B
Cheltuieli de constituire 5.000 10.000 Capital social 50.000 75.000
Imobilizari corporale 100.000 75.000 Rezerve 25.000 5.000
Imobilizari financiare 45.000 - Rezultat reportat 40.000 10.000
Marfuri 45.000 35.000 Furnizori 115.000 40.000
Clienti 80.000 45.000 Credite bancare pe termen lung 85.000 90.000
Disponibilitati 40.000 55.000
Total activ 315.000 220.000 Total pasiv 315.000 220.000

In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor doua societati astfel:
- societatea A: 45.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente A B
Capital propriu 115.000 90.000
Active fictive-ch.de constituire -5.000 -10.000
Plusvaloarea imobilizarilor corporale 45.000 70.000
Plusvaloare din titluri de participare
(9.000 * 10 – 45.000) 45.000 0
Activ net corijat(ANC) 200.000 150.000
Numar de actiuni(Na) 10.000 15.000
Valoarea intrinseca(ANC/Na) 20 10


Se cere:

Aplicatia nr.1: contabilizarea operatiunilor la societatea absorbanta

Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 20 / 10 = 2 / 1

Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.

Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 – 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;

Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat cei ai societatii B: 6.000 * &frac12;= 3.000 actiuni;

Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;

Prima de fuziune: 60.000 – 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea majorarii capitalului social al societatii A;

In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;

In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in capitalul societatii B.

Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.

Fluxul informational contabil la societatea A:
a. contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 ./.
1012
1042.1
1042.2
261 150.000
15.000
45.000
45.000
45.000

b. contabilizarea primirii aportului de la societatea B:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000 ./.
212
371
411
512 ./.
456
401
162 280.000
150.000
40.000
90.000

In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Cheltuieli de constituire 5.000 Capital social 65.000
Imobilizari corporale 245.000 Prime de fuziune 90.000
Marfuri 80.000 Rezerve 25.000
Clienti 125.000 Rezultat reportat 40.000
Disponibilitati 95.000 Furnizori 155.000
Credite bancare pe termen lung 175.000
Total activ 550.000 Total pasiv 550.000



Fluxul informational contabil la societatea B:
a. contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor Cont creditor Valoare
461 7583* 150.000
* venituri din operatiuni de fuziune

b. contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000 ./.
401
162
6583*
./.
212
371
411
512 210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport

c. contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor Cont creditor Valoare
261 461 60.000


d. contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:
Cont debitor Cont creditor Valoare
6588 201 10.000

e. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor Cont creditor Valoare
121 ./.
6583
6588 90.000
80.000
10.000
f. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
Cont debitor Cont creditor Valoare
7583 121 150.000

g. determinarea rezultatului fuziunii:
Rezultat = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultat = 150.000 – 90.000 = 60.000 lei

Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ Valoare Elemente de pasiv Valoare
Titluri de participare 60.000 Capital social 75.000
Debitori diversi 90.000 Rezerve 5.000
Rezultat reportat 10.000
Rezultatul fuziunii 60.000
Total activ 150.000 Total pasiv 150.000


Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:
a. contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
./.
1012
106
117
121 456 150.000
75.000
5.000
10.000
60.000

b. contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 261 60.000

c. compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:
Cont debitor Cont creditor Valoare
456 461 90.000

Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A

Am fost azi sa duc reg sal electronic...si..nu mi l au primit pt ca eu l am facut in saga...iar ei nu pot prelua decat din REVISAL..dar sa astept ca or sa scoata program si pt preluarea pt cei care le fac din programele de conta..si oricum s ar putea sa prelungeasca termenul....asta mi au spus azi...


mi au spus ca putem duce mai multe firme pe aceeasi discheta