probleme stagiari an 1

marce52003, la Jun 30 2009, 09:43 AM, a spus:

1. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exercițiul n+1 și să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare și de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N N+1
Imobilizări 1000 1100 100
Stocuri 300 350 50
Creanțe 400 430 30
Disponibilități 100 70 30
TOTAL ACTIV 1800 1960 160
Capitaluri proprii 500 600 100
Datorii financiare 600 650 50
Furnizori 200 300 100
Datorii salariale și fiscale 450 390 60
Credite de trezorerie 50 10 40

Indicator u.m.
Cifra de afaceri 1000
Cheltuieli materiale 300
Cheltuieli salariale 400
Cheltuieli fiscale și sociale 50
Cheltuieli cu amortizarea 100
Cheltuieli cu dobânda 50
Impozit pe profit 25

Metoda indirectă
 Rezultat înaintea impozitării 125 (1.000 – 300 – 400 -50 -100 – 50 + 25)
- Venituri din provizioane
- Rezultatul din cesiunea imobilizărilor
+ Pierdere din cesiunea titlurilor de participare
+ Cheltuieli cu dobânzile 50
+ Cheltuieli cu amortizarea 100
- Venituri din dividende
= Rezultat din exploatare înaintea deducerii variației necesarului de fond de rulment din exploatare 275
- Creșterea creanțelor clienți 30
- Creșterea stocurilor 50
+ Creșterea furnizorilor 100
+ Impozit pe profit de plătit 25
+ Incasări din vânzarea titlurilor pe termen scurt
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 320

+ Încasări din cesiunea titlurilor 40
- Plăți către furnizorii de imobilizări
+ Dividende încasate
+ Încasări din vânzarea utilajelor 100
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiții 100

+ Încasări din împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
+ Contractare credite pe termen lung 50
- Rambursare credite pe termen lung
- Dobânzi plătite 50
= Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanțare 0

[quote name='anca Brie' date='Feb 21 2010, 09:29 PM' post='219809']
[quote name='marce52003' post='205790' date='Jun 30 2009, 09:43 AM']Buna. Ma poate ajuta cineva cu rezolvarile la urmatoarele probleme, va rog foarte mult. Trebuie sa predau zilele astea lucrarea si nu am reusit sa rezolv toate problemele. Mersi anticipat

1.S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominala efectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000 x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.

2.SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala.

3.SC MEDA SA achizitioneaza 5000 actiuni de la o filiala din cadrul grupului, avand valoarea nominala de 2 lei/actiune, achitandu-se prin virament bancar 70% din valoarea nominala a actiunilor cumparate. Comisionul societatii de valori mobiliare este de 2%. Ulterior, se achita si varsamintele neefectuate prin virament bancar.

4. SC MARA SA detine un teren cu o valoare contabila de 10000 lei. La sfarsitul anului N terenul este evaluat la valoarea justa de 9000 lei. La sfarsitul anului N+1 terenul este evaluat la valoarea justa de 9500 lei.


5. SC SRIOTEX SA constituie la BRD un depozit la termen, pe doi ani, in valoare de 10000 lei. Dobanda anuala bonificata de banca este de 40%. Sa se inregistreze constituirea depozitului si primirea dobanzii anuale in contul curent al societatii.


6. SC OVEX SA inregistreaza in contabilitate imprumuturile acordate pe termen lung, altor societati comerciale, in suma de 40000 lei, care nu au mai putut fi incasate sau recuperate.

7.O persoană fizică desfășoară o activitate de croitorie pentru care optează să fie impusă pe bază de normă de venit. Norma anuală de venit este de 60.000 lei. Persoana fizică începe activitatea pe data de 15 aprilie. În luna august este plecată 10 zile într-un circuit turistic, justificând organelor fiscale nedesfășurarea activității pe baza biletelor. Recalculați norma de venit.

8.O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal achiziționează un imobil, în valoare de 240.000 lei, fără TVA, în anul 2007 în vederea desfășurării de operațiuni cu drept de deducere și deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achiziționării. În anul 2009 închiriază în întregime imobilul în regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. În ce constă ajustarea TVA în acest exemplu?

1. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exercițiul n+1 și să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare și de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:
Indicator
N
N+1
Imobilizări
1000
1100
Stocuri
300
350
Creanțe
400
430
Disponibilități
100
70
TOTAL ACTIV
1800
1960
Capitaluri proprii
500
600
Datorii financiare
600
650
Furnizori
200
300
Datorii salariale și fiscale
450
390
Credite de trezorerie
50
10


Indicator
u.m.
Cifra de afaceri
1000
Cheltuieli materiale
300
Cheltuieli salariale
400
Cheltuieli fiscale și sociale
50
Cheltuieli cu amortizarea
100
Cheltuieli cu dobânda
50
Impozit pe profit
25

2. Să se calculeze soldurile intermediare in manieră continentală și în manieră anglo‐saxonă pornind de la informațiile de mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor
2000
Producția vândută
40000
Producția stocată
1500
Subvenții de exploatare
10000
Cheltuieli cu materii prime
10000
Costul mărfurilor vândute
1200
Cheltuieli salariale
15000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu provizioane
200
Cheltuieli cu chirii
200
Cheltuieli cu asigurări sociale
2000
Impozite și taxe
300
Venituri din dobânzi
200
Venituri din diferențe favorabile de curs valutar
200
Cheltuieli cu dobânzi
800
Cheltuieli cu provizioane financiare
100
Impozit pe profit
1300


1. Orice planificare incepe cu intrebarea “pentru ce suntem aici?” Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica ;
planificarea tactica;
planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare.

raspuns:
Planificarea activității de audit intern se realizează pe trei nivele:
- planificarea strategica pe termen lung are în vedere activitatea de evaluare a funcției auditului intern astructurilor din subordine care și-au organizat compartimente de audit, o dată la 5 ani, conform cadruluinormativ al auditului intern;
- planificarea strategică pe termen mediu are în vedere faptul că, conform legii, toate activitățile auditabile trebuie să fie auditate cel puțin o dată la 3 ani. În funcție de importanța unei activități în cadrul entității, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, cât și de gradul de apariție și importanță al riscului aceasta poate fi cuprinsă în auditare;
- planificarea anuală cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor ținând cont de bugetulde timp disponibil în cadrul planului și de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activităților adiacente, orele lucrate, personalul și planificarea orară pentruactivitățile și departamentele entității publice supuse examinării.
Realizarea activității de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.
O planificare incorectă sau incompletă conduce la pierderea unor activități purtătoare de riscuri. Practicaimpune selectarea cu atenție a activităților din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza analizei riscurilorasociate acestor activități. În practică se impune și o politică de management al riscurilor, care printre priorități trebuie să cuprindă:
- existența unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiză la o anumită perioadă, evaluarea celorlalte riscuri;
- sisteme de identificare și măsurare a riscurilor;
- strategii adaptate de gestiune și control asupra riscurilor;
- sistem de auditare a riscurilor;
- sistem de raportare a riscurilor;
- tablou de bord realizat în coordonare cu obiectivele organizației.
Tipologia riscurilor și respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie să fie eficientă și să ne asigure păstrarea unei viziuni generale asupra ansamblului. Localizarea riscurilor majore, și de aceea este recomandat să începem activitatea de planificare de sus în jos.
Pornind de jos în sus vom constata că unele activități le vom repeta de mai multe ori. Totuși nu există osoluție garantată. Filing-ul și experiență auditorilor interni rămâne un element cu pondere în activitatea deplanificare.
Important este să ne planificăm auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore în mai mică măsură sau deloc.
Considerăm că, orice planificare am face nu trebuie să uităm departamentele IT și achiziții publice care sunt, în general, purtătoare de riscuri. Din practică rezultă că este necesar să ne hotărâm dacă integrăm activități IT și achiziții la toate domeniile auditate sau le audităm separat. La planificarea activităților auditabile în anul viitor trebuie să acordăm prioritate activităților cu valoare adăugată mare, ale căror rezultate vor fi relevante pentru cei auditați, deoarece aceasta creează un impact favorabil auditorilor interni.Planurile anuale de audit intern trebuie să fie adaptate în cursul exercițiului ori de câte ori se modifică geografia riscurilor din cadrul entității și de asemenea trebuie să aibă o rezervă pentru evenimente deosebitesau neprevăzute (concedii medicale ale auditorului intern, spre ex., în medie, 5 zile/an) și timp pentruacordarea de consultanța managementului.
Un plan de audit intern bun este acel plan care a fost testat în situații critice, când intervine o criză, deoarece în situații normale totul decurge OK. Spre exemplu, ne aflăm în ultima zi de elaborare și aprobare alplanului și proiectul planului de audit intern nu este gata, iar șeful structurii de audit intern sau cel care îlîntocmește sunt lipsă din entitate și întrebarea firească este: Există o procedură pentru asemenea situații, sautrebuie să discutăm cu oamenii și să vedem ce se întâmplă? Evident se va elabora o procedură și pentruaceastă situație specială.
În activitatea de planificare tot ce uităm nu se mai poate prinde și rămâne pentru o perioadă ulterioară,în cadrul celor trei ani stabiliți prin lege. Planificarea activității de audit intern trebuie să aibă în vedere și zilele de pregătire profesională ale
auditului stabilite, conform legii, și zilele de concediu de odihnă. Apoi, în afara obiectivelor obligatorii sestabilește bugetul de timp al auditorilor și bugetul financiar aferent activităților planificate.
Un plan de audit este bine apreciat când 70 % din bugetul de timp este afectat pentru activități de auditintern. Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru fiecare obiectiv să calculăm de ce avem nevoie și apoiprin însumare și cu serviciile aferente să stabilim valoarea noastră. Raportarea să se facă având în vedere scopurile stabilite, modalitățile utilizate și rezultatele așteptate.
Conform standardelor I.I.A. (2000, 2010) șeful auditului intern trebuie să realizeze o planificare bazată pe riscuri pentru a stabili prioritățile în acord cu obiectivele organizației. Programul misiunilor de audit intern trebuie la rândul lor să se bazeze pe o evaluare a riscurilor realizate cel puțin o dată pe an și să se țină cont de punctul de vedere al managementului general.
În situațiile în care avem propuneri de realizare și a unei misiuni de consiliere, șeful structurii de audit intern înainte de a o accepta, trebuie să ia în calcul în ce măsură aceasta poate aduce un plus de valoare și contribuie la îmbunătățirea managementului riscurilor în funcționarea organizației. Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie să fie integrate în planul audit intern anual, care va fi transmis apoi managerului general pentru aprobare.
Reglementări noi în evaluarea riscurilor în vederea planificării auditului anual
Obiectivul modelului de risc este să optimizeze alocarea resurselor de audit printr-o înțelegere cuprinzătoare a universului domeniului de audit și riscurile asociate cu fiecare element al acestuia.
Bunele practici internaționale, adoptate de I.I.A., începând cu elaborarea Planului de audit pentru anul 2003, recomandă un model de audit al riscului pentru a cuantifica nivelul de risc al fiecărei unități de audit, în vederea programării auditurilor conform priorităților stabilite. Aceasta reprezintă o despărțire de practicile trecute care se bazau mai puțin pe judecată formală a riscului și mai mult pe perioada de timp scursă de la ultimul audit.
Ultimul model de analiză a riscului, recomandat de I.I.A., în 2003, se bazează pe 6 factori de risc, și anume:
F1 - Constatările anterioare ale auditului;

F2 - Sensibilitatea sistemului, așa cum este percepută;
F3 - Mediul de control;
F4 - Încrederea în managementul operațional;
F5 - Schimbările de oameni sau de sisteme;
F6 - Complexitatea.
Fiecare element din universul de audit va fi cuantificat după acești 6 factori folosind o scară numerică de la 1 la 3, unde:
1 înseamnă probabil că nu prezintă probleme,
2 înseamnă posibil o problemă,
3 înseamnă probabil o problemă.
Rezultatele acestor analize sunt totalizate și apoi multiplicate cu un ?factor de vârstă? a auditului, cum ar fi:
- 100 % dacă un audit similar a fost făcut în ultimele 24 de luni;
- 125 % dacă auditul a fost făcut în urmă cu 25-36 luni;
- 150 % dacă auditul a fost făcut în urmă cu 37/60 de luni;
- 200 % dacă auditul e mai vechi de 60 de luni.
Nivelele rezultatelor se vor întinde pe o plajă de valori cuprinse între 6-36, care după încheierea acestui proces de notare vor fi grupate pe 4 categorii, în funcție de factorul de risc prezentat, astfel:
- stratul de 10%, de sus, reprezintă nivelul de risc maxim;
- stratul de 30% reprezintă nivelul de risc sensibil;
- stratul de 40% reprezintă nivelul de risc moderat;
- ultimul strat de 20% reprezintă nivelul de risc scăzut.
Cadrul pentru planul anual de audit intern este apoi construit din mostre din cele 4 straturi folosind următoarele ținte de acoperire.
- entitățile de audit considerate de risc mare vor fi auditate în proporție de 100 %;
- stratul de risc sensibil va fi auditat în proporție de 50%;
- mostră de 25% va fi auditată din stratul de risc moderat;
- stratul de risc scăzut va fi auditat selectând elemente în proporție de 10 %.
Grupurile de risc mai scăzut sunt eșantionate pentru a vedea dacă procesul de notare funcționează și confirmă că nivelurile de risc sunt în mod corespunzător clasificate.
În timp ce modelul de risc încă necesită judecăți, nivelurile individuale sunt documentate și pot fi analizate critic și polemizate. Modelul, de asemenea, promovează definirea uniformă a universului de audit al fiecărui segment.
Astfel, riscurile de audit la fiecare locație ale entității publice pot fi comparate cu cele de la celelalte locații pe o bază obiectivă. Aceasta va ghida folosirea și repartizarea geografică a personalului.
Definirea universului de audit este prima cerință prealabilă a ierarhizării riscurilor. Această determinare a domeniului auditului va fi bazată pe cunoașterea planului strategic al organizației și activitățile acesteia și discuțiile cu responsabilul compartimentului de resurse umane.
Modelul de evaluare a riscurilor recomandă liniile directoare de stabilire a criteriilor de ierarhizare ariscurilor, care sunt:
- Constatările anterioare ale auditului - sunt un indicator al disciplinei de control intern. Problemele sunt adeseori caracterizate de deficiențe semnificative ale controlului, modificări (ajustări) importante, un număr de constatări mai mare decât normal, iar constatările repetitive nu sunt fixe. Dimpotrivă, lipsa de constatări și corectarea periodică a constatărilor anterioare indică o disciplină a controlului.
- Sensibilitatea - reprezintă evaluarea riscurilor inerente asociate cu entitățile evaluate. Aceasta este o evaluare a ceea ce potențial ar putea produce nereguli în viitor și care va fi reacția asociată, care poate fi conectată, din punct de vedere al riscului, cu pierderea sau descompletarea activelor, cu erorile nedetectate, cu datoriile nerecunoscute sau necuantificate exact sau riscul de publicitate adversă, obligații legale etc. Cuantificarea sensibilității va trebui să țină seama și de mărimea entității analizate, expunerea potențială și probabilitatea.
- Mediul de control - reprezintă politicile colective, procedurile, regulile obișnuite, măsurile de protecție fizică a patrimoniului și personalul folosit în acest scop. Esențial pentru un mediu favorabil de control este tonul de la vârf, aderența la politicile și procedurile cuprinse în documente, sisteme sigure, prompta detectare și corectare a erorilor, dotarea adecvată cu personal și asigurarea unui număr (de personal) ținut sub control. Dimpotrivă, lipsa de supraveghere, ratele mari de eroare, lipsa de documentare, cantități mari de muncă nenormată, insuficient gestionată, un mare număr de personal și operațiuni nereglementate, sunt simptome ale unui mediu slab de control.
- Relații bune, atmosferă destinsă cu managementul executiv - reflectă încrederea conducătorilor auditului în managementul direct responsabil cu unitatea auditată și implicarea managementului în controlul intern. Confortul este caracterizat de factori cum ar fi colaborarea în auditurile anterioare, experiența managementului în mediul de muncă și percepțiile privind calitatea și nivelul de dotare cu personal.
- Schimbări ale oamenilor/sistemelor. Practica indică faptul că schimbările au impact asupra controalelor interne și raportărilor financiare. Schimbări apar de obicei pentru a avea efect pe termen lung, dar adeseori schimbările pe termen scurt necesită o mai mare atenție din partea auditului. Schimbările cuprind reorganizări, modificări ale ciclurilor de afaceri, creșteri rapide, noi linii de produse, noi sisteme, achiziții și vânzări ale unor părți din firmă (capital), noi reglementări sau legi și fluctuația personalului. Unitățile de audit mai puțin afectate de schimbări vor fi mai puțin auditate.
- Complexitatea. Acest factor de risc reprezintă potențialul pentru a comite erori sau inadecvări care ar putea trece neobservate (nedetectate) din cauza complexității mediului. Cuantificarea și nivelul complexității va depinde de mai mulți factori. Extinderea automatizării, calculații complexe, activități interdependente, număr mare de produse sau servicii, orizontul de timp al estimărilor, dependența de un terț, cererile clienților, timpii de procesare, legile și reglementările aplicabile și mulți alți factori, unii dintre ei necunoscuți, influențează judecățile despre complexitatea unui anumit audit Perfecționarea modelului de cuantificare a riscurilor rămân o prioritate permanentă a funcției auditului intern.
Obiectivele auditorilor interni reprezintă alocarea de resurse de audit într-o manieră optimă, către auditurile cu cel mai mare risc, pentru însănătoșirea activităților/subactivităților entității, iar economisirea de resurse pe baza analizei riscurilor să rămână o prioritate.

gelagerota, la Feb 11 2010, 12:30 AM, a spus:

Rezolvare:

371 = 401 16.000 lei (4.000 euro x 4 lei/euro)

4426 = 4427 1.440 lei ( 9% x 16.000 )

4426 = 401 225 lei

4426 = 401 817 lei

4426 = 401 228 lei

411 = 4427 1.800 lei

Venituri scutite fara drept de deducere 8.500 lei

411 = 4427 2.280 lei

4426 = 1.440 + 225 + 817 + 228 = 2.710

4427 = 1.440 + 1.800 + 2.280 = 5.520

Prorata = Venituri scutite fara drept de deducere = 13.500 = 21.67
Total venituri 62.300

TVA dedus 2.710 x 21.67% = 587,23 (fara drept de deducere)

2.710 – 587.23 = 2122,77 ( TVA de dedus)

5.520 – 2.123 = 3.397 TVA de plata

Termenul de depunere a decontului de TVA este 25 aprilie 2009.

Bogdan Stanciulescu, la Feb 15 2010, 02:18 AM, a spus:

Rezolvare problema 37 :

A = C x K x R x Q
A = cuantumul accizei;
C = numărul de grade Plato;
K = acciza unitară prevăzută, în funcție de capacitatea de producție anuală (exprimată în euro/hectolitru grad Plato);
R = cursul de schimb leu/euro;
Q = cantitatea (în hl).

A iulie=10 x 0.748 x 3,7348 x 20.000=558.726

A august=10 x 0.748 x 3,7348 x 50.000=1.396.815

Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor a doua societati care fuzioneaza prin absorbtie se prezinta astfel:
Societatea A absorbanta: Total active: 11.875.000 lei
Total datorii: 3.875.000 lei
Capital social 200.000 actiuni x 10 lei/actiune
Societatea B absorbita: Total active: 3.625.000 lei
Total datorii: 1.225.000 lei
Capital social 125.000 actiuni x 10 lei/actiune

Se vor determina:
- raportul de schimb al actiunilor, pentru a acoperi aportul societatii absorbite
- numarului de actiuni de emis de societatea A
- prima de fuziune

daca ma poate ajuta cineva la rez ii multumesc anticipat....

laura_popa30, la Oct 20 2009, 02:19 PM, a spus:

buna, ai intrat in posesia rezolvarilor, daca da nu le postezi te rog, si eu as avea nevoie de problemele 3 si 4, te rog sau sa mi le trimiti la adresa de email lup.gabriela@yahoo.com, mersi anticipat

3. Situația elementelor de activ și de pasiv la societatea „X” conform bilanțului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
• Programe informatice 4.000.000 lei
• Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
• Clădiri 10.000.000 lei
• Amortizarea clădirilor 2.500.000 lei
• Titluri de participare 2.500.000 lei
• Mărfuri 5.000.000 lei
• Clienți 2.000.000 lei
• Furnizori 4.500.000 lei
• Furnizori de imobilizări 2.000.000 lei
• Clienți-creditori 1.500.000 lei
• Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
• Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
• Rezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).

Operațiunile efectuate de judecătorul sindic și de lichidator pentru a asigura disponibilitățile bănești în vederea achitării datoriilor:
a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, față de valoarea netă contabilă de 3.000.000;
b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, față de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;
c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei față de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei față de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
e) S-a încasat de la clienți suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;
f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei și dobânda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitați furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienți în sumă de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitațiile 300.000 lei
Se cere:
a) Înregistrarile contabile privind operațiunile de lichidare.
b) Întocmirea bilanțului înainte de efectuarea partajului.
c) Înregistrările contabile privind operațiunile de partaj la acționari.




are cineva rezolvarea? multumesc.

lup gabriela monica, la Feb 22 2010, 12:42 PM, a spus:

A.Activitatea de exploatare
Profit înainte de impozitare 100 lei
+ cheltuieli cu amortizarea 100 lei
+ cheltuieli du dobânda 50 lei
= Profitul din exploatare înaintea deducerii variației
necesarului de fond de rulment din exploatare 250 lei
- creșteri ale creanțelor comerciale (30) lei
- creșteri în valoarea stocurilor (50) lei
+ creșteri în valoarea furnizorilor 100 lei
- descreșteri în valoarea obligațiilor fiscale (60) lei
= Numerar generat din activitatea de exploatare 210 lei
- impozit pe profit plătit (25) lei
= FNT din activitatea de exploatare 185 lei

B. Activitatea de investiții
- plăți pentru achizitia de imobilizări (200) lei
= FNT din activitatea de investiții (200) lei

C. Activitatea de finantare
+ încasări din emisiunea de acțiuni 25 lei
- rambursare credite de trezorerie (40) lei
= FNT din activitatea de finanțare (15) lei

D. Descreșterea netă în valoarea numerarului = 185–200–15 = - 30 lei

Buna!
Trebuie sa depun acum 3 lucrari de stagiu cu cate 40 probleme fiecare. Mai am nerezolvate doar 6.
Daca ma poate ajuta si pe mine cineva cu rezolvarea ar fi super. Le atasez.
Merci.

1. In luna ianuarie 2005 o societate comerciala a livrat un utilaj cu plata in rate in valoare de 150.000 lei, costul sau fiind de 100.000 lei. S-a convenit ca plata sa se faca prin rate lunare de 2.000 lei. Societatea comerciala a optat pentru trecerea pe venituri, respectiv cheltuieli, din punct de vedere fiscal, la scadentafiecarei rate. Care este influenta acestui contract din punctul de vedere al impozitului pe profit in anul 2009?

2. Un agent economic prezinta in anul 2009, conform datelor din bilant, urmatoarea situatie:
capitaluri proprii la inceputul anului 20.000 lei;
capitaluri proprii la sfarsitul trimestrului I 21.000 lei;
capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la inceputul anului 50.000 lei;
capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la sfarsitul trimestrului I 100.000 lei.
Pe 1 februarie a contractat un imprumut de la o banca in valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rata anuala a dobanzii de 25% (dobanda fiind platibila lunar, iar imprumutul rambursabil la scadenta). Tot pe 1 februarie a contractat un imprumut de la un actionar in suma de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuala a dobanzii fiind de 20% (imprumutul se restituie integral la scadenta, iar dobanda se plateste lunar). Rata de referinta a BNR pentru luna martie este de 10%. Sa se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile.

3. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La infiintare ea estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri până la sfârșitul anului de 45.000 lei și opteaza pentru a fi impusa cu impozitul pe profit și pentru a aplica regimul special de scutire de TVA (de a fi neplătitor de TVA). La 31 decembrie 200X societatea constată că a realizat venituri totale în valoare de 86.000 (din care cifra de afaceri 80.000 lei) lei și cheltuieli totale în valoare de 75.000 lei. Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri și cheltuieli efectuate:
- în luna noiembrie 200X, societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul să le deducă. În luna octombrie 1000 de lei sunt reluati la venituri.
- în perioada octombrie - decembrie societatea achiziționează dulciuri și sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 2.300 lei ce vor fi distribuite clienților la întâlnirile de afaceri
- în luna noiembrie 200X societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student
- în luna decembrie 200X doi salariați ai unității fac o deplasare de 3 zile în municipiul Cluj pentru negocierea unui contract cu un furnizor. Cheltuielile aferente deplasării sunt: diurnă = 620 lei; cheltuieli transport = 1.000 lei; cheltuieli cazare = 800 lei. (limita cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare la institutii publice este de 13 lei/persoana/zi)
- în cursul anului 200X societatea a înregistrat: 2.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiară; 500 lei cheltuieli cu penalități pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta.
Cerințe:
Identificați veniturile impozabile și veniturile neimpozabile (tip și sume);
Identificați cheltuielile deductibile și cheltuielile nedeductibile (tip și sume);
Determinați impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
Determinați impozitul pe profit de plată pentru anul 200X.

4. Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

5. Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

6. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de productie

VA ROG MULT SA MAAJUTATI, CU REZOLVARILE LA URMATOARELE PROBLEME LA ANALIZA SI DIAGNOSTIC, MAI AM SI EU REZOLVATE DIN ELE SI PUTEM FACE SCHIMB, MULTUMESC MULT.
florentina06dram@yahoo.com
ANALIZA DIAGNOSTIC
1. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar‐contabile care prezintă următoarea situație financiară:

Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0


Rezolvare:

ANC = POZITIA FINANCIARA
ANC= TA – TD = 23.300 - 2000 – 2300 = 20.000

O situatie neta pozitiva inseamna o crestere a capitalurilor proprii,o gestiune sanatoasa a firmei.
2. Calculați și interpretați ratele de lichiditate pentru întreprinderea analizată mai sus.


6. Să se analizeze poziția financiară a societății comerciale Flamingo International SA pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro)



7. Sa se calculeze și sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC Flamingo International SA.

8. Să se analizeze poziția financiară a societății SC ACI SA Bistrița (sursa: www.bvb.ro)








12. să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manieră continentală pentru întreprinderea ale cărei venituri și cheltuieli sunt prezentate mai jos și să se compare cu cele calculate în manieră anglo‐saxonă:

Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 34000
Producția stocată 2500
Subvenții de exploatare 2000
Venituri din provizioane de exploatare 200
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 3200
Cheltuieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Valoarea netă contabilă a
elementelor de activ cedate 400
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de
curs valutar 200
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300


13. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare pentru întreprinderea din aplicația precedentă.
model să se calculeze capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 1000
Producția vândută 14000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2000
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000
Costul mărfurilor vândute 700
Cheltuieli salariale 8000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1000
Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate 400
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 200

Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 25%






14. Să se analizeze soldurile intermediare de gestiune și evoluția acestora în cazul S.C. ACI S.A. Bistrița (aplicația 8).

19. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manieră continentală pentru intreprinderea ale cărei venituri și cheltuieli sunt prezentate mai jos și să se compare cu cele calculate în manieră anglo‐saxonă:



Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 44000
Producția stocată 2500
Subvenții de exploatare 12000
Venituri din provizioane de exploatare 200
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 4200
Cheltuieli salariale 20000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Valoarea netă contabilă a
elementelor de activ cedate 600
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de
curs valutar 100
Cheltuieli cu dobânzi 700
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300







20. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare pentru întreprinderea din aplicația precedentă.

Aneta.alina, la Feb 11 2010, 11:44 PM, a spus:

Buna,
Te rog sa-mi trimiti si mie l "Organizarea contabilitatii de gestiune.Studiu de caz", pe adresa de mail: aura.chirita@gmail.com
Multumesc din suflet!

luciael2002@yahoo.com, la Dec 14 2009, 11:59 PM, a spus:

Va rog ajutati-ma si pe mine cu urmatoarele probleme:
1. Actionarii subscriu la infiintarea SC “PRACTIC” SA un capital social de 5.000 lei, adica 500 actiuni cu valoarea nominala de 10 lei/actiune. Valoarea de emisiune a actiunilor este de 11 lei/actiune. La scadenta ei aduc aportul in bani, iar primele de capital rezultate se incorporeaza 50% in capitalul social si 50% in rezerve.
2. SC VEGA SA primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare este de 80.000 lei, amortizabil in 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se caseaza. Valoarea neamortizata se trece integral asupra cheltuielilor.
3. SC ORADINUM SA primeste prin contul de disponibil un credit bancar la 1.07.2004 cu scadenta la 31.12.2005 in valoare de 50.000 lei, cu o dobanda de 40%, ce se plateste in ultima zi lucratoare a fiecarui exercitiu financiar. Creditul bancar contractat nu poate fi rambursat la scadenta, ci in data de 31.01.2006, cu o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere.
4. SC PAROMA SA primeste un credit bancar in valuta in valoare de 20.000 EURO, la cursul de 4,2 lei/EURO, care se ramburseaza in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 8% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Cursul valutar este de 4,3 lei/EURO la sfarsitul primului an si de 4 lei/EURO la sfarsitul anului doi.
5. S.C. “ALFA” S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. “MEDA” S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.
6. S.C. ORADINUM S.A. procedeaza la scoaterea din gestiune a unei masini de cusut care a fost inregistrata in contabilitate la valoarea de 5500 lei si care a fost amortizata integral. Dezmembrarea masinii de cusut se face de catre o firma specializata la costul de 400 lei, iar piesele de schimb recuperate sunt in valoare de 600 lei.
7. La SC INFRATIREA SA se constata cu ocazia inventarierii lipsa mobilierului de birou in valoare de 1700 lei, amortizare de 1600 lei, care se imputa gestionarului la pretul de 500 lei.
8. S.C. “ALFA” S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. “BETA” S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei.

Va rog sa ma ajutati in rezolvarea urmatoarelor probleme

ioan2008, la Apr 14 2010, 09:08 PM, a spus:

problema 2 la fiscalitate:
a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL
% = 401 17.850
301 15.000
4426 2.850 (15.000 X 19 %)
- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.
401 = 5121 8.925
- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi
% = 5121 9.371
401 8.925
6581 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)

3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL
% = 401 10.710
371 9.000 [( 200 -20) x 50]
4426 1.710
- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila
371 = % 6.000
378 3.605 [(252.1 -180) x 50]
4428 2.395 (19% x 300x 50)
- vanzarea pantofilor
5311 = % 15.000 (300 x 50)
707 12.605 (252.1 x 50)
4427 2.395

- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta
- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc
K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)
Rc 707 x K
% = 371 15.000
607 9.000
378 3.605
4428 2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing
2133 =167 70.000
- Acordarea unui avans de 10 %
% = 404 8.330
167 7.000
4426 1.330
404 = 5121 8.330
Restul leasingului de plata este de 63.000
Dobanda de 12 % = 7.560
Total leasing 70.560
Rate lunare de 1.120
- Iunie primirea primei facturi:
% = 404 1.332,8
167 1.000
4426 190
666 120
4426 22.80
- Amortizarea din iunie
6811 = 2813 xxx
- In 15 iulie achitarea facturii
404 = 5121 1.332,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA in valoare de 3.000 Eur, curs valutar
1 eur= 4 lei
371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)
4426 = 4427 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)

6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA, deci se poate aplica taxarea inversa.
411 = 701 25.000
4426 = 4427 4.750
- Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute
711 = 345 25.000

7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizata PFA neinregistrata in scop de TVA
3021 = 401 500

8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei
411 = % 11.900
701 10.000
4427 1.900
- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute
711 = 345 10.000

9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 lei inclusiv TVA
% = 401 850
605/612 714
4426 136

b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim II

D 4426 C D 4427 C
2.850 2.395
1.710 2.280
1.330 4.750
190 0 1.900
22.80 11.325
2.280
4.750
136 0
13.268,80

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009
% = 4426 13.268,80
4427 11.325
4424 1.943,80
- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I in valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I
4423 = 4424 1943,80
- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.

d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?

- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentru achiziitiile si livrariile intracomunitare.
- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:
a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143 alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv;
b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv.
(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:
a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;
b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la plata taxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).
(3) Declaratiile recapitulative se depun numai pentru perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei pentru astfel de operatiuni.

oana31, la Oct 19 2009, 02:10 PM, a spus:

Are cineva rezolvarea la problema 53???
53. S.C. ALFA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, transporta cu camionul bunuri din Romania in Frankfurt pentru BETA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania. Pretul transportului este 10.000 euro. In vederea facturarii serviciului de transport BETA ii comunica lui ALFA codul de TVA din Germania. In Frankfurt societatea GAMA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania descarca camionul si ii factureaza serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din Romania. Pretul serviciului = 1000 euro, fara TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin platitorilor de TVA.

adresa_ioanei@yahoo.com

Multumesc

Va rog sa ma ajutati si pe mine in rezolvarea urmatoarei probleme la disciplina organizarea auditului intern si a controlului intern al intreprinderilor:Motivati diferenta dintre eficacitatea serviciului de audit fata de eficienta acestuia?Va multumesc frumos!

COCEAN ELIDA, la Apr 3 2006, 11:39 PM, a spus:

Te rog trimite-mi si mie sorina_cristescu@yahoo.com. Merci!

imi puteti trimite si mie va rog "Organizarea contabilitatii pe centre de profit" pe mail la adresa nona_ioana@yahoo.com multumesc frumos