probleme stagiari an 1

Ma poate ajuta si pe mine cineva cu subiectul Organizarea Contabilitatii pe centre de profit?
Multumesc anticipat!
Adresa de mail este mihaeladamian81@yahoo.com

Aceasta postare a fost editata de miha0209: 20 June 2009 - 05:52 PM

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 22 June 2009 - 02:20 PM

liviab, la Jun 20 2009, 04:58 PM, a spus:

buna

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rezolvare:
Nu exista progres al civilizatiei umane fara dezvoltarea pietelor,iar pietele nuse pot dezvolta fara profesionisti contabili, deci profesionistii contabili satisfac un interes general.
Intreprinderile mici si mijlocii, care reprezinta peste 80% din economia europeana, constituie inima comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali - profesionistii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:
cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat?
cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
cum s-ar putea imparti roadele activitati economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, munca si capital.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreorinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie, etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie, etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare, etc.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 22 June 2009 - 02:20 PM

Va rog mult sa-mi trimiteti si mie un studiu de caz "ORGANIZAREA CONTABILITATII PE CENTRE DE PROFIT" si "INVENTARIEREA PATRIMONIULUI" pe adresa raluca_g@yahoo.com
Multumesc mult

Multumesc frumos pentru raspuns; pentru celelalte probleme ma poate ajuta altcineva cu raspunsurile?
Maine trebuie sa predau lucrarea si chiar nu gasesc nici un material.
Merci.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 22 June 2009 - 02:23 PM

crstmol, la Jun 20 2009, 01:07 AM, a spus:

Mersi foarte mult!!!

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 22 June 2009 - 02:24 PM

ma mai poate ajuta cineva cu urmatoarele probleme?
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exercițiul n+1 și să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare și de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:
Indicator N N+1
Imobilizări 1000 1100
Stocuri 300 350
Creanțe 400 430
Disponibilități 100 70
TOTAL ACTIV 1800 1960
Capitaluri proprii 500 600
Datorii financiare 600 650
Furnizori 200 300
Datorii salariale și fiscale 450 390
Credite de trezorerie 50 10


Indicator u.m.
Cifra de afaceri 1000
Cheltuieli materiale 300
Cheltuieli salariale 400
Cheltuieli fiscale și sociale 50
Cheltuieli cu amortizarea 100
Cheltuieli cu dobânda 50
Impozit pe profit 25

2. Să se calculeze soldurile intermediare in manieră continentală și în manieră anglo‐saxonă pornind de la informațiile de mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 2000
Producția vândută 40000
Producția stocată 1500
Subvenții de exploatare 10000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 1200
Cheltuieli salariale 15000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 2000
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300

3. Calculați și interpretați situația netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 500
Creante 150
Disponibilități 50
Datorii mai mari de un an 1150
Datorii mai mici de un an 350
4. Să se calculeze și să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 24000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 100
Cheltuieli cu dobânzi 500
Impozit pe profit 1400

multumesc pentru rezolvarile trimise. Sper ca o sa ma puteti ajuta si cu celelalte

Administrarea și Lichidarea Întreprinderilor


1. Asociații societății „X” au decis dizolvarea acesteia. Situația patrimoniului conform bilanțului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:
• Construcții 30.000 lei
• Amortizarea construcțiilor 20.000 lei
• Echipamente tehnologice 15.000 lei
• Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
• Materii prime 3.000 lei
• Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
• Clienți 2000 lei
• Clienți incerți 700 lei
• Ajustări pentru deprecierea clienților incerți 400 lei
• Conturi la bănci în lei 1.300 lei
• Furnizori 7000 lei
• Provizioane 1.250 lei
• Capital subscris vărsat 11.000 lei
• Rezerve legale 1.850 lei

Operațiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construcțiile au fost vândute cu 11.000 lei, față de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei față de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei față de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadență a creanțelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei;
e) Din suma clienților incerți de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceștia au acordat sconturi în sumă de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societății au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operațiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanțului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operațiilor de partaj la acționari

2. Societatea „X” nu mai face față datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situația patrimoniului conform bilanțului contabil de începere a lichidării se prezintă astfel:
• Echipamente tehnologice 30.000 lei
• Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
• Mărfuri 900 lei
• Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei
• Conturi la bănci în lei 2.000 lei
• Cheltuieli în avans 1.000 lei
• Furnizori 12.000 lei
• Venituri în avans 1.250 lei
• Capital subscris vărsat 2.500 lei
• Rezerve legale 200 lei
• Alte rezerve 4.000 lei
• Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociaților la capitalul social în baza statutului și contractului de societate se prezintă dupa cum urmează:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operațiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la prețul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vânzarea mărfurilor la prețul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociați pentru plata datoriei față de furnizori;
f) Achitarea datoriei față de furnizori.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operațiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanțului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operațiilor de partaj la asociați.
3. Situația elementelor de activ și de pasiv la societatea „X” conform bilanțului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
• Programe informatice 4.000.000 lei
• Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei
• Clădiri 10.000.000 lei
• Amortizarea clădirilor 2.500.000 lei
• Titluri de participare 2.500.000 lei
• Mărfuri 5.000.000 lei
• Clienți 2.000.000 lei
• Furnizori 4.500.000 lei
• Furnizori de imobilizări 2.000.000 lei
• Clienți-creditori 1.500.000 lei
• Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei
• Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
• Rezerve 1.000.000 lei (această sumă este formată din repartizarea profitului net în anii anteriori).

Operațiunile efectuate de judecătorul sindic și de lichidator pentru a asigura disponibilitățile bănești în vederea achitării datoriilor:
a) Programele informatice au fost vândute cu 2.500.000 lei, față de valoarea netă contabilă de 3.000.000;
b) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei, față de valoarea netă contabilă de 7.500.000 lei;
c) Mărfurile au fost vândute cu 6.000.000 lei față de valoarea contabilă netă de 5.000.000 lei;
d) Titlurile de participare au fost vândute cu 3.000.000 lei față de 2.500.000 lei - costul de achizitie;
e) S-a încasat de la clienți suma de 1.800.000 lei, acordându-se un scont de 10%;
f) S-a achitat împrumutul de 6.000.000 lei și dobânda de 1.000.000 lei;
g) S-au achitat furnizorii în sumă de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%;
h) Au fost achitați furnizorii de imobilizări în sumă de 2.000.000 lei;
i) Au fost restituite avansurile încasate de la clienți în sumă de 1.500.000 lei;
j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care:
-salarii 500.000 lei
-cheltuieli cu licitațiile 300.000 lei
Se cere:
a) Înregistrarile contabile privind operațiunile de lichidare.
b) Întocmirea bilanțului înainte de efectuarea partajului.
c) Înregistrările contabile privind operațiunile de partaj la acționari.

4. Situația elementelor de activ și pasiv la societatea „X” conform bilațului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel:
• Clădiri 20.000.000 lei
• Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei
• Materii prime 2.000.000 lei
• Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei
• Clienți 2.500.000 lei
• Clienți incerți 500.000 lei
• Ajustări pentru deprecierea creanțelor clienți 200.000 lei
• Conturi la bănci 600.000 lei
• Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei
• Provizioane pentru riscuri și cheltuieli 1.000.000 lei
• Capital subscris vărsat 5.000.000 lei
• Rezerve 1.000.000 lei
Operațiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează:
a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei;
b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;
c) Clienții incerți sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienților cerți s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei;
d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceștia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei;
e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societății sunt în sumă de 520.000 lei;
Sa se întocmească bilanțul înainte de efectuarea partajului.

Va atasez ce raspunsuri am si eu:

1.Se constituie capitalul SC ? APOLLO ? SA format din 4.000 actiuni emise, avand valoare nominala de 10 lei. Aportul adus de actionari consta din :
-600 lei o licenta;
-400 lei un program informatic;
-30.000 lei cladiri;
-7.000 lei materii prime.
Diferenta de aport in minus de 2.000 lei s-a incasat cu o intarziere de 45 zile,pentru care se percepe o dobanda de 15% si cheltuieli de urmarire de 225 lei.
Rezolvare :
456 = 1011 40.000 (4000 x 10)
% =456 38.000
205 600
208 400
212 30.000
301 7.000
1011 = 1012 38.000
dupa 45 zile
5121 sau 5311 = 456 2.000
dobanda + chelt. de urmarire (dobanda 2.000 x 45 zile x 15% / 360 = 37,50)
5121 sau 5311 = 766 37.50
635 = 5121 sau 5311 225

1011=1012 2.000

4.SC ? U.A.M.T. ? SA emite 200 actiuni la o valoare nominala de 5 lei/actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii.Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.Modalitatea de calcul a conversiei este :
-Valoarea actiunilor = 200 actiuni * 5 lei/actiune=1.000 lei
-Valoarea primei de emisiune= 1.500-1.000=500 lei
Rezolvare:

404 = % 1.500
1011 1.000
1041 500

1011 = 1012 1.000
6..SC ?APRO?SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

Raspuns:

a) emitere obligatiuni:
512 = 161 20.000 lei

b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc:

505 = 512 9.250 lei

c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc :

505 = 512 11.000 lei

d) Anulare obligatiuni :

161 = % 10.000 lei
505 9.250 lei
768 750 lei

% = 505 11.000 lei
161 10.000 lei
668 1.000 lei

e) Achitare dobanda :

666 = 513 30 lei
7.SC ALFA SA efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel :
-taxa de inscriere la RC, achitate din contul de disponibil de la banca, in suma de 40 de lei;
-factura nr 101, primita de la i societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30 de lei;
Sume platite pentru publicitate TV, di casieria unitatii 10 lei;
Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta.
Rezolvare :
201=404 40 lei taxa inscriere RC
Plata taxei :
404=5121 40 lei
201=404 30 lei
La plata facturii:
404=5121 sau 5311 30 lei
201=404 10 lei
404=5311 10 lei
Amortizarea lunara
6811-2801 ( 16lei/12 luni) 1.33 lei pe luna
10. SC BETA SA rascumpara 200 de actiuni proprii cu valoarea nominala de 1 leu, la un pr?t de :
a) 1,1 lei/actiune;
b) 0.95 lei/actiune.
In exercitiul financiar curent actiunile rascumparate se anuleaza.
a) Rascumpararea actiunilor proprii;
109= 5121 (1,1 lei *200 actiuni) 220
Anularea actiunilor rascumparate]
1011= 109 ( 200*1 leu) 200
149=109 20
b)109 =5121 190
1011=109 200
109=141 10 lei

11.Sa se calculeze marja comerciala si valoarea adaugata generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos sis a se analizeze repartitia valorii adaugate pe destinatii.
Indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 2.000
Productia vanduta 30.000
Productia stocata 1.000
Cheltuieli cu materiile prime 10.000
Cheltuieli cu marfurile vandute 1.200
Cheltuieli salariale 7.000
Cheltuieli cu amortizarea 3.000
Cheltuieli cu chirii 1.500
Cheltuieli cu dobanzi 1.400
Impozit pe profit 1.000

Rezolvare:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).

Marja comerciala = 2000 ? 1200 = 800 lei

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei

Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

13.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibila amortizarea fiscala?
Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind în grupele în care urmeaza a se înregistra, la valoarea rezultata prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta în vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei în subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate în proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decât cele utilizate în scopul realizarii veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;
c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) în cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c) în cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) În cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniara se calculeaza raportând numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut în cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pâna la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
(13) Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pâna la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, în cota de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute în prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza în rate egale pe o perioada de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza în baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pâna la aceasta data.
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si înfiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17) În cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula între contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Abrogat.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor în curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât si în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 22 June 2009 - 02:27 PM

ary, la Jun 22 2009, 08:53 AM, a spus:

rezolvare


situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator


A. - elemente de activ valori P. - elemente de pasiv valori
1, imob.corporale 45.000 1, cap. Subscris varsat 11.000
amortiz imob corporale 30.000 rezerve legale 1.850
val neamortizata 15.000 total cap proprii 12.850
2, mat prime 3.000 2, furnizori 7.000
ajustari depreciere mat prime 500 3, provizioane 1.250
val neta 2.500 total pasiv 21.100
3, clienti 2.000
clienti incerti 700
ajustari depreciere clienti 400
val neta 2.300
4, conturi la banci 1.300
total activ 21.100


A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII

1, vanzare imob corporale

vanzare constructie
461 % 13.090
7583 11.000
4427 2.090

incasare c/v constructie
5121 461 13.090

descarcare gestiune
% 212 30.000
2812 20.000
6583 10.000

vanzare echip.tehnologice
461 % 8.330
7583 7.000
4427 1.330

incasare c/v echipament
5121 461 8.330

descarcare gestiune
% 2131 15.000
2813 10.000
6583 5.000

2, vanzare mat.prime

trecerea la marfuri a materiilor prime
371 301 3.000

materii prime vandute
411 % 3.392
707 2.850
4427 542

incasare c/v mat prime vanduta
5121 411 3.392

descarcare gestiune
607 371 3.000

anulare ajustare mat prime
391 7814 500

3, clienti

incasare clienți / scont acordat
% 411 2.000
5121 1.900
667 100

incasare clienti incerti
5121 4118 350

trecere la chelt clienti incerti neincasati
654 4118 350

anulare ajustare clienti
491 7814 400

4, furnizori

plata furnizori / scont acordat
404 % 7.000
5121 6.650
767 350

5, anulare provizion
151 7812 1.250

6, inregistrarea cheltuielilor de lichidare
628 5121 900

7, regularizare tva
4427 4423 3.962

8, plata tva
4423 5121 3.962

9, inchiderea conturilor de venituri
% 121 23.350
707 2.850
767 350
7812 1.250
7814 900
7583 18.000

10, inchiderea conturilor de cheltuieli
121 % 19.350
607 3.000
628 900
654 350
6583 15.000
667 100

11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 )
691 441 640

12, inchiderea contului 691
121 691 640

13, plata impozit profit
441 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

elemente de activ valori elemente de pasiv valori
1, conturi la banci 16.210 1, cap.social 11.000
rezerve legale 1.850
total cap proprii 12.850
2, profit din lichidare 3.360
total activ 16.210 total pasiv 16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1, rambursare cap social catre asociati
1012 456 11.000

2, plata cap soc catre asociati
456 5121 11.000

3, decontare rezerve legale catre asoc
1061 456 1.850

4, impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 )
456 441 296

5, plata imp profit aferent rezerve legale
441 5121 296

6, decontarea profitului din lichidare
121 456 3.360

7, impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare )
( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 )
456 446 786

8, plata impozit dividende
446 5121 786

9, plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 )
456 5121 4.128


D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ


D 456 C
11.000 11.000
296 1.850
786 3.360
4.128
16.210 16.210



D 5121 C
16.210 11.000
296
786
4.128
16.210 16.210

Buna ziua,
Stie cumva cineva cum se va desfasura interviul de sustinere a lucrarii?
Am inteles ca trebuie sa luam minim nota 7 pentru a nu repeta anul. Asa este?

Problema 200
SC “MEDA” SA are la 30 iunie urmatoarea situatie in conturi:
- contul 301 Si. 800 lei
- contul 3021 Si. 100 lei
- contul 308 Si. 60 lei
a) In cursul lunii iunie au loc urmatoarele operatii:
- conform facturii nr.1200 se primesc materii prime la pretul de cumparare (standard) de 600 lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 30 lei;
- se achita factura nr. 1200, astfel:
500 lei prin virament;
30 lei in numerar.

b) pentru diferenta se emite un efect de comert;
c) se primesc materiale auxiliare la pretul de cumparare de lei, TVA 19%, cheltuieli de transport incluse in factura 10 lei;
d) se achita factura pentru materiale auxiliare receptionate;
e) se elibereaza in consum materii prime in valoare de 1000 lei;
f) se elibereaza in consum auxiliare in valoare de 200 lei;
g) la sfarsitul exercitiului se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea stocurilor de materii prime 80 lei si materiale auxiliare de 30 lei.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat dupa metoda inventarului permanent, cat si dupa metoda inventarului intermitent.

Rezolvare
METODA INVENTARULUI PERMANENT:


a)
-achizitie materii prime
% =401 749,7
301 600
308 30
4426 119,7
-Plata furnizorului de materie prima:
401= % 530
5121 500
5311 30

b)
emiterea unui efect de comert
401 = 403 219,70

c)
-achizitii materiale auxiliare
% = 401 249,90
3021 210
4426 39,9

d)
-plata furnizorului de materiale auxiliare
401 = 5121 249,90

e)
-consum materii prime
601 =301 1000
-Calculul coeficientului de repartizare a diferentelor de pret

Cr=(Si308+Rd308-Rc308)/(Si301+Rd301)= 60+30/800+600=90/1400=0,06
Cr x Sf301= Sf308= 0,06x400=24
Sf308=24
Rd308=66
-inregistrarea diferentelor
601=308 66

f)
Eliberarea in consum a materialelor auxiliare
6021 =3021 200

g)
Inregistrarea ajustarilor la materii prime si la materiale
6814 = % 110
391 80
3921 30

METODA INVENTARULUI INTERMITENT
a)
la inceputul perioadei se face destocarea si anume:
601 =301 800
6021= 3021 100
-achizitie materie prima
% =401 749,7
601 630
4426 119,7

-plata furnizorului de materie prima
401=% 530
5121 500
5311 30

b)
emiterea unui efect de comert
401 = 403 219,70

c)
-achizitii materiale auxiliare
% = 401 249,90
6021 210
4427 39,9

d)
-plata furnizorului de materiale auxiliare
401 = 5121 249,90

Consumul nu se inregistreaza conform metodei inventarului intermitent dar ca idee pentru a vedea finalitatea voi face si punctele e si f (cu alta culoare,totusi)
e)
-eliberarea in consum de materii prime de 1000 lei genereaza stocarea :

301 =601 430

f)
-eliberarea in consum de materiale auxiliare de 200 lei genereaza stocarea :

3021 =6021 110

g)
Inregistrarea ajustarilor la materii prime si la materiale
6814 = % 110
391 80
3921 30

Am o mare rugaminte...........daca are cineva toate intrebarile la expertiza,evaluare ,doctrina,audit,control intern,administrarea si lichidarea intreprinderilor, am rugamintea sa mi le trimita si mie pe adresa cristina_moldovanu@yahoo.com.
Multumiri anticipate

kristin27, la Jun 22 2009, 09:49 PM, a spus:

Da, asa e !
Minim 7 .
In Alba s-au pus intrebari din testele pe care le-am avut de facut.(la fiecare materie ).

Ma vad nevoita sa-mi cer scuze pentru faptul ca nu am mentionat ca sunt stagiar in anul I la CECCAR si intrebarile pe care le solicit(testele) sunt cele aferente acestui stagiu.
Scuze celor pe care i-am "bulversat"

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 02 July 2009 - 07:43 AM

Buna seara!
Ma poate ajuta cineva sa rezolv ... problemele ? Va multumesc

1. S.C. ? ACONALEX ? S.A. vinde marfuri cu plata in rate in valoare de 8.500 lei, din care 1.500 lei adaos comercial, TVA 19%. Se incaseaza un avans de 40% la vanzarea marfurilor , iar restul se incaseaza in 5 rate egale. Dobanda este de 10% si se aplica la marimea ratei, incasandu-se odata cu ea. Se incaseaza prima rata si dobanda aferenta.

2. S.C. ? ALFA ? S.A. acorda un ajutor financiar , incluzand un interes de participare de 50.000 lei lui S.C. ? BETA ? S.A. La sfarsitul exercitiului financiar urmator se deconteaza dobanzile de 10% pe an si se convertesc interesele de participare in actiuni emise. Inregistrari la ambele societati.

3. S.C. ? CAMEL ? S.A. constata cu ocazia inventarierii de la sfarsitul anului 2005 ca valoarea actiunilor proprii rascumparate se diminueaza capitalul social ( VN = 2500) , iar ajustarea se anuleaza.

4. La S.C. ? ALFA ? S.A. din productie rezulta produse finite , care se predau la magazie , la pretul de inregistrare standard de 1.600 lei.

5. Analizati evolutia ratei de rotatie a activului circulant net, a levierului financiar si a ratelor de rentabilitate in cazul S.C. ? FLAMINGO INTERNATIONAL ? S.A.

6. Calculati si interpretati modificarea situatiei nete a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara :

Indicator 31.12n-1 31.12.n
Imobilizari 1900 2000
Stocuri 300 500
Creante 200 150
Disponibilitati 40 50
Datorii mai mari de un an 1000 1150
Datorii mai mici de un an 400 350

7. Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatori independenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. In luna iulie pune in functiune o noua capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata pentru lunile ianuarie-august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl in luna iulie si 50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosind acciza unitara si cursul de schimb prevazute in Codul Fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si acciza datorata in luna august.

8. Care dintre indicatorii urmatori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si stabilitatii personalului?
- numar de grevisti/numar total de salariati x 100;
- intrari de personal/numar mediu scriptic de personal x 100;
- pumar de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numar mediu scriptic de personal.

9. Despre Standardele Internationale de Contabilitate.
10. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui system de investigatii si disciplinar.
11. Sindicate si asociatii profesionale.

Aceasta postare a fost editata de madalinab: 02 July 2009 - 07:46 AM

dianadey, la Jun 17 2009, 04:15 PM, a spus:

Rezolvare
-acoperirea pierderii din exercitiul precedent de 20 lei
Poate fi acoperirita pierderea din profitul anului acesta:
1171/ex.2008=1171/ anii trecuti 20

-repartizarea sumei de 70 lei pentru capitalizare
1171=1012 70

-crearea unei rezerve de 30 lei
1171=106 30

va rog sa-mi dati un sfat in legatura cu problema urmatoare:

155. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe, o masina de frezat, la pretul de achizitie de 5500 lei, TVA 19%, ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. Contractul de leasing este de 2 ani, iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile atat in contabilitatea locatorului, cat si in contabilitatea locatarului.

nu ma intereseaza monografia contabila, ptr ca o stiu.....dar, in datele problemei nu au dat valoarea reziduala si valoarea beneficiului stabilit de locator si locatar, deci nu am cum sa calculez rata lunara de leasing , iar vanzarea are ca valoare suma ratelor de leasing + valoarea reziduala.
postez monografia contabila pe care am facut-o ,dar care asteapta sa trec sumele corespunzatoare.

• Contabilitatea locatorului - finantatorului

 Achizitionarea bunului de catre finantator :

% = 404„Furnizori de imobilizari” 6.545
2131 „ Echipamente 5.500
tehnologice (mașini, utilaje
și instalații de lucru) "
4426 „ TVA deductibilă” 1.045

 Inregistrarea amortizarii lunare :
6811 „ Cheltuieli de = 2813 „ Amortizarea 92 ( 5.500 / ( 5 x 12 ) = 92 lei/luna )
exploatare privind instalațiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizărilor" de transport, animalelor
și plantațiilor "
*Nota : operatia se repeta in fiecare luna, pe toata durata contractului.

 Facturarea ratei de leasing catre utilizator :

411 „ Clienți ” = %
706 „Venituri din redevențe,
locații de gestiune și chirii"
4427 „ TVA colectată “
*Nota : operatia se repeta in fiecare luna, pe toata durata contractului.

 Incasarea creantei:

5121„Conturi la bănci în lei “ = 411 „ Clienți ”

 Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului:

• cu valoarea reziduala:

461 „ Debitori diverși " = %
7583 „ Venituri din vânzarea
activelor și alte operații de capital"
4427 „ TVA colectată “

• cu valoarea contabila:

% = 2131 „ Echipamente
2813 „ Amortizarea tehnologice (mașini, utilaje
instalațiilor, mijloacelor și instalații de lucru) "
de transport, animalelor
și plantațiilor "
6583 „ Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital "

• Contabilitatea locatarului - utilizatorului

 Primirea bunului de la locator:

D8036 = valoarea totala a ratelor de leasing

 Inregistrarea facturii reprezentand rata de leasing :

% = 401 „ Furnizori "
612 „ Cheltuieli cu
redevențele, locațiile
de gestiune și chiriile
4426 „ TVA deductibilă ”

 Plata facturii reprezentand rata de leasing :

401 „ Furnizori " = 5121„Conturi la bănci în lei”

 Diminuarea valoarii datoriei catre locator :

C8036 = lunar, cu valoarea ratelor de leasing

 Transferul dreptului de proprietate :

% = 404„Furnizori de imobilizari"
2131 „ Echipamente
tehnologice (mașini, utilaje și instalatii de lucru )”
4426 „ TVA deductibilă”
 Diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului, reprezentind amortizarea calculata de finantator si facturata utilizatorului :

2131 „ Echipamente = 2813 „ Amortizarea
tehnologice (mașini, utilaje instalațiilor, mijloacelor
și instalații de lucru) " de transport, animalelor
și plantațiilor "

va rog sa-mi dati un sfat, ptr ca nu stiu cum sa o rezolv .......decat daca, consider rata lunara avand valoarea amortizarii si atat, fara un beneficiu, iar la sf perioadei de leasing,adica dupa 2 ani, sa admit ca, diferenta dintre amortizarea calculata pe 5 ani si amortizarea facturata si incasata pe perioada contractului de leasing de 2 ani ,ar fi valoarea reziduala la care vand bunul respectiv.

multumiri anticipate

Va rog sa-mi dati un raspuns la problema urmatoare:

4. Să se calculeze și să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 4000
Producția vândută 24000
Producția stocată 500
Subvenții de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mărfurilor vândute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite și taxe 300
Venituri din dobânzi 100
Cheltuieli cu dobânzi 500
Impozit pe profit 1400

Multumesc!

ARE CINEVA TEMA 6 ??

VA ROG DACA POATE CINEVA SA MA AJUTE CU "INVENTARIEREA PATRIMONIULUI . PROCEDURI . STUDIU DE CAZ "

" ELABORARE POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE . SOCIETATEA DE PRODUCTIE "

"ORGANIZAREA SI ELABORAREA PROCEDURILOR PT CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV"

email : catalina_candea@yahoo.com

Pentru administrarea și lichidarea intreprinderilor gasesti in MO 1022 bis / 2004 monografii contabile care se potrivesc pe problemele pe care le ai, numai cifrele fiind diferite.

eva ana, la Jun 23 2009, 02:20 PM, a spus:

Raspunsul asta l-am mai postat o data si sper ca nu se supara nimeni ca revin cu el
Elaborare politici și proceduri contabile. Studiu de caz: societate de producție

RASPUNS:

Politica de conatabilitate reprezintă o totalitate de principii, convenții, reguli, metode și procedee adoptate de conducerea întreprinderii pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare și trebuie să fie elaborată de fiecare întreprindere care desfașoară activitate de întreprinzător și este înregistrată în România, indiferent de tipul de proprietate, apartenența ramurală și forma organizatorico-juridică a acesteia (cu excepția instituțiilor publice).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de către contabilitate, de o comisie specială, compusă din reprezentanții serviciilor contabil, financiar, juridic și altor servicii ale întreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată și adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar după aceasta trebuie să fie aprobată de conducătorul întreprinderii.
Politica de contabilitate se elaborează în baza ansamblului de convenții fundamentale ale contabilității. Noțiunea "convenție" înseamnă presupunere (ipoteză), condiție de la care întreprinderea trebuie să pornească la organizarea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare.
În IAS 1 "PREZENTAREA SITUAȚIILOR FIANCIARE" sunt stabilite trei convenții fundamentale ale contabilității: continuitatea activității, permanența metodelor și specializarea exercițiilor.
Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) concretă a contabilității constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative și normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularitățile activității întreprinderii și acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ținerea contabilității și întocmirea Situațiilor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Imobilizări corporale" recomandă câteva metode de calcul a amortizării mijloacelor fixe:
- metoda amortizării liniare;
- metoda amortizării accelerate
- metoda degresivă.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calcul a amortizării, care corespunde modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloacefixe.
IAS 18 "Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacție sau pe stadii de finalizare a acesteia. Întreprinderea alege acea variantă, care permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obținut în cursul perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate să difere esențial la diverse întreprinderi. Variantele și regulile de evaluareși contabilizare a activelor, veniturilor și cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influențeze negativ asupra rezultatelor activității altei întreprinderi sau să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în conformitate cu IAS 2 "Stocuri", evaluarea materialelor poate fi efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO,LIFO și costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unități a stocurilor de mărfuri și materiale și este adecvată pentru întreprinderile cu producție individuală și în serii mici. Metodele FIFO și costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat și variat de stocuri de mărfuri și materiale.
Politica de contabilitate în anul curent este aprobată de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent și intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv de cele evidențiate într-un bilanț distinct,indiferent de sediul lor.
Întreprinderea nou-creată își elaborează politica sa de contabilitate până la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile și metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua înregistrării la Registru Comerțului.
Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă de gestiune la alta. În unele cazuri prevăzute de IAS 1, întreprinderea poate să introducă modificări în politica de contabilitate, adică să nu respecte în decursul anului de gestiun e principiul permanenței.
Toate modificările introduse în politica de contabilitate trebuie să fie argumentate și perfectate prin documente de dispoziție (ordine, dispoziții), indicându-se data intrării în vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să fie dată publicității, adică să fie adusă la cunoștința tuturor categoriilor de utilizatori ai situațiilor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de însăși întreprinderea. Însă în toate cazurile politica de contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol special al notei explicative la situațiile financiare anuale.
Modificările introduse în politica de contabilitate care influențează substanțial evaluarea și luarea deciziilor de către utilizatorii situațiilor financiare în cursul perioadei de gestiune sau în perioadele ulterioare, cauzele acestor modificări, precum și evaluarea consecințelor acestora în expresie valorică urmează să fie specificate distinct în nota explicativă la situațiile financiare.
Dezvăluirea politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greșită sau inexactă a informațiilor și nu exonerează conducerea întreprinderii de răspundere pentru încălcarea regulilor stabilite de ținere a contabilității și de întocmire a situațiilor financiare.

PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE STUDIU DE CAZ: SOCIETATE DE PRODUCȚIE

a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.
Situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Reglementările Contabile Românești armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situațiile financiare să fie întocmite în conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) și Cerințele de întocmire și prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si întocmește situații financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de Finante nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situații financiare sunt întocmite în baza continuității activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat în situațiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau funcție similară și nu sunt prezentate separat.
Prin perzentarea politicilor și procedurilor contabile la societate de producție am ales să prezentăm modul în care sunt înregistrate și evaluate elementele cuprinse în situațiile financiare atfel:
Activele sunt înregistrate la :
-Costul de achiziție sau costul de producție unde este cazul. Activele sunt înregistrate în contabilitate pe bază de factură pentru cele achiziționate, iar pentru cele din producție proprie pe baza raportului de producție.
-Metoda de calcul a amortizării este metoda liniară.
-Stocurile de materii prime și materiale sunt înregistrate la cost de achiziție folosindu-se metoda FIFO pentru ieșirile de materii prime și materiale care se înregistrează cu ajutorul bonurilor de consum și pe baza consumului de materii prime. Exemple:
-intrare materii prime: % = 401
300
4426
-intrare materiale: % = 401
301
4426
-ieșire materii prime pe baza consumului de materiale:
600 = 300
-iesire materiale pe baza bonurilor de consum:
601 = 301
Aceste operațiuni se înregisrează în registrul jurnal în ordinea cronologică a documentelor justificative.
-producția obținută se înregistrează în contabilitate la preț prestabilit de producție calculat cu ajutorul antecalculației de preț documentul justificativ fiind raportul de producție necesitând înregistrarea operațiunii astfel:
345 = 711
-dacă prețul de producție prestabilit este diferit de cel efectiv se vor înregistra
-diferențe de preț favorabile(dacă costul efectiveste mai mic decât cel prestabilit )
348 = 711
- diferențe nefavorabile (dacă costul efectiv este mai mare decât cel prestabilit)
711 = 348
-Vânzarea pruducției obținute se poate face pe- baza facturi fiscale la preț de producție sau mai mai bine spus preț negociat specificat în contract de vânzare necesitând înregistrarea în contabilitate a următoarelor operațiuni: 4111= %
701
4427
-pe baza notei de transfer catre magazinul propriu, tranzacție ce necesită înregistrarea în contabilitate a operațiunilor:
371 = %
345
378
4428
-Descărcarea din gestiune a prduselor finite se realizează pe baza centralizatorului facturilor de vînzare la prețul de înregistrare a producției.
711 = 345

La inventariere evaluarea activelor imobilizate și a stocurilor, se face la valoarea
actuală, numită valoare de inventar, care se stabilește în funcție de utilitatea bunului, starea
acestuia și prețul pieței, inclusiv prin considerarea tuturor ajustărilor de valoare datorate
deprecierilor. Creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat, iar datoriile la valoarea probabilă de plătit.

În cadru societății se efectuează următoarele operațiuni:
- preluarea documentelor justificative și înregistrarea lor în ordine cronologică și sistematică;
- inventarierea patrimoniului;
- întocmirea registrului jurnal;
- întocmirea registrului de casă în lei;
- întocmirea fișei contului;
- întocmirea statului de plată și a cheltuielilor cu salariile;
- întocmirea declarației 100 până în 25 a lunii, depunerea la Administrația Financiară;
- întocmirea decontului de TVA până la data de 25 a lunii următoare,
- întocmirea declarațiilor lunare (șomaj1% +0.5% depusă până în 25 a lunii următoare la AJOFM , CAS 19,5% până la data de 25 a lunii următoare depus la Casa de pensii și CASS 5.5 % + 6,5%, fond concedii medicale 0,85% la Casa de Sănătate până la 25 a lunii următoare, declarația 0,75% comision ITM până în 25 a lunii împreună cu statele de plată la ITM;
- întocmirea fișelor de magazie;
- întocmirea fișelor de evidență a formularelor tipizate;
- întocmirea fișelor mijloacelor fixe;
- înregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul și alte servicii;
- înregistrarea amortizării lunare a mijloacelor fixe;
- raportarea cifrei de afaceri la INSE până la data de 30 a lunii următoare;
- întocmirea balanței de verificare până la data de 25 a lunii următoare;
- întocmirea bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere și a raportului Consiliului de admilistrație.

eva ana, la Jun 23 2009, 02:20 PM, a spus:

25. Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventiv.
Raspuns:
Acesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului.Controlul este un proces de măsurare a performanței, de inițiere și întreprindere a unor acțiuni care să asigure rezultatele dorite. Privit prin prisme diferite controlul este considerat: – funcție a managementului – prin el fiecare manager vrea să se asigure că activitatea decurge conform programului prestabilit, că resursele sunt utilizate conform destinației stabilite și că în final performanța reală va atinge sau va depăși obiectivele fixate inițial . – atribut al conducerii – mijloc de perfecționare a activității entităților publice și private, exercitat sub forme diferite de structuri organizate piramidal, cu responsabilități și obiective clar precizate de lege; – metodă de verificare a modului de gestionare a resurselor. Controlul se armonizează și se întrepătrunde cu restul procesului de management. Între funcțiile de planificare ale managementului și control există o legătură indisolubilă, acestea influențându-se una pe alta, fapt ce face să fie denumite „frații siamezi ai managementului“. Formă a controlului intern, controlul financiar preventiv „se exercită asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile și/sau patrimoniul privat sau public“ Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operațiuni care nu respectă condițiile de legalitate și regularitate și/sau încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, și prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public și/sau fondurile publice . Din simpla observare a scopului activității de control financiar preventiv se desprind câteva caracteristici ale acestuia:
– este un control cu un pronunțat caracter patrimonial, fiind îndreptat spre verificarea operațiunilor generatoare de drepturi și obligații patrimoniale;
– este un control anticipat – se desfășoară asupra proiectelor de operațiuni, înainte de a fi aprobate și efectuate;
– este un control de permanență – se exercită în fiecare zi, în funcție de operațiuni;
– este un control documentar – întrucât proiectele de operațiuni, supuse acestei forme de control, se verifică pe baza documentelor primare în care au fost consemnate.
Dacă se are în vedere structura care execută controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat:
– o formă a controlului intern – organizat și exercitat în cadrul compartimentelor de specialitate financiar-contabilă a entităților de care aparțin acestea;
– o formă a controlului extern – exercitat de Ministerul Finanțelor Publice prin controlori delegați, numiți de ministrul finanțelor publice.
Conținutul controlului financiar preventiv derivă în cea mai mare parte, din dubla autorizare bugetară conform căreia orice cheltuială, pentru a fi efectuată, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a. să existe bază legală (autorizare legală);
b. să existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetară);
c. să respecte destinația creditului ce urmează a fi imputat,potrivit clasificației bugetare și alocării pe programe a resurselor (specializarea creditelor).
Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorită dacă nu ar urmări aplicarea principiului bunei gestiuni financiare, al respectării normelor procedurale de inițiere a unei operațiuni. Pentru aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabilități foarte clare, ei răspunzând de :
– angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și aprobate;
– realizarea veniturilor;
– angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
– integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc etc.
Totodată, entitățile publice, prin conducătorii acestora, au obligația de a organiza controlul financiar preventiv propriu și evidența angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.
Regulamentul financiar al Comisiei Europene stipulează la art. 47 că: „Fiecare operațiune face obiectul cel puțin al unei verificări ex-arte“, prin aceasta urmărindu-se să se constate „regularitatea și conformitatea cheltuielii în raport cu dispozițiile aplicabile, în special cele ale bugetului și ale reglementărilor pertinente“
Baza legală reprezintă izvorul drepturilor și obligațiilor patrimoniale ale entității și, totodată, baza autorizării legale. Cum baza legală a operațiunilor patrimoniale este constituită din acte juridice (legi, ordonanțe, acorduri sau hotărâri ale Guvernului), controlul de legalitate se va concen-tra pe verificarea existenței și respectării prevederilor actelor juridice în cauză.
Regulamentul financiar al Consiliului European nr. 1605/2002 precizează la art. 78 obligativitatea ordonatorului competent de a se asigura de „exactitatea imputației bugetare, disponibilitatea creditelor și de conformitatea cheltuielii în raport cu dispozițiile tratatelor, bugetului, prezentului regulament și cu modalitățile de execuție, precum și cu celelalte reglementări ca și de respectarea principiilor bunei gestiuni financiare“ .
La baza controlului financiar preventiv exercitat în țara noastră, se află angajamentul juridic – rezultat al operațiunilor inițiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implică asumarea și din partea conducătorilor lor, a unor responsabilități privind implicațiile operațiunilor inițiate.
Astfel ei „răspund pentru realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror acte și/sau documente justificative le-au certificat sau avizat“.În vederea exercitării unui control preventiv cât mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite operațiuni să se avizeze și de către compartimentul de specialitate juridică.
Angajamentele juridice ale entităților publice sunt supuse deci unei duble avizări, atât din partea compartimentului juridic, cât și a compartimentului financiar-contabil. Dubla responsabilitate privind efectuarea angajamentelor juridice nu exonerează de răspundere șefii compartimentelor de specialitate.
Din tot ce s-a arătat până acum se poate deduce că o dată cu creșterea cerințelor de utilizare economică, eficientă și eficace a fondurilor publice a crescut și atenția acordată acțiunilor de prevenire a abaterilor și neregulilor în alocarea și utilizarea lor. În cadrul acestora au fost incluse și acțiunile de control desfășurate de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv controlul financiar preventiv delegat.
Controlul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegați numiți de ministrul finanțelor publice se referă la operațiuni care pot afecta execuția în condiții de echilibru a bugetelor prin angajări patrimoniale ce afectează un volum mare de fonduri și pentru care există riscuri semnificative de execuție. De fapt acest control este o supraverificare a operațiunilor, pentru care s-a dat deja viza de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc asociat angajării unității în respectivele operațiuni.
Îndeplinirea obiectivelor activității de control depinde de calitatea factorului uman ce execută controlul. Elaborarea unor Coduri prin care se stabilesc anumite reguli de conduită, drepturi și obligații pentru toți cei ce desfășoară activități în domeniul public, demonstrează dacă mai era cazul, accentul pus astăzi pe creșterea calității factorului uman.